3,745 matches
-
câteodată un vânt de revoltă; complotul se urzea În tenebrele unui haos acumulat unde era greu de desfășurat orice activitate polițienească... Sfântul Pavel din Tars nu a putut fi arestat În perioada cât a stat Într-o mahala, iar cuvintele predicilor sale s-au răspândit cu iuțeala focului de la un om la altul”. În caz că ar fi avut vreo Îndoială, potențialii susținători burghezi ai lui Le Corbusier și reprezentanții lor erau asigurați că orașul geometric și lizibil ar facilita munca polițiștilor. Acolo
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Vazov în România, București, 1943; Viață și opera lui Jonathan Swift, București, f.a. Ediții: V. Alecsandri, Teatru, pref. edit., București, f.a.; A.I. Odobescu, Câteva ore la Snagov, pref. edit., București, 1937, Opere alese, I-II, pref. edit., București, 1941. Traduceri: Predică prezviterului Cosma, București, 1938. Repere bibliografice: Mircea Eliade, Urme istorice în folclorul balcanic, CU, 1938, 24 martie; Mircea Eliade, Folclor și istorie, CU, 1938, 25 martie; Adrian Fochi, Recherches comparées de folklore sud-est européen, București, 1972, 160-162; Adrian Fochi, Coordonate
IORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
-
Gala Galaction (La învierea Domnului, Ziua liniștei), Mihail Sebastian (Galaction - o amintire). O mențiune se cuvine articolelor lui Mihail Sadoveanu, care acum își începe campania ziaristică în favoarea noii puteri: Reforma agrară, Salut congresiștilor ARLUS, Prolog în trecut, Către altă viață, Predică în săptămâna sfântă. Despre moartea lui Mihail Sebastian scrie Tudor Teodorescu-Braniște. M.Pp.
JURNALUL DE DIMINEAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287691_a_289020]
-
de exemplu, paroh al capitulului de la Praga, a fost germanul Marcus (1086-1098), căruia Cosma de Praga i-a consacrat rânduri pline de admirație. Cărturarul ceh scotea în relief proveniența nobilă, inteligența - „mai deștept decât oricine pe pământurile cehe“ -, instruirea temeinică, predicile înțelepte, calitățile de pedagog și tenacitatea cu care promova normele morale în mediul ecleziastic, la acea dată încă puțin cultivat. Atitudinea dușmănoasă afișată de oamenii Ecleziei față de străini nu trebuiește extrapolată fără discernământ asupra elitelor politice sau a societății în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pentru propria identitate lingvistică să crească. Nobilimea autohtonă a reacționat în primul rând, de teama pierderii identității sau, mai curând, a privilegiilor. Episcopul Jakub Świnka se plângea Scaunului Apostolic de faptul că franciscanii germani nu posedau polona și solicita ca predicile să fie rostite, întru „apărarea și slăvirea limbii polone“, în • J. Ehlers, Was sind und wie bilden sich nationes im mittelalterlichen Europa (10.-15. Jahrhundert)? Begriff und allgemeine Konturen, în Mittelalterliche nationes - neuzeitliche Nationen. Probleme der Nationenbildung in Europa..., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Atanasie Gladcovschi, vorbind în numele arhiepiscopiei Bucureștilor cu ocazia împlinirii a doi ani de la înscăunarea patriarhului Justinian, sublinia rolul important al cursurilor de îndrumare în procesul de unificare bisericească și în schimbarea metodelor de pastorație prin introducerea unor noi tipuri de predici și cateheze 43. Aceleași idei le susținea episcopul Antim, vicarul Patriarhiei, cu prilejul aniversării patriarhului Justinian, subliniind că alcătuirea noului Statut de organizare al Bisericii a fost făcută în concordanță cu transformările politice de după 1948, accentuându-se importanța cursurilor de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Viața Românească“, XXXVII, nr. 4-6, 1915, p. 114. • Eliza Campus, Din politica externă a României 1913-1947, București, 1980, p. 38. • Alexis Nour, „Alsacia-Lorena“..., p. 116. • Ibidem, p. 123. redus ca proporții, în frunte cu P.P. Carp, C. Stere, Virgil Arion, „predica cu autoritate războiul contra Rusiei“39. Mai exista și atitudinea „guvernului și a direcțiunii oficiale a Partidului Conservator [care] au păstrat până acum, cel puțin în formă, credința față de hotărârea Consiliului de Coroană și nu trădează prin nimic că ar
