1,908 matches
-
condiții mai stricte decât vinurile de masă. Delimitarea "regiunilor determinate" este efectuată de către statele membre ale Comunității Europene. În ciuda progreselor calitative incontestabile ale VQPRD, concurența internațională a altor țări producătoare (din ce în ce mai numeroase) nu poate decât să se intensifice. Comunitatea Europeană, preocupată mai întâi de gestiunea unei crize a supraproducției, a trebuit să elaboreze niște reguli comune necesare producției, vinificării și comercializării, fără a reuși întotdeauna să controleze particularismele naționale, nici să impună loialitatea în aplicarea reglementărilor. Rolul ei este departe de
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a reprezentat, de-a lungul timpului, un instrument al puterii, al celor cu un status socio-economic ridicat și că procesele de aculturație care însoțesc moda se propagă pe verticală, de sus în jos. Semiotica, o altă tradiție a studiilor modei, preocupată îndeosebi de problemele de semnificare, a arătat că indivizii se raportează la obiectele și practicile care compun "sistemul modei" (R. Barthes, 1967) în baza conotaților sociale (semnificaților) atașate acestora. Analiza sociologică a modei m-a ajutat să merg mai departe
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
mai importantă în sistemul convingerilor indivizilor, cu atât interesul vestimentar al indivizilor devine un predictor al comportamentului vestimentar. De aici și ipoteza autoarei potrivit căreia cu cât indivizii cheltuie bani, timp și efort pentru ținute vestimentare, cu atât sunt mai preocupați să obțină aprobarea celorlalți (idem, 296). Interesul vestimentar ca variabilă explicativă a modului în care indivizii acordă importanță îmbrăcămintei a fost pus în evidență încă din anii '30 ai secolului trecut, printr-o anchetă pe bază de chestionar realizată de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
pare a fi o simplă repetiție se dovedește a fi de fapt o reluare, o asu¬mare proprie a temelor filosofice care i-au preocupat pe cei dinainte. Ceea ce bizantinii numeau filosofia din afară nu a devenit un discurs autonom, preocupat doar de datele sale, ci a fost întotdeauna practicată din perspectiva dorinței de a dobândi și filosofia interioară, ori această înțelepciune dinlăuntru este mai ales un fapt al spiritualității. Știm că orice tradiție spirituală accentuează că ținta sa poate fi
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
natural.”3 Despre Tudor Vianu: „Ceea ce-i particulariza gândirea era prin urmare mișcarea, cu frecvență de act reflex, de a extrage din fenomenele observate legea, adică îndreptățirea lor la existență.”4 Altfel spus, criticul apreciază rigoarea rațională a confratelui său, preocupat permanent de organizarea materiei sensibile. Perpessicius este văzut din perspectiva austerității, umilinței, migalei și răbdării ... monahale: „O călugărie fără sutană, adică supunerea cu aceeași umilință la treburi mărunte ca și la cele însemnate, conștiința de comentator al unui text sacru
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Săvescu a demonstrat „cum se poate prin talent sări în viitor, peste o modernitate efemeră”3; cvasi-necunoscutul Mircea C. Dimitriade este „un actor rătăcit în poezie”4; Alexandru Petroff este și astăzi „doar un vechi poet nou”5; Constant Cantilli, preocupat simultan de invenții tehnice și de literatură, „moare la București, în 1949, depășit de mult în modernism, atât ca mașinist, cât și ca scriitor”6; Alexandru (Georgiadă Obedenaru și-a probat puținele posibilități lirice, vădind „subțirimi decadente”7, în singurul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
concordanță cu acestea. Ei văd în aceste diferențe o provocare și o oportunitate de mărire a viziunii asupra elevilor lor. Profesorii desăvârșiți folosesc planificarea, organizarea și abilitățile manageriale pentru a proiecta un mediu de învățare care să promoveze o comunitate preocupată să aibă elevi activi. Prin planificarea explicațiilor, activităților și materialelor, se petrece un timp optim care răspunde și interacționează cu modelele de învățare individuală ale elevilor. Organizarea clasei este proiectată de profesori în așa fel încât să implice pe elevi
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
glasul timpului”,” Dacia literară „a pus accentul pe toate chestiunile care interesau viața românească, voind să-i introducă pe cititorii săi în miezul problemelor politice, sociale, științifice, literare, toate, probleme ale unei epoci de tranziție. Spiritul educativ al editorului revistei, preocupat, în egală măsură, de formarea cititorilor săi ca și de fundamentarea teoretică pe care trebuiau s-o primească ideile difuzate, se concretizează limpede în diversitatea materialelor publicate.Cu toate acestea, rubricile nu sunt juxtapuneri de material eterogen. Materialul tipărit, variat
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
