1,520 matches
-
a cuplului adamic de dinainte de păcat. Nu există aici loc pentru ispită, pentru brutalitatea instinctelor. În Idilă, izolarea deplină a celor prinși în magia erotică este esențială. Idila se destramă cu repeziciune atunci când apare un intrus, de aceea locul ei predilect de desfășurare îl constituie lumea basmului, atemporală, ideală. Idila este menită să ilustreze de fapt un simbol al Primăverii, Flora, simbol care sintetizează întreaga compoziție. "În "Idila" ce dăm astăzi, apar toate calitățile de dragoste și de duioșie ale lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
corp armonios rezultă o figură hibridă, a cărei natură rămâne enigmatică. Inserându-se într-o binecunoscută tradiție simbolistă, feminitatea devine la Filip Marin monstruoasă și înfricoșătoare"264. Aliajul se înscrie în siajul sensibilității decadente pentru care ambiguitatea sexuală constituie expresia predilectă, fondatoare, având în vedere că pe trupul masculin este lipit un cap feminin. Într-un fel, tratarea celor două dimensiuni arhetipale, cea feminină (Anima) și cea masculină (Animus), într-o proximitate sugestivă a unui dezastru delectabil relevă caracterul androgin al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Han. Punctul de plecare al celor doi sculptori este asemănător dacă privim și numai capetele de copii expuse de cei doi în perioada 1906-1907 -, însă evoluția spre modernitate îi desparte substanțial. Așa cum remarca avenit Adriana Șotropa, copilăria este o temă predilectă la Brâncuși, fiind abandonată de Paciurea, care adoptă o direcție mai pronunțat simbolistă, deși un punct de intersecție există acolo unde ambii sculptori compun o expresivitate generată mai degrabă de suferință, în Supliciul (1907) la Brâncuși sau Christ încoronat cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
economia simbolică a decadenței va fi atribuit artei de către esteții impenitenți, cu riscul uzurpării poziției simbolice a Mântuitorului, cealaltă, unul mistagogic-ezoteric, poetului/artistului fiindu-i deschise inițiatic toate căile către cunoaștere, poezia/ arta dobândind astfel și un rol psihopomp. Temă predilect decadentă, întrucât evocă un alt episod, cel al decapitării Sfântului Ioan și înfățișării capului acestuia pe o tavă, decapitarea lui Orfeu nu este niciodată înfățișată în act, dar capul său este așezat pe lira care a servit ca instrument al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Apcar Baltazar în articolele sale din 1908- 1910, lipsește chiar "marfa", în ciuda existenței unei școli de Arte și meserii, care era încă neadaptată la standardele școlilor occidentale de Arts and Crafts. Artiștii români fac cunoștință în Franța și Germania, mediile predilecte de formație artistică, cu diferitele secesionisme. Există o întreagă mișcare caracteristică sfârșitului de secol, a desprinderii unor facțiuni, grupuri artistice, din cadrul patronal al artei oficiale, facțiuni care devin extrem de puternice, de influente, mai ales prin deschiderea către noutate și experiment
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un tablou reprodus în revistă, O elegantă descinzând din trăsură, pictat la Paris în 1911. Desigur, eleganta este tot o pariziană. Emilian Lăzărescu este interesat de evenimentele mondene, de o anumită strălucire a luxului din high society. Una dintre temele predilecte pe care le abordează pictorul este balul. Balul operei, (semnat stânga jos cu brun, ulei pe lemn, pe verso "Femeie în fotoliu", 31x19,5 cm), La bal (ulei pe carton, 11 x 18 cm), La bal (ulei pe lemn, 12
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu nume sugestiv, satira, cât și În poeme filozofice, așa cum se manifestă În „Scrisoarea I” de Mihai Eminescu. In studiul „Principii de estetica”, G. Călinescu definește romantismul În antiteză cu clasicismul, evidențiind convingator deosebirile dintre cele doua curente literare, manifestate predilect În literatură. Clasicul este „un om ca toți oamenii”, pe când romanticul este cu totul ieșit din comun, „un monstru de frumusete sau de urâțenie, de bunătate ori de răutate”, reliefând astfel caracterul cu totul excepțional al celui din urmă. Pe când
