1,978 matches
-
despre situația anatomică din vecinătate [3]. 4. Pletismografia prin impedanță se bazează pe faptul că rezistența țesuturilor la trecerea unui curent de sânge este influențată de cantitatea de sânge din zona examinată. Ea este o metodă de explorare utilizată cu predilecție în diagnosticul trombozelor venoase proximale, dar nu detectează satisfăcător trombozele gambei sau ale antebrațului. Rezultatele pot fi fals pozitive în cazul în care aportul sanguin arterial este insuficient (inclusiv hipotensiune arterială sistemică) sau când drenajul venos este deficitar (insuficiență cardiacă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
pentru care acccentul supremei valori zace pe dimensiunea trecutului") și timp-fluviu (care își are accentul pe prezentul permanent)48, Traian D. Stănciulescu vorbește de cuvântul sacru ("cascadă") constituit ca gând, proiect, semn, conceput de divinitatea creatoare, cuvântul profan ("fluviu"), de predilecție cel cu care operează ființa umană, și cuvântul sacralizat ("havuz") care valorifică germenul de sacralitate existent în cuvântul profan 49. Orizontul cuvântului sacru se caracterizează prin "prezența explicită a semnificatului", orizontul cuvântului profan prin întâietatea semnificantului, iar orizontul cuvântului sacralizat
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a acestui neam de ghicitori. Jocul lui Beldiman (care-l sfătuiește pe Emanuel să nu meargă la întâlnire) este cel puțin ambiguu, pentru că nu ne dăm seama pe cine protejează: pe Emanuel sau pe fiica sa. Eliade are o clară predilecție pentru teoforicul Emanuel (nume vechi în onomastica românească și cu o frecvență destul de mare) încă de la Isabel și apele Diavolului. Efectul de putere al numelui ca semn sacralizat își amplifică motivarea prin asocierea cu prenumele Alexandru ale cărui seme aferente
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
lecție. Fiecare om se naște lângă o stea, cu norocul lui"152) aduce în discuție ideea existenței umane ca dublul uneia astrale 153, dublul celest al oamenilor din trecut, din prezent și din viitor 154. 4.4. Sub semnul Șarpelui Predilecția lui Eliade pentru fonemul S, în procesul de numire a personajelor din Domnișoara Christina, devine și mai evidentă în Șarpele. Acest grafem-simbol unificator, asemeni spiralei, pe verticală sau pe orizontală, al cerului cu pământul, al masculinului cu femininul, al muntelui
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Kant și Blaga. Metafizică, antinomie și cunoaștere științifică / 79 2.3. Metoda dogmatică și paradoxiile filosofiilor orientale / 89 2.4. Gândirea mistică, coincidența contrariilor și metoda antinomiei transfigurate / 92 2.5. Blaga și gândirea dialectică / 99 Capitolul 3. Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic / 109 3.1. Structurile antinomice blagiene și filosofia Indiei / 109 3.2. Antinomicul la Blaga și tradiția filosofică răsăriteană / 111 3.3. Blaga și Pavel Florenski / 113 3.4. Reverberațiile matricei stilistice autohtone / 115 Capitolul 4. Lucian
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
antinomic / 109 3.1. Structurile antinomice blagiene și filosofia Indiei / 109 3.2. Antinomicul la Blaga și tradiția filosofică răsăriteană / 111 3.3. Blaga și Pavel Florenski / 113 3.4. Reverberațiile matricei stilistice autohtone / 115 Capitolul 4. Lucian Blaga și predilecția pentru antinomic în filosofia românească / 123 4.1. Logica dinamică a contradictoriului și ideea terțului inclus / 124 4.2. Hermeneutica paradoxală a sacrului și simbolului / 143 4.3. Identitatea concretă și predicația complexă contradictorie / 150 4.4. Ortoexistența și resemnificarea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ce se scrie acum despre el s-a mai scris înainte. Pe aceștia și pe toți cei cu înclinații sceptice îi voi contrazice, referindu-mă la cartea pe care Valică Mihuleac o propune astăzi publicului mai larg. Este bine cunoscută predilecția filosofului din Lancrăm pentru tema antinomiilor, în sensul căreia a propus celebra metodă a antinomiei transfigurate, ce a trezit atâta interes încă de la publicare. Despre această metodă și despre alte ipostaze ale prezenței antinomicului în filosofia lui Blaga s-a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de diverse și de vaste ale istoriei filosofiei, de la filosofia indiană veche până la Kant și Hegel, angajându-se în comparații și analize de profunzime și finețe. Într-un alt capitol, deosebit de interesant, autorul argumentează că există în filosofia românească o predilecție pentru antinomic, acest motiv fiind angajat în forme, aspecte și nuanțe variate în scrierile mai multor filosofi români de marcă. Această "gândire favorabilă antinomicului", pe care o manifestă unii filosofi români, este considerată, pe bună dreptate, semnificativă pentru înțelegerea spiritualității
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a sentințelor pronunțate. În acest sens, în final aș vrea să mai spun un lucru legat de personalitatea celui care a scris această carte. Am colaborat cu Valică Mihuleac încă de când era student, îndrumându-i cercetările. I-am cunoscut, astfel, predilecțiile, caracterul îndreptat spre demnitate și cultivarea legăturilor elective. Un singur aspect i-am reproșat: exageratul său spirit autocritic. Prin această lucrare, mai mult decât prin altele, el a reușit să mă contrazică: exigența i-a determinat conduita de a analiza
