22,626 matches
-
plin. Când tinerii au plecat să se plimbe pe malul apei, Pavel se scuzase față de Teia că nu era o companie tocmai plăcută, nu se odihnise bine și oboseala era singura cauză a stării lui apatice. Apoi au discutat despre preocupările lor, despre serviciu, despre faptul că erau singuri cu copiii la mare. Pe Pavel Îl părăsise soția În urmă cu câțiva ani, plecase În străinătate cu un violonist dintr o orchestră Însemnată. Nu o mai interesase nici băiatul nici soțul
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
poate da sfaturi bune. Sunt tineri, s-ar plictisi numai baie, plajă, masă, plimbare și somn. Asta este pentru părinți, ei trebuie să danseze să iasă În grup, noi am mai pierdut din entuziasmul tinereții. Este adevărat, fiecare vârstă are preocupările ei. Teia căzuse ușor pe gânduri, nu știa dacă să-i spună Andreei despre prietena din capitală a lui Silviu, sau să-l lase pe el să lămurească acest lucru. Nu ne vor lăsa nici pe noi să ne plictisim
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
în raporturi de compatibilitate profesională: „Haralamb Vasiliu”, bust ce se află la Universitatea de Agronomie, matematicianul „Octav Mayer”, la Universitatea „Al.I. Cuza”, bustul chimistului „Ion Curievici”, la Facultatea de Chimie și altele. Elementul comun al acestor reprezentări portretistice este preocuparea cu care artista a avut în vedere respectarea datelor expresive și de caracter ale fiecărui personaj,urmărind închegarea unor imagini plastice cuprinzătoare, dar sintetice, care vin în întâmpinarea privitorului provenit din medii și categorii cu nivelul diferențiat de cultură în
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
colecție privată -, „Primăvară”, „Ecou”, „Dans spaniol”, „Opaiț” sau „Dans” sunt de asemenea realizate în teracota. În general, aceste lucrări sunt sugestive reprezentări ale unor siluete feminine în atitudini și posturi mișcate. Remarcam în cazul lor apetitul artistei pentru stilizare și preocuparea pentru atingerea unui palier al abstractizării în sens geometric prin intervenții libere, reducții ale formelor figurative și susținerea lor prin zgrafitări ce amintesc de statuetele din cultura Hamangia. Acest tip de lucrări reprezintă un capitol substanțial în creația artistei consolidat
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:22 PM Page 134 Argument Artă plastică ieșeana s-a afirmat în timp doar la nivel zonal, mai puțin pe plan național și european, astfel creația multor artiști rămânând necunoscută. Preocupările mele de cercetare s au concretizat într-o serie de publicații ce au pus în valoare date noi referitoare la evoluția artei în Moldova secolului XIX dar și creația unor artiști dintre care amintim: Nutzi Acontz, Dimitrie H.Chiparus, Ioan
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
În 1960, debutează editorial, cu Poezii, semnat Maria Octavian, căruia aveau să-i urmeze, în 1969, Paradis arhaic, în 1977, Anotimpuri. Între aceste date, a dat curs vocației lirice doar cu intermitențe, pentru că,timp de trei decenii,s-a dăruit preocupărilor didactice, materializate în comentariile orale de poezie, și de literatură în general, cu elevii, elaborând, în același timp manuale, și alte cărți pentru învățământul liceal. Scrie, în colaborare, O istorie a poeziei române și O istorie a prozei și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
în raporturi de compatibilitate profesională: „Haralamb Vasiliu”, bust ce se află la Universitatea de Agronomie, matematicianul „Octav Mayer”, la Universitatea „Al.I. Cuza”, bustul chimistului „Ion Curievici”, la Facultatea de Chimie și altele. Elementul comun al acestor reprezentări portretistice este preocuparea cu care artista a avut în vedere respectarea datelor expresive și de caracter ale fiecărui personaj,urmărind închegarea unor imagini plastice cuprinzătoare, dar sintetice, care vin în întâmpinarea privitorului provenit din medii și categorii cu nivelul diferențiat de cultură în
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
colecție privată -, „Primăvară”, „Ecou”, „Dans spaniol”, „Opaiț” sau „Dans” sunt de asemenea realizate în teracota. În general, aceste lucrări sunt sugestive reprezentări ale unor siluete feminine în atitudini și posturi mișcate. Remarcam în cazul lor apetitul artistei pentru stilizare și preocuparea pentru atingerea unui palier al abstractizării în sens geometric prin intervenții libere, reducții ale formelor figurative și susținerea lor prin zgrafitări ce amintesc de statuetele din cultura Hamangia. Acest tip de lucrări reprezintă un capitol substanțial în creația artistei consolidat
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:22 PM Page 134 Argument Artă plastică ieșeana s-a afirmat în timp doar la nivel zonal, mai puțin pe plan național și european, astfel creația multor artiști rămânând necunoscută. Preocupările mele de cercetare s au concretizat într-o serie de publicații ce au pus în valoare date noi referitoare la evoluția artei în Moldova secolului XIX dar și creația unor artiști dintre care amintim: Nutzi Acontz, Dimitrie H.Chiparus, Ioan
