1,946 matches
-
dumneavoastră. Cipuri inteligente atașate cardurilor de identitate ale cetățenilor. Baze de date ale consumatorilor care dezvăluie informații estimative personale referitoare la ce vom crede, cumpăra și gândi. Sisteme-roboți wireless atașate hainelor noastre pentru a ne monitoriza comportamentul. Fundamentaliști religioși care predică intoleranța. Viitorul Europei Este posibil ca în lipsa unei ample și rapide schimbări sau a unei accelerări a viziunii Uniunii Europene, de exemplu, standardul de viață actual să cunoască un declin. Acest lucru este valabil în egală măsură și pentru SUA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
Asan e rânduit în categoria schismaticilor, de vreme ce s-a lepădat de legea romană, apoi primește și apără în țara sa eretici și schismatici, de aceea papa puse pe clerul din Ungaria și pe episcopul de Perusia ca legat apostolic ca să predice, ca și contra păgânilor, o cruciată în toată forma în contra lui Asan și a poporului său și făgădui tuturor celor ce ar lua parte la cruciată o absoluțiune cu tot atâta efect ca și cea care se dă cruciaților cari
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mare a celor citate în paragraful 3. Admiteți deci că spațiu și timp ar fi obiective în sine înșile și condiția posibilității lucrurilor în sine înșile, atunci se arată: întîi, că pentru amândouă, dar mai ales pentru spațiu, se pot predica o mulțime de teoreme apriori, apodictice și sintetice. Deci să luăm cu deosebire spațiul de exemplu. Fiindcă axiomele geometriei se cunosc sintetic apriori și cu certitudine apodictică vă întreb eu: de unde luați asemenea axiome și pe ce se razimă mintea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dată înaintea, iar nu prin cunoștința voastră. Deci dacă spațiul (precum și timpul) n-ar fi forma numai a intuițiunei voastre, care conține condiții apriori sub cari singure lucrurile pot fi pentru voi obiecte {EminescuOpXIV 388} exterioare, atunci n-ați putea predica nimic apriori asupra obiectelor exterioare în mod sintetic. Așadar e neîndoit de cert, iar nu numai posibil sau verosimil, că spațiu și timp, ca condiții necesare a toată experiența (exterioară și interioară), sânt numai condiții subiective ale tuturor intuițiunilor noastre
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ca material în sufletul meu, însă risipit și fără ca să se ție de una și aceeași cunoștință de mine însumi; împrejurare care nu-i cu putință. Căci numai prin aceea că număr toate aprehensiunile la o conștiință (apercepția primordială) pot predica despre toate aprehensiunile că sânt conștiu de ele. Trebuie deci să existe un temei obiectiv care să poată fi evident apriori și-nainte de orice legi empirice ale imaginației pe care să se-ntemeieze putința, ba chiar necesitatea unei legi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unui obiect. Așa de es., dacă s-ar abstrage de la determinația sensibilă a persistenței (Beharrlichkeit) și s-ar zice substanță, atunci acest nume n-ar însemna decât ceva care s-ar putea cugeta ca subiect (fără însă de a fi predicat la altceva). Din această reprezentație nu pot face nimic, fiindcă ea nu-mi arată defel ce note (determinații) are lucrul pe care-l admitem să fie un asemenea prim subiect. Așadar categoriile fără schemate nu sânt decât funcțiuni ale inteligenței
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
condițiile și sfera valabilității lor. Căci după dezlegarea acelei teme logica transcendentală poate satisface pe deplin scopul ei de-a hotărnici adică sfera și mărginile inteligenței pure. În judecata analitică eu rămân pe lângă noțiunea ce ni se dă pentru a predica ceva despre ea. Dacă judecata analitică este să fie afirmativă, atuncea eu îi atribuiesc noțiunii ceea ce se cuprinde deja într-însa; dacă e să fie negativă, atuncea exclud de la noțiune contrariul ei. În judecățile sintetice însă eu trec dincolo de noțiunea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
posibile (care se-ntîmplă totdeauna apriori și constituie realitatea obiectivă [a] unui asemenea) au confundat-o cu sinteza obiectelor experienței reale, care firește că-i totdeauna empirică; prin asta a făcut dintr-un principiu al afinității, care rezidă în minte și predică combinarea necesară, o regulă a asociațiunei care se află numai în puterea de imaginație imitatorie și care nu poate reprezenta decât combinări întîmplătoare și nicidecum obiective. foarte bună reprezentare a cauzalității lui Hume în antiteză cu idealismu 1 lui Rătăcirile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de el? Seara debutează astfel cu această întrebare. "Rău este, ne răspunde Noica, să-ți propui să edifici. În orice speculație reușită, etosul se naște de la sine, ca efect secundar. Nu trebuie deci să-l vezi direct, să moralizezi, să predici. Când îl practici ca virtuozitate goală, eticul se răzbună, și de trei ori în viață când am făcut această greșeală, am plătit. Prima oară am făcut-o în liceu. Aveam 17 ani, mergeam la petreceri, dar în același timp citeam