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
gândiri alternative. Cu acest prilej, voi analiza și problema posibilelor ei surse, derulând o serie de scenarii care s-au construit în legătură cu acest lucru. În al doilea rând, o voi raporta la contextul filosofiei românești, unde se evidențiază o anumită predilecție pentru antinomic, ce ar putea fi semnificativă în înțelegerea spiritualității din acest spațiu. În ultima parte, pe care o consider și cea mai importantă, voi analiza situația tematizării blagiene a antinomicului în orizontul gândirii contemporane, prin aceasta înțelegând gândirea din
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
într-un întreg, revitalizarea filosofiei, recursul la mitologie și situarea gândirii între abstracțiune și mit, renașterea științelor magice despre corespondențele ascunse din univers și a celor morfologice, care vor să ghicească întregul pornind de la un amănunt, interesul pentru fenomenele oculte, predilecția pentru relativism, gustul pronunțat pentru filosofia istoriei și sentimentul unui sfârșit de lume și al începutului unei lumi noi, aspirația spre sinteze ultime și tragica neputință a intelectului de a le crea. Continuând acest raționament bazat pe analogia istorică, Lucian
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de până în secolul al XX-lea, Blaga ne apare drept un partizan al gândirii favorabile antinomicului destul de firavă în raport cu direcția dominantă , punând în evidență o metodă originală de cunoaștere. În contextul filosofiei românești, tematizarea sa ne prilejuiește descoperirea unei anumite predilecții pentru antinomic, prezentă la mai mulți gânditori importanți, fapt ce ar putea fi semnificativ pentru înțelegerea spiritualității din acest spațiu. În sfârșit, privită din perspectiva gândirii contemporane, această dezvoltare tematică blagiană poate fi racordată la un curent de idei consonante
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
385. Or, metoda sa înseamnă, dimpotrivă, potențarea antinomiilor prin transfigurare. Metoda antinomiei transfigurate este diferită tocmai prin faptul că, în cadrul ei, antinomiei i se refuză o soluție atât în plan logic cât și în plan concret. Capitolul 3 Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic Cum se explică această predilecție a lui Blaga pentru antinomic? Care ar putea fi determinările sau sursele tematizării pe care filosoful din Lancrăm o desfășoară în orizontul antinomicului? În legătură cu această întrebare, există mai multe scenarii alternative, care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
prin transfigurare. Metoda antinomiei transfigurate este diferită tocmai prin faptul că, în cadrul ei, antinomiei i se refuză o soluție atât în plan logic cât și în plan concret. Capitolul 3 Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic Cum se explică această predilecție a lui Blaga pentru antinomic? Care ar putea fi determinările sau sursele tematizării pe care filosoful din Lancrăm o desfășoară în orizontul antinomicului? În legătură cu această întrebare, există mai multe scenarii alternative, care complică răspunsul și o fac să devină una
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în orizontul antinomicului? În legătură cu această întrebare, există mai multe scenarii alternative, care complică răspunsul și o fac să devină una nu tocmai lipsită de importanță. Mă voi referi în cele ce urmează la patru scenarii sau răspunsuri explicative: într-unul, predilecția lui Blaga pentru antinomic este legată de filosofia indiană, în altul, aceasta este asociată cu tradiția filosofică răsăriteană, într-un al treilea, sursa principală a tematizării blagiene este considerată a fi gânditorul rus Pavel Florenski, iar în al patrulea, predilecția
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
predilecția lui Blaga pentru antinomic este legată de filosofia indiană, în altul, aceasta este asociată cu tradiția filosofică răsăriteană, într-un al treilea, sursa principală a tematizării blagiene este considerată a fi gânditorul rus Pavel Florenski, iar în al patrulea, predilecția pentru antinomic a lui Blaga își găsește explicația în motivele și structurile categoriale ce definesc spiritualitatea românească. Luând în considerare argumentele și contra-argumentele, putem ajunge la concluzia că nu există un singur răspuns la această întrebare și că este foarte
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
doilea rând, metafizica blagiană, puternic marcată de motivul antinomicului, este legată de viziunile unor gânditori emblematici ai spiritualității răsăritene, precum Dionisie Areopagitul, Grigorie Palama, gnosticii târzii, dar și Dostoievski, Soloviov sau Berdiaev. Tema pe care acești gânditori o dezvoltă cu predilecție este aceea a abisului divin. Realitatea ultimă este descrisă în metafizica (sau teologia) abisală a acestui spațiu cultural ca îndepărtată la maximum, mai-presus-de-orice, neînsemnând absolut nimic din cele sensibile sau inteligibile, în sfârșit ca un adânc sacru sau abis divin