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
în prezentul cel mai înfloritor, o milă indulgentă.” “Lumea e o odaie mare - oameni buni și răi stau la un loc... Viața e cel mai mare ironist.” Manuela trebuie luată ca o figură rezumativă, repetată în alte destine, deci o preocupare constantă a scriitoarei, care prin variațiuni pe aceeasi temă, atrage atenția asupra unei drame în serie. Singurătatea la care le condamnă pe anumite femei propriile calități nu este egocentrism, ci renunțare dureroasă. Spre a ilustra nevoia de social, oglinda în
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
regăsit-o în oglinda vieții, dacă da, este interesant de observat care este ultima eroina pe care a lăsat-o în oglinda reflexiilor sufletești. Patologia vieții morale, în literatură, e unul din cele mai importante sectoare ale romanului modern. Aceasta preocupare, dominantă la Hortensia Papadag-Begescu, de la primele sale romane, și pe atunci oarecum exclusivă, este însă susținută printr-o putere analitica cu totul rară. Noutatea creației bengesciene ține de o viziune deosebită de tot ce dăduse anterior literatura feminină. Nu mai
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
femeilor cu imaginație tragică, torturată de calvarul închipuirii. Plictisul toamnei ploioase, monologurile mute exagerează fiorul de neant al trăirilor, Manuela eșuează într-un pesimism etic fără de ieșire, ea trebuie luată ca o figură rezumativă, repetată în alte destine, deci o preocupare constantă a autoarei care prin acest personaj laitmotiv, atrage atenția asupra unei drame în serie. Singurătatea la care le condamnă, pe anumite femei, propriile calități, nu este neapărat egocentrism, ci renunțare dureroasă. Privirea în oglindă este o privire oarbă, nu
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
privite numai exterior? Ar trebui să-l caracterizeze, ca fond, adevărul pur și ca formă povestirea? De întotdeauna au existat faptele - bază a epicului - și firea omenească, caracterele...“. Prin urmare, Hortensia Papadat-Bengescu cunoștea noile tendințe din literatură, cultivarea analizelor minuțioase, preocuparea pentru psihologia abisală, transfigurate în text prin îndelungile monologuri interioare. Acuzațiile cum că prozele sale ar avea un caracter exclusiv subiectiv, revendicându-se din stilul confesiv ori din cel epistolar, sunt contrazise. În textele sale scurte din volumul Sangvine), autoarea
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
opțiunea pentru proză a scriitoarei, susținerea pe care o are din partea a doi critici importanți, Ibrăileanu și Lovinescu, apartenența la un cerc de tineri moderni-mondeni și, probabil, cel mai important lucru, trecerea rapidă la roman, gen care se află în mijlocul preocupărilor literare Ămasculine) ale epocii. Deunăzi abia, din sertare nemaiîncăpătoare, am ars multe din acele caiete. Deschise ici-colo, la vreo pagină, am întâlnit incoherența unui mozaic cusut cu ochi închiși pe o pânză fără capăt. H. PapadatBengescu, însemnare din jurnal) Primele
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
a se fi născut într-o familie burgheză și de a fi trăit într-o societate superficială, de "snobi". Alese astfel, citatele sunt mai degrabă dezamăgitoare. Se întrevede în acest jurnal o mare singurătate, cîteva tristeți vechi și o enormă preocupare pentru scris. Ca episoade rotunde, Camil Baltazar decupează din jurnalul scriitoarei două: cel al îngrijirii soldaților bolnavi, în primul război mondial, în gara Focșani și cel despre începuturile literare îndărătul cărora se află unchiul dramaturg. Practic Hortensia Papadat-Bengescu scrie tot
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
la alta, în funcție de modul în care viața publică îi respectă limitele sau i le restrânge, deoarece viața privată nu se definește decât în raport cu viața publică. Pentru regimul comunist „apărarea societății” - adică a domeniului public al vieții umane - a fost singura preocupare, chiar dacă acest lucru a însemnat anularea individualității în favoarea colectivității, confiscarea vieții private în general și a celei de familie în particular. În anul 1957, România a adoptat o legislație liberă în privința avorturilor: legalizarea avortului - singura metodă de planificare familială în lipsa
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
de asemenea din cauza câștigurilor materiale scăzute din acest domeniu, fapt ce determină orientarea tinerilor spre domenii mai bine plătite. Deși se înscriu în aceeași categorie cu învățământul (câștiguri scăzuteă - sănătatea a înregistrat o creștere datorată progreselor în ceea ce privește educația sanitară, unei preocupări deosebite pentru asigurarea asistenței pentru sănătate. Trebuie subliniată aici și preocuparea tot mai sporită pentru valorificarea potențialului climatic, nefavorabil îndeosebi copiilor și vârstnicilor. Astfel au apărut clinicile cu tratament naturist Eden (funcționează de la 1 martie 1999) și Alexandra (funcționează din