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din Răzoare, cu totul fluide. Scrierile clasabile sub genericul „articole” includ, dacă nu sunt (integral sau în bună parte), evocări lirice, reverii, note de călătorie, amintiri, portrete, confesiuni; povestirile, nuvelele și romanele conțin poezie, reflecție, comentariu, adesea cu iz de predică. Epicul e inundat, nu rareori, de lirism, istorisirea integrează frecvent descripții, în special tablouri de natură, uneori cu valoare aproape autonomă. În primele două volume, alături de scrierile cu osatură epică, majoritare, apar poeme în proză (Trandafirii, Crizantemele, Bujorii, Narcișii, Crinii
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
zămislire, dintre zori și amurg, dintre mișcare și încremenire. D. este un poet al stărilor contrare, dar nu extreme. El nu pendulează între panică și extaz, ci alunecă doar de la îndoială la uimire, stăpânește adică un univers al contrariilor pașnice. Predica focului (1993) pare să anunțe o nouă etapă, cea ironică, perceptibilă mai puțin în limbaj (neașteptat de aspru, chiar sarcastic pe alocuri), și mai degrabă în plăcerea distanțării de sine și de ceilalți, distanțare ce ia forma adecvat-carnavalescă a ascunderii
DUMBRAVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286901_a_288230]
-
Magic Words, ed. bilingvă, tr. Irina Grigorescu, introd. Cornel Ungureanu, Cluj-Napoca, 1981; Tematica umbrei, București, 1982; Iarna imperială, pref. Marcel Corniș-Pop, București, 1986; Fonetica astrelor, Timișoara, 1986; Călătorie neterminată, București, 1988; Curtea retorilor, București, 1989; Capcane și visuri, Timișoara, 1992; Predica focului, Cluj-Napoca, 1993; Dragoste și iarnă, Timișoara, 1995; Diamantul de întuneric, Cerașu-Prahova, 1997; Războiul estetic, postfață Crișu Dascălu, București, 1998; O ireală bucurie de a aștepta, Timișoara, 1999; Viața de fiecare zi a poetului, București, 1999; Begoniile de la mansardă, Timișoara
DUMBRAVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286901_a_288230]
-
din Floarea darurilor (pentru a cărei alcătuire autorul acestei din urmă scrieri chiar apelase la Fiziolog), dovadă că brașoveanul interpreta acest repertoriu drept „carte de înțelepciune”. Așezarea în alte manuscrise alături de hagiografii sau de „cuvinte” de edificare sugerează întrebuințarea în predici a pildelor din Fiziolog fie ca semnificant pentru realizări spirituale, fie ca ajutor mnemotehnic. Textele românești de la sfârșitul secolului al XVII-lea și din secolul al XVIII-lea s-au păstrat în copii din Țara Românească și din sudul Transilvaniei
FIZIOLOGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
ale istoriei românilor și ale istoriei Bisericii Ortodoxe, precum și situația învățământului românesc și a culturii naționale, mai ales în Transilvania și în Banat. Adresându-se preoților și studenților teologi, F.d. publică numeroase studii de dogmatică, escatologie, morală, filosofie, psihologie. Ciclul Predici alese, asigurat de profesori ai Seminarului Ortodox din Caransebeș, vrea să ofere modele de retorică omiletică și de cultivare a stilului înalt. Tot în scopul cultivării cititorilor, se publică sau se reproduc texte de larg interes, remarcabile prin ținuta lor
FOAIA DIECESANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287039_a_288368]
-
