2,251 matches
-
dar și a celor aparținând grupurilor sociale. În acest moment intră în funcțiune întreaga problematică a etapei de luare a deciziilor prezentată în capitolul anterior. Aspectele legate de calitatea și acceptanța deciziilor trec în prim-plan, ele fiind cele care prefigurează eficiența activităților participaționale. Sub raport psihologic, deciziile participaționale au o foarte mare încărcătură afectiv-motivațională și conativă, împingându-l pe individ spre acțiune. d. Angajarea în activitatea participațională este, poate, acțiunea cea mai specifică și proprie comportamentului participativ. Ea ridică două
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
psihologiei personalității, cum ar fi problema relației dintre înnăscut și dobândit sau a relației dintre stabil și dinamic în personalitate. Argumente pro sau contra recoltate și din mediile organizaționale n-ar fi decât benefice. Plus că psihologia organizațional-managerială ar putea prefigura propriile ei nedumeriri. De exemplu, faptul că satisfacția este influențată de factori dispoziționali nu trebuie pus la îndoială. Ne putem însă întreba dacă acești factori sunt într-adevăr stabili, invariabili sau dacă nu cumva suportă o serie de modificări ca
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
teoriilor în clase sau categorii mai mari și distincte. După opinia noastră, acest fapt este întru totul justificat, deoarece în perioada respectivă teoriile sau „marile teorii” ale comportamentului organizațional abia se constituiau. Totuși, spre sfârșitul anilor ’70 începe să se prefigureze, mai mult implicit, unele criterii de clasificare a teoriilor motivației. Încă de la prima ediție a lucrării lor Organizational Behavior (1978), Organ și Bateman grupează teoriile motivației in funcție de răspunsul la o serie de întrebări: Ce energizează comportamentul uman? Ce anume
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
folositoare în raport cu comportamentul probabil al oponenților; sugerează moduri de prevedere a deciziilor individului (Bazerman et al., 2000, p. 286). Problema amplificării/creșterii raționalității negociatorilor cu scopul obținerii unor rezultate bune în procesul negocierii rămâne, în continuare, crucială. Noi întrebări se prefigurează la orizont: Ce este mai important − felul în care competitorii definesc jocul sau mutările pe care le fac în timpul jocului? Dacă acceptăm că definirea și crearea jocului sunt mai importante decât trăsăturile structurale ale jocului care prevăd comportamentul negociatorului, atunci
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care generează apariția unor focare potențial patogene în organizație. Oricum ar fi, este clar că rolul hotărâtor revine de data aceasta organizației și conducătorilor ei, recursul la psihopatologia muncii dovedindu-se a fi insuficient. O nouă perspectivă de abordare se prefigurează, aceasta fiind cea a patologiei/psihopatologiei organizaționale. Patologia/psihopatologia organizațională s-a născut din nevoia soluționării unor probleme de mare extensie și gravitate întâlnite la nivelul întregii organizații. O contribuție remarcabilă la constituirea și impunerea noului domeniu a adus-o
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fost în parte modificați. Așa încât, în momentul de față dispunem de o definiție și o măsurare specifice profesiunilor de relaționare și ajutor și o definiție și măsurare generale adaptate tuturor activităților profesionale (vezi Truchot, 2004, p. 16). Debutul anilor 2000 prefigurează câteva tendințe interesante de evoluții a abordării problematicii burnout-ului. Dintre acestea, mai semnificative ni se par a fi următoarele: Reconceptualizarea constructului de burnout dintr-o perspectivă mai largă, sintetic-integrativă capabilă să ofere o viziune comprehensivă asupra fenomenului. # Burnout-ul este [...Ț
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
că din cei 5 factori ai big-five-ului numai nevrotismul prezice epuizarea emoțională, după ce au fost controlate variabilele sociodemografice și stresorii. „Caracterul agreabil” prezice depersonalizarea, introversia prezice epuizarea emoțională și scăderea realizării profesionale (Mills, Huebner, 1998). O a treia soluție se prefigurează din modul în care interpretăm stabilitatea trăsăturilor de personalitate. Psihologia personalității a demonstrat că nu întotdeauna stabilitatea trăsăturilor de personalitate se asociază cu consistența comportamentelor. Trăsăturile de personalitate, arată psihologia personalității, sunt mai stabile pe perioade scurte decât pe perioade
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