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
determină orientarea tinerilor spre domenii mai bine plătite. Deși se înscriu în aceeași categorie cu învățământul (câștiguri scăzuteă - sănătatea a înregistrat o creștere datorată progreselor în ceea ce privește educația sanitară, unei preocupări deosebite pentru asigurarea asistenței pentru sănătate. Trebuie subliniată aici și preocuparea tot mai sporită pentru valorificarea potențialului climatic, nefavorabil îndeosebi copiilor și vârstnicilor. Astfel au apărut clinicile cu tratament naturist Eden (funcționează de la 1 martie 1999) și Alexandra (funcționează din septembrie 2003). Populația ocupată în transporturi a scăzut mult în perioada
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
în acest domeniu astfel că numărul celor care erau ocupați în agricultură era de 30. A fost însă o excepție pentru ca apoi regresul să continue în anii următori. Explicația constă în faptul că terenurile agricole, suport pentru o astfel de preocupare, s-a redus continuu în favoarea zonelor rezidențiale, iar fânețele și pășunile nu au calitatea necesară pentru a hrăni efective mari de animale. Pe de altă parte astfel de ocupație nu mai poate susține un trai decent, ca urmare a prețurilor
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
cărăuși, rotari, fierari, cojocari, cizmari, dogari, șindrilari și dulgheri. Larga desfășurare a terasei pe care s-a înfiripat Breaza, la adăpostul dealurilor acoperite cu pășuni și păduri au dus la dezvoltarea zootehniei, exploatarea lemnului și cultura pomilor fructiferi, ca principale preocupări economice. Pomicultura dispunea de o suprafață cu livezi ce reprezenta odinioară 42% din suprafața localității depășind cu mult media județului Prahova ce deținea locul 2 pe țară la pomicultură, locul 1 la producția de mere, pere și nuci, fiind menționată
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
tone la nivelul anului 1997. Această scădere drastică a producției în anii de referință 1987 și 1997 se datorează, pe de o parte, scăderii suprafeței terenului arabil de la 280 ha la 152 ha și pe de altă parte, lipsei de preocupare pentru fertilizarea parcelelor de pământ. 7. 3. 4. Perspective pentru dezvoltarea agriculturii Deoarece agricultura se află într-un declin continuu marcat de diminuarea suprafeței arabile, a livezilor, prin reducerea efectivelor de animale și prin absența persoanelor care se declară agricultori
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
creștere a presiunii umane asupra modului de utilizare al pășunilor (0,04-0,05ha/locă și terenului arabil (0,06-0,07ha/loc) și o ușoară scădere a presiunii umane asupra modului de utilizare al livezilor (0 08-0,03ha/loc). Paralel cu preocupările agricole, locuitorii orașului se mai îndeletnicesc și cu creșterea cornutelor mari și mici, ca urmare a existenței unor mari suprafețe de pășune și fânețe naturale. Din punct de vedere forestier, orașul Breaza se încadrează în subzona forestieră a gorunului, care
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
mare parte. Profilul economic al orașului este mixt: industrial - agricol - turism. Principala direcție de dezvoltare rămâne turismul - odihnă, activitate ce-i conferă statut de stațiune de odihnă. Direcțiile de dezvoltare a orașului și înfățișarea pe care o va căpăta, constituie preocupări ale organelor locale, ale specialiștilor. Au fost elaborate în acest sens și se întocmesc prognoze, planuri de sistematizare care încearcă să prefigureze forma și fondul orașului în viitor. Din punct de vedere al gradului de intensitate al antropizării peisajului, zona
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
se montează stăvilare automate. În zonele din apropierea stațiilor de epurare, respectiv în afara intravilanului, deversoarele de apă de ploaie pot fi amenajate sub forma unor construcții deschise. 2.7.2. Accesorii pentru rețele de canalizare din material plastic Având în vedere preocupările din ce în ce mai intense privind protecția mediului înconjurător s-a dezvoltat o gamă de sisteme pentru cămine de vizitare din material plastic (polietilenă, PVC). În categoria acestor cămine întră căminele de inspecție și căminele de vizitare care pot avea două utilizări distincte
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
educată, „construită” pe un model cultural indus de familie, școală etc. Înainte de a muri dorea să afle, în fine, cine este el, cel adevărat, fidel naturii sale profunde, de care nu a avut timp să se ocupe. În mod sigur, preocuparea aceasta secretă debutase ceva mai devreme: în veghea lungilor și geroaselor nopți siberiene, după ce încerca să se încălzească cu supa aceea din coji de cartofi adunate de la groapa de gunoi a comandamentului lagărului. Dus la un moment în biroul comandantului
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]