48,874 matches
-
atât de morală cât și de legea socială. Subzistă, totuși, în conștiința oricărui om normal o problemă legată de echitatea alocărilor bugetare, așezând pe un taler al balanței educația și sănătatea, iar pe celălalt, întreținerea unui segment social fără aport pozitiv. Problema este dacă nu ar fi echitabil ca și deținuții să-și asigure necesarul existenței în penitenciar prin roadele muncii lor, în mod obligatoriu, și nu facultativ, la fel cum nu au de ales studenții sau bolnavii internați în spitale
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
cauzată de lipsa conștiinței morale. Conștiința morală crează în adâncul ființei umane legătura indivizibilă a autorității cu libertatea. Urmare a respectivei legături, ia naștere legea morală. Practica cercetării teologice pe tărâmul moralei distinge între legea morală naturală și legea morală pozitivă. Legea morală naturală este legea recunoscută și respectată, care obligă conștiința omului chiar și acolo unde nu există o lege socială. Cu privire la acest aspect, Sfântul Apostol Pavel, în epistola către Romani 2, 14-15 subliniază că: “Păgânii care nu au lege
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
lor, prin mărturia conștiinței lor și prin judecățile lor”. Iată că prin vorbele Sfântului Apostol Pavel transmise spre veșnicie, este deslușit adevărul potrivit căruia conștiința este dumnezeirea dăruită fiecăruia dintre noi, din momentul unic și sublim al Creației. Legea morală pozitivă este legea dată de Dumnezeu poporului evreu, prin Moise. Nu foarte multă lume știe că, anterior celor 10 porunci, au fost revelate de Dumnezeu lui Noe, 7 porunci pe care tradiția ebraică le consideră ca fiind prima sinteză a legii
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
este legea dată de Dumnezeu poporului evreu, prin Moise. Nu foarte multă lume știe că, anterior celor 10 porunci, au fost revelate de Dumnezeu lui Noe, 7 porunci pe care tradiția ebraică le consideră ca fiind prima sinteză a legii pozitive: “1. Să nu trăiești fără ascultarea de o autoritate; 2. Să nu hulești pe Dumnezeu; 3. Să nu cazi în idolatrie; 4. Să nu săvârșești incest; 5. Să nu ucizi; 6. Să nu furi; 7. Să nu mănânci sânge, nici
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
și veți avea reprezentarea minimală despre o tipologie umană de joasă speță căreia îi aparțin unii indivizi din societatea românească contemporană. Traiul în societate implică, nu de puține ori, acceptarea sau însușirea unor idei individuale sau colective, cu un impact pozitiv ori negativ asupra membrilor acelei societăți. Sunt situații, când cei trăitori după rânduiala lui Dumnezeu, trebuie să se detașeze de cei care nu Îl au pe Dumnezeu ca reper în viața lor. Deși, această idee poate fi cu anevoie de
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
mi-a spus azi că nu există om mai abil ca tine în afaceri. Pentru o clipă, am crezut că vrea să mă flateze. M-am gândit că-și închipuie că am să ți spun ție și că reacția ta pozitivă i-ar putea aduce o promovare. Dar cred că sunt îndeajuns de (Sophia face o pauză scurtă, nu știe ce cuvânt să aleagă) in-te-li-gen-tă, încât să-mi dau seama că vorbea din suflet. Evident. Eu știu că tot ce-a
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
el și mai mulți copii, pentru a se juca de-a haiducii, așa cum făceau de multe ori. După ce oboseau, stăteau trântiți în iarba necălcată, cu mâinile sub ceafă, imaginându-și tot felul de scenarii în care tot ei erau personajele pozitive și visau la tot ceea ce aveau să facă în viitor. Apăruse de niciunde un mistreț și fusese cât pe ce să-l pună jos și să tragă colții ascuțiți prin burta lui. Trecuseră anii, dar auzea și-n somn acel
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
implică și studiul comportamentului organizațional, cercetători și profesori etc. În ansamblu ea se dorește un răspuns structurat, dar și ușor de înțeles la întrebarea: De ce cunoștințe teoretice și de ce deprinderi avem nevoie și cum le utilizăm pentru a avea rezultate pozitive în organizații? Parcurgerea lucrării, răspunsurile la întrebări și exerciții ar trebui să conducă la asimilarea cunoștințelor necesare pentru a înțelege modalitățile prin care comportamentul indivizilor, dinamica grupurilor, interacțiunea dintre indivizi și dintre aceștia și structurile organizațiilor produc performanță. Eficiența și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
prietenie, de colaborare între ele și între ele și manageri sau între ele și cercetători; fiind în centrul atenției, simțindu-se importante și fiind tratate corect, ele au avut performanțe superioare. Constanța grupului, dimensiunea lui au fost de asemenea elemente pozitive (M. Vlăsceanu, 1993; M. Zlate, 2004, A. DuBrin, 2005). Experimentul Howthorne a fost dovada clară că relațiile umane sunt esențiale pentru creșterea productivității, iar aceasta, ca problemă umană, necesită o rezolvare umană... „Pentru ca o problemă umană să ducă la o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