indiciu semnificativ al instalării modernității. Achizițiile permanente în inventarul speciilor literare, amplificarea sistemului prin acceptarea unor propuneri „zonale” reprezintă etape ale unui proces foarte complex de definire a unei identități. De aceea sunt examinate cu atenție speciile „predilecte” (imnul, cronica, predica), mărci ale unor opțiuni din starea de sensibilitate, sunt înregistrate nuanțat „supraviețuirile” și noutățile, „momentele” de atașament la valorile tradiționale și „ferestrele” deschise către alte orizonturi literare. Chiar dacă este prezentat și interpretat - cu o erudiție impresionantă, extrem de eficientă - pe „felii
MAZILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288075_a_289404]
-
seama; a fost impresionat de personalitatea lui Ambrozie care i s-a părut esențialmente spirituală, deși trebuie să fi înțeles că aceasta, grație superiorității sale, rămânea întrucâtva departe de el. Un prim rezultat a fost acela că a ascultat personal predicile episcopului de Milano (probabil acelea despre Hexameron, despre Isac și sufletul și Binele prin moarte: vezi mai sus pag. ???); această omiletică, nouă pentru el, l-a făcut să înțeleagă că Biblia putea fi citită altfel decât o făcuse el în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
arbitrio” di S. Agostino, Studiu introductiv, text, trad. și comentariu, Vita e pensiero, Milano 1987. Studii: F. Decret, Aspects du manichéisme dans l’Afrique Romaine, Et. Augustiniennes, Paris 1970. O altă sarcină inerentă demnității sacerdotale era aceea de a ține predici și de aceea Augustin începe să se ocupe de Explicarea Psalmilor (Enarrationes in Psalmos): Psalmii sunt poate textul biblic cel mai iubit de Augustin, cel ce constituie și fundamentul Confesiunilor, nu numai pentru marea însemnătate pe care o are colocviul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
așa cum se întâmplase în cazul lui Ieronim. Cercetătorii au observat că aceasta este o atitudine specifică pentru exegeza occidentală: Ieronim, care constituie o excepție, trebuie considerat un exeget inspirat de coordonatele culturale orientale. O atenție deosebită merită cele 124 de Predici despre Evanghelia lui Ioan (Tractatus in evangelium Iohannis), ca și cele zece predici Despre prima epistolă a lui Ioan (In epistolam primam Iohannis). Bibliografie. Ediții: CChr.Lat 36, 1954 (R. Willems); BA 71-73B, 1977-1993 (M.-F. Berrouard); NBA 24, 1968
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
o atitudine specifică pentru exegeza occidentală: Ieronim, care constituie o excepție, trebuie considerat un exeget inspirat de coordonatele culturale orientale. O atenție deosebită merită cele 124 de Predici despre Evanghelia lui Ioan (Tractatus in evangelium Iohannis), ca și cele zece predici Despre prima epistolă a lui Ioan (In epistolam primam Iohannis). Bibliografie. Ediții: CChr.Lat 36, 1954 (R. Willems); BA 71-73B, 1977-1993 (M.-F. Berrouard); NBA 24, 1968 (Introducere și indici de A. Vita, trad. și note de E. Gondolfo și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Bibliografie. Ediții: CChr.Lat 36, 1954 (R. Willems); BA 71-73B, 1977-1993 (M.-F. Berrouard); NBA 24, 1968 (Introducere și indici de A. Vita, trad. și note de E. Gondolfo și G. Maderini). O altă operă exegetică este cea care examinează Predica de pe munte a Domnului (De sermone Domini in monte). Ulterior, pentru a răspunde mai ales unor exigențe didactice, Augustin reia Explicarea Cărții facerii, dar de data aceasta în litera ei (De Genesi ad litteram), apoi o întrerupe o vreme (se
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
anului 400 scrie Întrebări despre Evanghelii (Quaestiones Evangeliorum) și cele Șaisprezece întrebări despre Evanghelia după Matei (Quaestiones sedecim in Matthaeum): nu putem să stăruim asupra subiectului, dar, așa cum spune și titlul, cartea abordează exegeza unor pasaje specifice (mai ales din predicile și din parabolele lui Isus, interpretate în mod alegoric). Lucrarea consacrată Evangheliei după Matei a fost însă considerată neautentică de către unii cercetători. Mai târzii (dintr-o perioadă neprecizată, dar înainte de 419) sunt cele Opt întrebări extrase din Vechiul Testament (De octo