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
număr, diversificare ca forme, dinamică accentuată. Chiar și o privire succintă asupra celor 15 ani ne permite să constatăm că forme de circulație internațională cu o dezvoltare importantă la începutul anilor ’90 s-au diminuat până la dispariție, țări de destinație predilecte pentru aceeași perioadă au fost „abandonate” în favoarea unora noi, strategii de migrație au fost abandonate pentru altele noi. Perioada de început a deceniului nouă ar trebui privită, probabil, în primul rând, ca una de căutări și „experimente” în materie de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
vedere. Tipurile de deplasări au cunoscut o dinamică accentuată. De la o migrație etnică la începutul anilor ’90, de la deplasări repetate pentru comerț, migrația pentru muncă se instalează spre mijlocul anilor ’90 ca tip predominant. Restricțiile impuse de țările europene, ținte predilecte ale migrației românești, au favorizat dezvoltarea unei componente clandestine importante. În aceeași perioadă are loc și o reașezare a destinațiilor: de la țările din centrul Europei către sudul mediteraneean. Anii 2000 aduc noi schimbări de patternuri. Facilitățile legate de accesul în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
DOCUMENTE MILITARE ROMÂNE 1941-1944 Selecția documentelor, note, cuvânt înainte și studiu introductiv OTTMAR TRAȘCĂ Prefață de DENNIS DELETANT INSTITUTUL EUROPEAN INSTITUTUL "ELIE WIESEL" Cuvânt înainte Investigarea politicii antisemite promovată de regimul antonescian în perioada 1940-1944 a constituit una din temele predilecte ale istoriografiei române postdecembriste. Este indiscutabil faptul că interesul manifestat de istoricii români și străini față de această temă de cercetare, extrem de controversată și tragică din istoria contemporană a României, s-a materializat prin îmbogățirea constantă în ultimii ani a literaturii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
instaurând în primele zile de ocupație un regim de teroare caracterizat prin numeroase confiscări de bunuri, jafuri, violuri și distrugeri 57. Așa cum era de așteptat, populația evreiască din Odessa a devenit la scurt timp după instaurarea administrației militare românești ținta predilectă a noilor stăpânitori. Astfel, în vederea trierii și deportării evreilor din Odessa, în 18 octombrie 1941 comandantul secund al Diviziei a 10-a infanterie, generalul Constantin Trestioreanu, a emis un ordin care prevedea înființarea ghetoului din Odessa în incinta penitenciarului orașului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
organizare în formă inteligibilă a informațiilor. 3.3. Metode de cercetare istorică Metoda istorică se referă la studiul sistematic al unor evenimente din trecut și este amintită în lucrările de metodologie a cercetării în științele educației prin asociere cu probleme predilecte cum ar fi istoria unei/unor instituții educaționale, a unui curent pedagogic sau a unei personalități (Best, 1977; McMillan, 1992). De asemenea, metoda istorică poate fi utilizată în cercetarea evoluției unor fenomene cu impact asupra educației sau investigarea antecedentelor istorice
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
din spatele construirii socio-culturale a memoriei naționale, aruncând astfel lumină asupra mecanismelor și proceselor aflate la lucru în facerea și prefacerea conștiinței istorice românești. Ca atare, având în vedere gradul destul de ridicat de ezoterism conceptual precum și strategia deconstructivistă utilizată ca metodă predilectă de analiză, cartea de față este orientată ad clerum, adresându-se înainte de toate semenilor intelectuali cu care autorul împărtășește tovărășia cognitivă și preocuparea comună în cadrul aceleiași științe sociale a trecutului (sociologia memoriei colective, istoria social politică și culturală, antropologia memoriei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Simplificând la maximul, concluzia care se desface din argumentația lui Aaron este că monarhia generează egoism, iar republica populară facilitează altruismul. În fapt, patriotismul pe care îl propune Aaron poate fi înțeles și ca o formă de altruism in-group, manifestat