inova, iar munca este considerată de aceștia la fel de normală, de naturală ca odihna sau relaxarea. McGregor consideră că asumpțiile Teoriei X nu sunt valabile în cele mai multe situații, așa că trebuie utilizate cel mai adesea cele ale Teoriei Y, și anume abordarea pozitivă referitoare la subordonați. Teoriile contingenței (adaptării la context, interdependenței) Această abordare teoretică consideră că nu există o modalitate perfectă, o rețetă sigură pentru conducerea oamenilor într-o organizație. Ceea ce într-un context funcționează poate să se dovedească „falimentar” în altul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
porunci; inchiziția spaniolă este una dintre cele mai cunoscute instituții care a provocat mult rău sub pretextul credinței în Dumnezeu și al respectării celor zece porunci. În ciuda consecințelor negative, influența valorilor promovate de religia creștină poate fi evaluată ca fiind pozitivă. Există, de asemenea, coduri etice promovate de alte religii. De exemplu, regulile promovate de religia musulmană au constituit bazele unor mișcări fundamentaliste și au stat la originea multor acțiuni teroriste. Este foarte dificil în secolul XXI să găsim argumente în favoarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
un comportament neetic și prin care poate fi exclus un membru care se comportă neetic. Include norme și valori care nu sunt stipulate de normele formale, de obicei centrate pe ceea ce nu este permis, pe sancțiuni și nu pe acțiuni pozitive, adică pe ceea ce trebuie să faci pentru binele organizației. Sunt reguli formale pentru organizație și sunt suficiente reguli de acest fel. Sunt aproape aceleași de la o organizație la alta, prin urmare, de ce să fie unele separate? De obicei, oamenii citesc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Oameni 2. Abordarea privind luarea deciziei Non-participativă, directivă Participativă 3. Autoritatea Centralizată (preferă să controleze el totul) Descentralizată, delegată 3. Abordarea privind rezolvarea de probleme Conflict/confruntare Cooperare/negociere 4. Strategia motivațională Extrinsecă și negativă (bazată pe sancțiuni) Intrinsecă și pozitivă (bazată pe recompense) 5. Valorile promovate Muncă, conformism Libertate, permisivitate, creativitate 6. Grup/susținători Slab educați, puțin implicați Înalt educați, foarte implicați Există alte multe modele de conducere pe care le putem utiliza, dar este foarte dificil, în opinia mea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
care devin un fel de scor personal pentru managerii ambițioși. De aici, provocarea de a fi mai bine plasat determină provocarea de a obține un salariu mai mare. Astfel, a face publice salariile managerilor nu este un lucru dezirabil și pozitiv pentru mediul de afaceri, ca să nu mai vorbim despre bârfa din interiorul companiilor și comentariile altor angajați. O abordare interesantă despre salarii este aceea a persoanelor supraplătite pentru care salariile exagerate vor deveni un factor demotivant, care le va influența
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
de motivație: Dimensiunea intrinsec - extrinsec se referă la faptul că motivația poate fi una interioară individului, determinată de factori interiori, de personalitate, de propriul sistem de valori sau una exterioară lui, datorată unor factori externi, unor stimulente. ● Tipul de motivație, pozitivă sau negativă, presupune o abordare de tip recompensă (motivație pozitivă) sau de tip sancțiune, pedeapsă (motivație negativă). Cele mai multe teorii ale motivației se centrează pe legătura dintre motivație (motivatori) și nevoile angajaților. Ideea de bază a acestor teorii este aceea că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
motivația poate fi una interioară individului, determinată de factori interiori, de personalitate, de propriul sistem de valori sau una exterioară lui, datorată unor factori externi, unor stimulente. ● Tipul de motivație, pozitivă sau negativă, presupune o abordare de tip recompensă (motivație pozitivă) sau de tip sancțiune, pedeapsă (motivație negativă). Cele mai multe teorii ale motivației se centrează pe legătura dintre motivație (motivatori) și nevoile angajaților. Ideea de bază a acestor teorii este aceea că individul va fi motivat să muncească și să facă performanță
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
cu munca ridicată, performanță ridicată Satisfacție cu munca și performanțe neutre, medii normale Scad satisfacția cu munca și performanțele Exemple O sarcină nouă interesantă a cărei îndeplinire va implica recunoașterea meritelor și promovarea Sarcină rutinieră, normală, nici un fel de consecințe pozitive ale îndeplinirii sarcinilor, salarii corecte și constante, condiții de muncă suficiente etc. Salarii insuficiente sau reduse, condiții de muncă proaste, pericolul concedierii, șef iresponsabil, relații proaste cu colegii etc. Alte teorii semnificative referitoare la motivație sunt: Teoria scopurilor (goal theory
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