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
logic. Îmi reproșează că individualul și generalul (din modelul meu ontologic) sânt termeni logici cu care eu însă operez în ontologic. Dar până și la Aristotel categoriile toate au substrat ontologic, sânt atribute ale substanței prime, mai înainte de a fi predicate. Pe urmă, pe Hegel sau pe Heidegger nu-i întreabă "ce este individualul" sau altele de felul ăsta. Există o "cultură a întrebării" despre care vorbea Hegel; nu poți întreba orice sau oricum. Întrebarea cea mai grea este aceea privitoare
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
etic să se gândească la ce le datora celorlalți, la tot ce avea bun de făcut pentru întreaga obște după ce ar fi ieșit? Să se gândească deci la toți câți s-ar fi putut împărtăși din spiritul lui extraordinar? Ceea ce predic nu este nici lașitate, nici urâțenie morală în genere, ci eticul pus în slujba a ceva, nu a eticului în sine. Pentru că primul lui gest, când a preluat vina tuturora declarând că el a vorbit, reprezenta eticul gol, pe care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
-i facă ceva cerșetorii, atunci de ce le dădea de mîncare dacă erau atît de răi? Chiar atunci apăru călugărița și Începu să-l ocărască pe Carlos, cu deliciosul ei accent franțuzesc. Carlos Își plecă respectuos capul descoperit, pentru a asculta predica; dar de cum văzu că măicuța se mai liniștește, chiar schițează un zîmbet și se grăbește să-și ia rămas-bun făcînd semnul crucii deasupra capului lui Julius, Își puse chipiul repede ca să nu-l binecuvînteze și pe el cumva, fiindcă - Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
În caietul meu, transcriu În Întregime tot acest pasaj și pun apoi observațiile mele, care se rezumă la un rînd: „Această viguroasă descriere este de o sumbră măreție“. Trec peste analiza mult mai amănunțită a unui portret al lui Savonarola predicînd la Florența. „Ochii săi aruncau flăcări“. Am admirat fraza aceea! Ochi care aruncă flăcări! În imensa catedrală, din Înaltul amvonului de la Santa Maria del Fiore, ochii lui Savonarola erau niște aruncătoare de flăcări. Am fost mulțumit să pot sublinia aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
sine Înțeles că zeii sînt foarte fericiți, sînt chiar cuprinși de beatitudine. Cicero vorbea despre zei la plural În limba latină, confiscată mai apoi de Biserică! Profesorul nostru s-a străduit În van să laude Înalta concepție despre valorile eterne predicate de epicurism, eu nu gîndeam decît la plural, nu mă gîndeam decît să fac dragoste de un număr incalculabil de ori. Voiam să mă simt beatissimus. Datorită banilor cîștigați de tata pe unul din numeroasele lui articole asupra autenticei iubiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
stat trebuie să prefere morții orice, sărăcia, dezonoarea sau exilul și solicită ca cei care au pierdut disputa politică să plece în exil : în numele posterității care ascultă, vă implor : nu-i refuzați acest precedent consolator !... Mesagerul se declară convins că predicând străbunilor virtuți cu care nepoții lor se vor mândri nu a greșit nici argumentele, nici rasa. Patricianul Vitellius, susținător al tradițiilor, care va prefera să moară pentru a-și salva onoarea și convingerile, îi răspunde cinicului adept al soluției exilului
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
o țin non-stop de la nouă dimineața. Vorbeam ca doi necunoscuți care se opriseră Întîmplător dinaintea unei vitrine, căutîndu-ne privirea În geam. — Nu-i de glumă. A trebuit să fac rost de o foaie de duminică, să văd despre ce era predica. Mai tîrziu o să-mi ceară să-i fac un rezumat detaliat. — Taică-tu e peste tot. — A jurat să-ți rupă picioarele. — Mai Întîi va trebui să afle cine sînt. Și, atît timp cît le am Întregi, alerg mai repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