teme comune În cele două tradiții (Ființa supremă, Învierea morților, riturile de vindecare) și pentru că temele importate sunt selectate În funcție de circumstanțe analoage. În Zair, alegoria luptei lui David cu Goliat simbolizează lupta negrilor Împotriva albilor, iar persecutarea lui Hristos o prefigurează pe cea a lui Simon Kimbangu. Însă litera „S” care apare pe drapelele Armatei Salvării este privită ca inițiala lui Simon Kimbangu și ca semn al bunăvoinței albilor dezinteresați din Salvation Army, trâmbițându-și cu vocea și cu instrumentele zelul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și mai coerent decât lasă se se Întrevadă decupajul administrativ, moștenire subtilă a diviziunilor Vechiului Regim și a manipulărilor spațiale succesive care au avut loc de la Revoluție Încoace. Dincolo de toate acestea, mișcarea intercomunală deschide calea descentralizării, favorizând emanciparea localului, și prefigurează ceea ce Marc Censi, președinte al Asociației Comunităților din Franța, califica drept „noua Republică a teritoriilor”. Totuși, „subiectul” ținuturilor rămâne Încă o chestiune de nuanțe, de aprecieri (de ce să aderi la unul, și nu la altul?), de unde impresia de lucru neterminat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de Apoi"35. Mai mult decât a fi un timp al rodirii, kairos-ul deschide orizontul atât către trecut cât și spre viitor. Cum bine remarca Löwith, "acel acum al kairos-ului proiectează retrospectiva trecutului și perspectiva viitorului, unind așteptarea cu împlinirea [...] Prefigurând și dezvăluind acest moment excepțional când s-a plinit vremea, sunt și alți kairoi din trecut sau viitor care împreună trasează iconomia divină a răscumpărării"36. Pas cu pas, kairos cu kairos, istoria se îndreaptă spre vremurile din urmă și
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
există, după episcopul african, un dualism ireductibil. Ceea ce le unește însă asimptotic sunt, așa cum am amintit, acei kairoi ai istoriei. Eshatonul nu este doar sfârșit (finis), el desemnează în același timp și scopul (telos). Dacă sfârșitul limitează și separă, uneori prefigurând un nou început, scopul, obiectivul, orientează dinamic energiile creatoare, transformând viața în destin și istoria în teleologie. De aceea putem subsuma teologiei istoriei și o anumită teleologie a istoriei. Dacă ultima ne spune că istoria are sens, prima ne descoperă
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
lui Dumnezeu, deși poate fi confundată cu obediența, este cea mai plenară formă de libertate, iar Avraam crede asta fără tăgadă. Ascultarea lui Avraam o anunță pe cea a lui Iisus din grădina Ghetsimani, iar Isaac pe muntele Moria îl prefigurează pe Iisus răstignit pe cruce. Legământul nescris al lui Avraam este înscris în Tablele Legii date lui Moise. În periodizarea istoriei, se acceptă în genere că momentul tranziției de la tradiția orală la consemnarea în scris a acesteia marchează începutul istoriei
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
scrieri creștine adaugă celor două moduri apocaliptice de interpretare menționate anterior: descoperirea profețiilor sau decodificarea textelor date, un al treilea interpretarea tipologică a istoriei prin găsirea corespondențelor simbolic-structurale dintre legea veche și cea nouă. Adam, Moise și David l-au prefigurat pe Hristos, al doilea Adam. Exodul anunță procesul mântuirii, iar sacrificiul lui Isaac prefigurează sacrificiul de sine al Mântuitorului. Figura (typos, figura, praefiguratio) și realizarea ei sunt două evenimente istorice, depărtate în timp și spațiu, care se află unul în raport cu
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
decodificarea textelor date, un al treilea interpretarea tipologică a istoriei prin găsirea corespondențelor simbolic-structurale dintre legea veche și cea nouă. Adam, Moise și David l-au prefigurat pe Hristos, al doilea Adam. Exodul anunță procesul mântuirii, iar sacrificiul lui Isaac prefigurează sacrificiul de sine al Mântuitorului. Figura (typos, figura, praefiguratio) și realizarea ei sunt două evenimente istorice, depărtate în timp și spațiu, care se află unul în raport cu celălalt într-o relație complexă, de identitate, contrast și complementaritate, o adevărată participation mystique
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
va fi salvat, Biserica terestră fiind un amestec de "grâu și neghină". Până la venirea lui Hristos, ambele cetăți s-au dezvoltat ca o singură civitas permixta, în analogie cu un organism: primele șase vârste ale lumii (aetates mundi) au fost prefigurate în cele șase zile ale creației și corespund vârstelor din viața fiecărui individ. În istoria lumii, ultima vârstă a început cu August sau cu prima venire a lui Hristos, al doilea Adam, așa cum primul Adam a fost creat în ziua
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
cele spirituale, de la cele pământești la cele cerești"54. Exegeza tipologică este relația care unește Vechiul și Noul Testament, exprimând asemănările și deosebirile lor. Astfel, potopul, învierea lui Hristos, botezul creștin prezintă o analogie fundamentală de structură. Astfel, trecerea Mării Roșii prefigurează în aceeași măsură Învierea și Botezul, arătând puterea lui Dumnezeu, care îl eliberează pe poporul Său de robia puterilor răului. Tipologia exprimă astfel inteligibilitatea proprie istoriei.55 Hermeneutica biblică recunoaște existența a patru sensuri în interpretarea biblică. În perioada medievală
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