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
se anunță mai curând în negativitatea sa, ca mister existențial profund, descoperind o maximă îndepărtare, o asimetrie totală, o disanalogie profundă cu lumea. Ideea misterului existențial, ideea unei metafizici întemeiate nu pe concepte abstracte ci pe plăsmuiri mitice și metafore, predilecția pentru paradox și antinomie, toate acestea îl apropie mult pe Blaga de gândirea răsăriteană. Singura problemă care apare este că tema abisului divin nu este proprie doar spațiului răsăritean. Ea se întâlnește și în gândirea anumitor filosofi germani, la Meister
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
are loc în chiar interiorul ființei și fără de care aceasta nu ar fi ceea ce este. Marele Anonim blagian are astfel de trăsături antinomice, încât apare ca firească întrebarea dacă nu cumva Blaga a fost influențat și pe această filieră în predilecția pentru antinomic. 3.3. Blaga și Pavel Florenski În studiul introductiv la traducerea românească a uneia dintre cărțile gânditorului rus Pavel Florenski 398, vorbind despre receptarea gândirii florenskiene în cultura românească, Ioan I. Ică jr. susține "omniprezența evidentă a gândirii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este că recunoaștem în țesătura gândirii antinomice blagiene teme și motive de proveniențe atât de diferite. Blaga ne poate apare, astfel, drept un extraordinar artizan, care a reușit să se situeze la confluența acestor surse. Capitolul 4 Lucian Blaga și predilecția pentru antinomic în filosofia românească Tematizarea blagiană a antinomicului nu este un fapt singular în spațiul filosofic românesc. Dimpotrivă, există aici un gen de predilecție pentru tematizări în același registru, pe care o manifestă mai mulți gânditori importanți. Acest lucru
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care a reușit să se situeze la confluența acestor surse. Capitolul 4 Lucian Blaga și predilecția pentru antinomic în filosofia românească Tematizarea blagiană a antinomicului nu este un fapt singular în spațiul filosofic românesc. Dimpotrivă, există aici un gen de predilecție pentru tematizări în același registru, pe care o manifestă mai mulți gânditori importanți. Acest lucru a fost sesizat de unii comentatori ai filosofiei românești. Astfel, într-un studiu despre semnificațiile Eonului dogmatic, Teodor Dima distinge o direcție pe care se
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
o teorie filosofică în care intervine antinomicul. Prin aceasta, închide parcă o buclă deschisă de Lucian Blaga la început de secol, regăsind oarecum, într-o altă formă, ideea acestuia despre antinomia transfigurată. În același timp, deschide sau dă sens acestei predilecții pentru antinomic din filosofia românească, racordând-o la un plan filosofic mai amplu, înscriind-o într-o paradigmă care abia acum pare să capete consistență. Logica terțului inclus și ideea nivelurilor de realitate Basarab Nicolescu consideră ideea terțului inclus drept
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
-lea, cu care consider că tematizarea blagiană a antinomicului consonează sau intră în sinergie. Printre acestea se află și proiectele celor doi filosofi români din spațiul francez, Ștefan Lupașcu și Basarab Nicolescu. Pentru că le-am prezentat în capitolul legat de predilecția românească pentru antinomic, nu le voi mai aduce în discuție aici. Va fi vorba, așadar, despre: ideea complementarității a lui Niels Bohr, neoraționalismul lui Gaston Bachelard, anumite proiecte de logică non-aristotelică, în special cel al logicii paraconsistente, raționalismul transversal al
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Ibidem, p. 114. 298 Alexandru Petrescu, Lucian Blaga: o nouă paradigmă în filosofia științei, pp. 151-155. 299 Ioan Biriș, Totalitate, sistem, holon, Editura "Mirton", Timișoara, 1992, p. 48. 300 În legătură cu prezența antinomicului în gândirea indiană, se vorbește chiar de "o predilecție a spiritului filosofic indian spre un fel de paradoxo-poietică, facere de antinomii denumită uneori și paradoxie theologală" (Constantin Marin, Filosofia indiană, Editura Moldova, 1994, p. 71). 301 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., pp. 238-239. 302 Carl Gustav Jung, Tipuri
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Botez, "Antinomie și simetrie", în Angela Botez (coord.), Simetrie și asimetrie în univers, Editura Academiei, București, 1992, p. 149. 443 Angela Botez, "Introducere" la vol. Dimensiunea metafizică a operei lui Lucian Blaga, Editura Științifică, București, 1996, p. 10. 444 În legătură cu predilecția lui Eminescu pentru structuri din orizontul antinomicului, se poate vedea Irina Andone, "Farmec dureros. Poetica eminesciană a contrariilor, Editura Cronica, Iași, 2002. 445 În timp ce textul cărții de față își aștepta publicarea, în cadrul Simpozionului Național Constantin Noica, ediția a III-a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]