a lucrurilor“. Râsul vesel se iscă din nou, musafirii se înviorară; toți se ridicară de la masă ca să-și dezmorțească picioarele și să se plimbe pe terasă. Numai Keller rămăsese nemulțumit de discursul lui Lebedev și era extrem de surescitat: — Atacă civilizația, predică barbaria din veacul al doisprezecelea, se fandosește, și o face chiar fără nici un pic de inocență sufletească: cum și-a agonisit casa, dați-mi voie să întreb? întreba el cu voce tare, oprindu-i pe toți și pe fiecare în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de faptul că lucrurile s-au încheiat atât de bine, mi-a mulțumit pentru ceva, mi-a explicat ce bine se simte acum, după o faptă bună, mă încredința că tot meritul îmi aparține și că degeaba mulți susțin și predică acum că o faptă bună, singulară, nu înseamnă nimic. Și eu aveam un chef grozav de vorbă. Cine atentează la «pomana» singulară, am început eu, acela atentează la natura omului și-i disprețuiește demnitatea personală. Dar organizarea «pomenei obștești» și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
o mânăstire catolică din străinătate. Nu știu cum se face că ai noștri nu rezistă, dacă cedează acestor inși... descurcăreți... mai ales în străinătate... — Cred că astea ni se trag de la... oboseala noastră, bolborosi competent bătrânelul. Și au o manieră de a predica... elegantă, originală... se pricep și să te sperie. Și pe mine, la Viena, în opt sute treizeci și doi, m-au speriat, credeți-mă, dar nu am cedat și am dat bir cu fugiții, ha-ha! — Am auzit că atunci, domnul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
din nou, extrem de surescitat și peste măsură de tăios. Asta în primul rând. Iar în al doilea rând, catolicismul roman e mai rău decât ateismul însuși, asta-i părerea mea! Da, asta-i părerea mea! Ateismul nu face decât să predice zeroul, dar catolicismul merge și mai departe: predică un Hristos denaturat, pe care tot el l-a ponegrit și profanat, un Hristos contrar celui adevărat! Catolicismul îl predică pe Antihrist, jur, vă asigur de asta! E convingerea mea personală, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
tăios. Asta în primul rând. Iar în al doilea rând, catolicismul roman e mai rău decât ateismul însuși, asta-i părerea mea! Da, asta-i părerea mea! Ateismul nu face decât să predice zeroul, dar catolicismul merge și mai departe: predică un Hristos denaturat, pe care tot el l-a ponegrit și profanat, un Hristos contrar celui adevărat! Catolicismul îl predică pe Antihrist, jur, vă asigur de asta! E convingerea mea personală, pe care o am demult și m-a chinuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
părerea mea! Da, asta-i părerea mea! Ateismul nu face decât să predice zeroul, dar catolicismul merge și mai departe: predică un Hristos denaturat, pe care tot el l-a ponegrit și profanat, un Hristos contrar celui adevărat! Catolicismul îl predică pe Antihrist, jur, vă asigur de asta! E convingerea mea personală, pe care o am demult și m-a chinuit peste poate... Catolicismul roman crede că biserica nu va rezista pe pământ dacă nu va deveni puterea de stat universală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
întîmplat dacă soldații romani ar fi ascultat ruga lui Isus, dacă l-ar fi luat de pe cruce și l-ar fi lăsat să plece? În nici un caz el nu s-ar fi dus în altă parte a lumii pentru a predica, ci pentru a muri singur, fără compătimirea oamenilor și fără lacrimile lor. Chiar dacă Isus n-ar fi cerut soldaților eliberarea - din cauza orgoliului -, totuși îmi este imposibil să cred că această idee nu l-ar fi obsedat. Neapărat Isus a crezut
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
reformează ordinul benedictin, elimină podoabele din biserici, când un coleg Îl enervează, cazul lui Abélard, Îl atacă În stil McCarthy, iar dacă ar putea, l-ar trimite la rug. Neputând-o face, pune să i se ardă cărțile. Pe urmă predică cruciada, ne Înarmăm și hai...” „Nu ți-e simpatic”, observă Belbo. „Nu, nu pot să-l sufăr, dacă era după mine, sfârșea Într-unul din cercurile Infernului, nici vorbă să fi ajuns sfânt. Dar era un bun press agent pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
pe cineva să reziste la tortură, punându-l să facă, fie și simbolic, ceea ce torționarul i-ar cere. Teza a treia: În Orient templierii intraseră În contact cu ereticii maniheiști care disprețuiau crucea pentru că era instrumentul torturii Domnului, iar ei predicau renunțarea la lume și descurajarea căsătoriei și a procreației. Idee veche, tipică pentru multe erezii din primele secole, care va trece la catari - și există o Întreagă tradiție care pretinde că templierii erau Îmbibați de catarism. Așa că era de Înțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]