europenismului, fie că le vor împărtăși, fie că nu. Situația e mai dramatică în cazul celor derutați de schimbările pe care le întrevăd prin contactul dintre cele două realități, românesc și european, cantonîndu-se în unul dintre cele două spații și prefigurînd, și unii și ceilalți, posibila dispariție a spațiului cultural românesc, a valorilor culturale românești, care se vor pierde, dispersîndu-se în conglomeratul european. Încadrăm aici și pe cei care, din varii motive, au considerat sau consideră că prin ceea ce au făcut
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
și Edmond Nicolau, București, 1966. Dintre lucrările străine, aș cita Bertil Malmberg, Leș nouvelles tendances de la linguistique, Paris, 1966. Toate aceste înnoiri, puțin cunoscute de Wellek, Warren au influențat evident și studiile de poetică). (b) p. 206. Wellek si Warren prefigurează aici ideea "modelului", frecventă în studiile lingvistice și matematice recente, dar aplicabilă și în poetică. In acest ultim caz, putem, într-adevăr, considera analiza fonologică un "model" al celei literare, în sensul utilizării acelorași principii logice metodologice, dar nu în
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
domeniul său din deșertul Arizona, la Windcote, unde arhitectura stranie a conacului e primul semnal că atât proprietatea, cât și locuitorii ei, se află sub imperiul unor forțe maligne, așteptându-și descătușarea. Geografia locului e un puzzle de tablouri ce prefigurează evenimente sângeroase: După câteva mile de chin pe un drum de pământ vălurit, tot nimic nu găsești, decât praf și cactuși. Apoi, dintr-odată, apare casa, la fel de șocantă ca un meteorit căzut din cer. Masivă, înaltă, sfidătoare și cu-adevărat
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
pentru care distincția om-mașină n-ar avea loc ... În acest sens, calculatoarele care gîndesc ar fi simulacre (și nu simulări). Pentru această acceptație, care ar putea să se reclame de la Epicur, calculatoarele nu simulează, ele sînt, în calitate de simulacre. Ele pot prefigura o lume fără față și revers, fără ontologie, o lume nediferențiată, nelimitată. Această lume fără față, fără revers este o lume a paradoxului. D) Interacțiunea Termen ultim al cadrilogiei, interacțiunea este folosită ca argument de vînzare pe piața teoretică, ca
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
doilea rând, industriile de înaltă tehnologie ilustrează în chip metaforic noile forme ale diviziunii spațiale a muncii. Într-adevăr, există o ierarhie geografică între funcțiile de cercetare și design, respectiv liniile de montaj. Se poate, deci, considera că această industrie prefigurează emergența unui nou spațiu global de producție, emergență facilitată ce-i drept de greutatea redusă a componentelor electronice, a căror valoare este dată în mod esențial de conținutul lor informatic"15. Poduri aeriene între principalele orașe Harta actuală a traficului
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
cu cea einsteiniană". Și mai departe: Putem astăzi afirma fără greș că Eminescu este creatorul primului model cosmologic modern, locul lui în istoria stilurilor fiind comparabil cu al lui Dante care făcea joncțiunea între modelul cosmologic platonician și cel kantian, prefigurându-l prin zguduitoarea priveliște a Infernului". Evident, o formulare așa de categorică pune pe gânduri. Autorul invocă însă pe Boltzmann, pe Heisenberg, pe Georgescu-Roegen, pe Schrödinger și pe mulți alții spre a ne convinge că dreptatea e de partea sa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
bazeze pe asimilarea diletantă a surselor științifice și filosofice sau pe falsificarea textelor comentate, în ceea ce privește valorificarea extremist protocronică a lui Eminescu, ea comportă în cazul de față un viciu fundamental de metodă. Modelele cosmologice posteinsteiniene, spre pildă modelul pulsatoriu, sunt prefigurate nu doar de Eminescu, ci și de Wagner, de miturile nordice despre Iarna Fimbul și Ziua cea nouă, de mitul chaldeean și platonician al Marelui An Cosmic etc. Logica dinamică a contradictoriului întâlnește logica visului și logica mitului, adică revine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
static. Or, însuși Einstein oscila între un model pseudostatic, curb și un model cilindric. Eminescu intuiește "curba în infinit a universului", refuzând principiul static și îmbrățișându-l pe cel pulsatoriu și rotatoriu. Imnul vedic al creațiunii, folosit în Scrisoarea I, prefigura, în fond, Big-Bangul. Monadologiei leibnitziene îi preferă arheul, ca principiu al identității numerice a formelor. "Archaeus este Narcisul integral al lui Eminescu. În el se ascunde totul ca în punctul originar al universului, veritabila enigmă a enigmelor. În Archaeus, se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Căci soarta poetului (nebunia, moartea, genialitatea) va avea efect decisiv asupra gândirii și operei lui Caragiale, orientându-le mai pregnant sensurile de profunzime, abisale. Au contribuit, desigur, la această modificare de optică și mutațiile istorice care au început să se prefigureze odată cu secolul al XX-lea. Ziaristul Caragiale, care se deosebea de virulența ziaristului Eminescu, ajunge să se dezlănțuie, eminescian, în pamfletul 1907 din primăvară până în toamnă. Scrie Theodor Codreanu: "De fapt, amândoi au iubit țăranul (citește poporul român) și patria
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]