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Opera nu are atât un conținut teologic, ci e mai degrabă menită să explice pe larg simbolurile credinței; sunt examinate aici și virtuțile creștine. Mai târziu, dar tot în timp ce compunea Trinitatea, lui Augustin i-a fost adusă (în 418) o Predică a arienilor (Sermo Arrianorum), un text anonim care circula în Africa (cf. p. ???). Zece ani după aceea, a avut loc la Hippona o dispută publică între Augustin și episcopul arian Maximinus care venise în Africa după ce arianismul fusese condamnat la
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
după aceea, a avut loc la Hippona o dispută publică între Augustin și episcopul arian Maximinus care venise în Africa după ce arianismul fusese condamnat la Aquilea; profitând de această ocazie, Augustin reia polemica împotriva arienilor și scrie o Confutațiune a „Predicii arienilor” (Contra Sermonem Arrianorum), o Dezbatere cu Maximinus, episcop al arienilor (Collatio cum Maximino Arrianorum episcopo), și o operă Împotriva lui Maximinus Arianul (Contra Maximinum Arrianum); și câteva predici și câteva scrisori trimise arianului Pascențiu (Epist. 238-241). Tot în acest
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ocazie, Augustin reia polemica împotriva arienilor și scrie o Confutațiune a „Predicii arienilor” (Contra Sermonem Arrianorum), o Dezbatere cu Maximinus, episcop al arienilor (Collatio cum Maximino Arrianorum episcopo), și o operă Împotriva lui Maximinus Arianul (Contra Maximinum Arrianum); și câteva predici și câteva scrisori trimise arianului Pascențiu (Epist. 238-241). Tot în acest context polemic de combatere a arienilor trebuie plasată și opera Contra dușmanului Legii și al Profeților (Contra adversarium Legis et Prophetarum), scrisă cam prin 419-420 pentru combaterea unui eretic
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Athenai 1995. Despre operele antiariene: M.P. Ciccarese, Contra adversarium Legis et Prophetarum de Augustin, în Atti dell’ Accad. Nazionale dei Lincei, Memorie 25, Roma 1981. Studii: M. Schmaus, Die psychologische Trinitätslehre des hl. Augustinus, Aschendorf, Münster 1927. 9. Epistole și predici Scriitorul trebuie să consacre însă o parte din timpul său și necesităților practice ale Bisericii din Hippona și din întreaga Africă unde Augustin devine tot mai faimos și mai important. O dovedește și rostirea unui foarte mare număr de Predici
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
predici Scriitorul trebuie să consacre însă o parte din timpul său și necesităților practice ale Bisericii din Hippona și din întreaga Africă unde Augustin devine tot mai faimos și mai important. O dovedește și rostirea unui foarte mare număr de Predici: cele cu adevărat autentice sunt peste cinci sute, unele cu conținut exegetic, altele mai ales pe teme morale; o dovedește și bogatul său Epistolar, compus din 279 de scrisori, din care 54 provin de la corespondenții săi (printre ei Paulinus din
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
din Spania. Această descoperire recentă a unui număr de scrisori până acum necunoscute se explică prin faptul că epistolarul lui Augustin circula în Evul Mediu în culegeri antologice cum probabil se întâmpla și cu Sermones. Într-adevăr, și corpus-ul predicilor autentice ale lui Augustin, care fusese alcătuit de benedictinii din congregația San Mauro prin combinarea unor culegeri precedente, a fost mărit prin descoperirea unor florilegii cu noi omilii de către G. Morin și C. Lambot prin 1930 și foarte recent de către
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]