și Latham apud Dubrin, 2005, pp. 109-110). Teoria întăririi motivaționale (reinforcement theory) se referă la determinarea comportamentului de către consecințele lui, adică de recompensele și pedepsele care le sunt acordate indivizilor ca răspuns la adoptarea unui anumit comportament. În funcție de tipul consecinței (pozitivă sau negativă) și de măsura care se ia (se acordă sau se retrage), apar patru tipuri de strategie de întărire a motivației subiectului de a adopta un anumit comportament: Tipul consecinței Pozitivă (Recompensă) Negativă (Pedeapsă) Măsura luată Acordare Întărire pozitivă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
la adoptarea unui anumit comportament. În funcție de tipul consecinței (pozitivă sau negativă) și de măsura care se ia (se acordă sau se retrage), apar patru tipuri de strategie de întărire a motivației subiectului de a adopta un anumit comportament: Tipul consecinței Pozitivă (Recompensă) Negativă (Pedeapsă) Măsura luată Acordare Întărire pozitivă (acordarea recompensei) Pedepsire Retragere Pierderea recompensei Întărire negativă (recompensare prin retragerea unei pedepse) Sursa: Adaptare după Skinner, apud Du Brin, 2005, pp. 110-112. Teoria așteptărilor (autorul versiunii complete a acestei teorii este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
pozitivă sau negativă) și de măsura care se ia (se acordă sau se retrage), apar patru tipuri de strategie de întărire a motivației subiectului de a adopta un anumit comportament: Tipul consecinței Pozitivă (Recompensă) Negativă (Pedeapsă) Măsura luată Acordare Întărire pozitivă (acordarea recompensei) Pedepsire Retragere Pierderea recompensei Întărire negativă (recompensare prin retragerea unei pedepse) Sursa: Adaptare după Skinner, apud Du Brin, 2005, pp. 110-112. Teoria așteptărilor (autorul versiunii complete a acestei teorii este considerat Victor Vroom) care leagă performanța, rezultatele muncii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Victor Vroom) care leagă performanța, rezultatele muncii, de așteptările pe care indivizii le au de la munca pe care o fac; cu alte cuvinte, cu cât vor considera că anumite activități sunt atractive, avantajoase (în sensul că se așteaptă la consecințe pozitive pentru ei dacă le realizează), cu atât vor fi mai motivați să le îndeplinească. Desigur, mai este nevoie ca angajații să se considere capabili să realizeze aceste acțiuni. În același timp, dacă după o perioadă, așteptările nu li se concretizează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
calea de urmat pentru a atinge aceleași scopuri. Thomas (1976, apud M. Vlăsceanu, 1993, p. 200) propune cinci stiluri de abordare a conflictului: evitarea; compromisul; competiția; adaptarea; colaborarea. Evitarea presupune ignorarea conflictului cu speranța că va evolua într-un mod pozitiv sau va dispărea. Este o abordare specifică situațiilor în care costurile estimate pentru conflict sunt mai mari decât beneficiile, așa că nu este rentabil să declanșăm o confruntare. Principiul, adesea benefic, „timpul le rezolvă pe toate” nu funcționează totuși întotdeauna în favoarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
clare care să fie respectate. Adaptarea este oarecum asemănătoare cu compromisul, dar nu presupune o soluție definitivă, clară, ci mai degrabă o redefinire continuă a pozițiilor, îngăduință, respect reciproc între cei aflați în conflict. Colaborarea presupune un joc cu sumă pozitivă; nu există nici un perdant, ci doar câștigători pentru că au fost găsite scopuri comune (eventual supraordonate, la un nivel superior celor de la care s-a pornit conflictul), care transformă conflictul în colaborare. Este situația în care un pericol extern sau o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
de organizație prin monitorizarea indicatorilor de performanță, discuții, inovații tehnologice și organizaționale etc. Deși abordarea pare tentantă pentru orice organizație, motiv pentru care s-a și creat o modă în acest sens, nu întotdeauna astfel de programe au înregistrat rezultate pozitive. Fără existența unor promotori competenți ai proiectului, fără organizare, fără preocupare reală din partea managementului și din partea angajaților pentru implementarea unui sistem eficient de management al calității, rezultatele pozitive se vor lăsa așteptate. Alte modalități de promovare a schimbărilor lente, incrementale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
modă în acest sens, nu întotdeauna astfel de programe au înregistrat rezultate pozitive. Fără existența unor promotori competenți ai proiectului, fără organizare, fără preocupare reală din partea managementului și din partea angajaților pentru implementarea unui sistem eficient de management al calității, rezultatele pozitive se vor lăsa așteptate. Alte modalități de promovare a schimbărilor lente, incrementale se referă la flexibilizarea structurilor de organizare și producție și la organizarea pe proiecte, modalități prin care schimbările sunt plasate la nivelul unor părți mici din organizație, fiind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]