predilect față de membrii comunității politice cu care individul împărtășește aceleași legi și instituții sociale. Totuși, această formă de patriotism civic avansată de Aaron nu degenerează în fanatism, pentru că este fundamentat pe legea morală a creștinismului. Plasând patriotismul între principiul christic al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și în cazul prusac, înfrângerea umilitoare a Celui de-al Doilea Imperiul francez sub sceptrul lui Napoleon al III-lea în fața Prusiei în 1870. A Treia Republică franceză ce a reieșit de sub ruinele imperiului a utilizat educația primară ca mijloc predilect de reconstrucție națională. La mai bine de un secol de la proclamarea principiilor revoluționare ale învățământului obligatoriu, universal și gratuit, în 1882, sistemul reticular alcătuit din unități școlare primare a fost articulat complet. Întârzierea cu care autoritățile statale s-au angajat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a extremei drepte românești, legionarismul a propus o revoluție spirituală care să curețe sufletul național de toate elementele care îl pângăneau. Țelul suprem, finalitatea ultimă vizată de doctrina legionară, urmărea mântuirea neamului românesc (un obiectiv aferent soteriologiei spirituale), iar metoda predilectă pentru împlinirea acestui deziderat final ținea de domeniul patologiei spirituale: "purificarea României de lepra" celor patru agenți patogeni: i) evreul; ii) comunismul; iii) politicianismul care au prosperat în contextul și iv) democrației (Weber, 1995, p. 115). Cartea lui Z. Ornea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unitară teologia ortodoxă și teoria marxist- leninistă. Tensiunile funciare și contradicțiile doctrinare dintre cele două perspective asupra lumii nu au fost niciodată conciliate (Stan și Turcescu, 2007, p. 212, nota 10). În ciuda acestui compromis, BOR a continuat să fie victima predilectă a unei campanii sistematice de demantelare orchestrată de autoritățile statului comunist. Prăbușirea regimului a creat condițiile politice pentru reafirmarea BOR ca unica depozitară instituțională a spiritualității românești. Reapărând pe scena publică în calitate de autoritate morală și călăuză spirituală în vreme de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
belică. Metafore impregnate cu o puternică semantică războinică, cum ar fi spre exemplu înțelegerea istoriei ca un "câmp de luptă", a Carpaților ca o "cetate asediată", a realizărilor intelectuale ca înaintări pe "frontul" culturii etc., sunt folosite ca instrumente expresive predilecte pentru a da sens trecutului românesc. Toată această retorică războinică slăbește puternic în intensitate, pe măsură ce discursul despre trecut se regrupează pe coordonatele definite de politica europeană a regretului, care exclude din capul locului elogiul războiului. De la factualism dogmatic apodictic la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
producției culturale a noutății în materie de conceptualizare a trecutului. Totuși, după cum am argumentat în corpul lucrării, analiza s-a axat cu preponderență pe ceea ce am numit "ariergarda consensului societal" reprezentat de literatura didactică, lucrarea de față manifestându-și interesul predilect nu atât pentru istoria ideilor elitiste produse în laboratoarele intelectuale ale revistelor culturale în care se experimentează noi formule ideaționale, cât mai ales pentru ideile standardizate și difuzate masiv în corpul social prin intermediul sistemului educațional. Am răscolit mai ales în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
consultat, disponibil în colecția Bibliotecii de Litere a Universității Babeș-Bolyai, secția Română-Maghiară, avea trecut olograf pe pagina de gardă numele unui "elev în clasa a V-a", fapt ce probează frăgezimea cognitivă și stadiul incipient de dezvoltare morală al receptorilor predilecți ai efuziunii naționaliste delavranciene. 13 Legea privind reforma agrară din Vechiul Regat, prin care aproape 1.400.000 de capi de familii țărănești au fost împroprietăriți în urma exproprierii a aproape 6.000.000 de hectare de teren, a fost promulgată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]