diplomație campania de anihilare a adversarului. Cele două polițe falsificate sunt găsite prompt și ele devin, prin extensiune, argumentul forte că și scrisorica de amor aflată În posesia lui Cațavencu e tot plastografie. Fănică ia decizii În familie, e mai preocupat, la un moment dat, de Joițica decât Însuși soțul: TIPĂTESCU (uitându-se la ceas): Atunci treci, Ghiță, pe la nenea Zaharia p-acasă și lasă-i vorbă coanei Joițichii - nu-i așa, nene Zahario? - să fie așa de bună să nu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
a găsit În relația oficială. Inedită este postura Miței din schița Lună de miere: ea vine În căsătorie cu amantul, cu tânărul Mișu; proaspăt soț Îi e un bărbat mai vârstnic („domnul cel gros”, „un domn destul de burtos”) și suferind, preocupat, se pare, mai mult de propria sănătate decât de temperamentala și tânăra lui soție. Călătoria «de nuntă» a celor trei: soț, soție și amant - ÎnsoțiȚi de mama Miței, se transformă În prologul unei dulci coabitări; așteptările le sunt Însă diferite
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
existente. Nominalizarea lui Barbu Catargiu ca șef al primului guvern unificat provoca, în mod legitim în opinia noastră, semne de întrebare printre cei mai mulți lideri politici români, în privința intențiilor viitoare ale lui Al.I. Cuza. Din perspectiva unui șef de stat preocupat să transmită în exterior imaginea unei țări stabile, aceasta era varianta cea mai bună. Pozițiile publice ale lui Barbu Catargiu care, din postura de ministru de interne, la 6 mai 1861 cerea prefecților impunerea respectării legii de către toate categoriile sociale
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
sau mai târziu, Franța va încerca să impună anumite modificări de frontiere, ca monedă de schimb pentru sprijinul acordat fiului lui Carol Anton. După mai multe discuții, acesta din urmă reuși să obțină un acord de principiu al regelui Wilhelm, preocupat să nu piardă statutul de țară neutră prin intervenția sa în "chestiunea orientală"348. În cercurile oficiale de la Berlin existau rețineri și pentru că un reprezentant al lor urma să "domnească peste niște Principate tributare Porții"349. Carol, la fel ca
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
de mesaje, se spera în instaurarea unei stări de calm, mai ales că știri potrivit cărora moldovenii pregăteau o mișcare separatistă circulau cu destulă intensitate 462. Necesitatea luării unor decizii rapide era subliniată și de oameni politici precum Titu Maiorescu, preocupat atunci mai mult de cariera universitară, dar atent totuși la ce se întâmpla și în viața publică. Maiorescu observa, de exemplu, faptul că susținătorii separării Moldovei de Muntenia se puseseră în mișcare imediat după 11 februarie "După detronarea lui Cuza
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
rest, spiritul general fusese unul al dialogului și al compromisului. Dovada cea mai clară a afirmației noastre o reprezintă declarația lui Aristide Pascal, raportorul unui comitet înființat tocmai ca urmare a necesității stabilirii unui compromis politic și care părea extrem de preocupat să remarce faptul că aproape toți deputații prezenți la dezbateri înțelesesră că aveau posibilitatea să contribuie pentru prima dată la elaborarea unei opere vitale pentru națiunea română din inițiativa lor și ca expresie a experienței acumulate de fiecare dintre ei701
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
îmi aduce aminte și ea de cozile la alimente din anii 1980, ultimii din comunism. Nu văd preoți și călugări în rând, cu o singură excepție, un tânăr călugăr înalt, slab, blond, cu o barbă subțire, ca de cânepă. Citește preocupat un „acatist” al Sfântului Nicolae. Este destul de frig, chiar ger subțire, dar nu plouă. Vânzătoarele de flori din zonă nu sunt numeroase, doar două sau trei, grupate în afara gardului de incintă al Bisericii. Vorbesc cu ele, îmi spun că nu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
telefonul mobil, invitând-o și pe aceasta să vină repede, pentru că ea s-a oferit să-i țină rândul. „Doar ce cobori, vii, te-ai închinat și ai plecat, nu durează mai mult de jumătate de oră.” Alți pelerini citesc preocupați acatistul Sfântului Ierarh Nicolae sau alte cărți de rugăciuni, de format mic, ușor transportabile. Rândul este foarte viu, foarte animat, se „intră și se iese” din ordinea sa necontenit, mișcare favorizată și de lipsa gardurilor de protecție. După mai bine
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
una dintre cele mai interesante scene la care am asistat până acum, legată de practica pelerină și avansul tehnologic al societății noastre. O femeie de circa 60 de ani, pensionară, fără nicio îndoială, scoate din buzunar un telefon mobil, formează preocupată și stângace în același timp un număr de telefon, închide, așteaptă să fie sunată de cineva, răspunde, apoi, vorbind puternic în aparat, spune : „Mamă, am ajuns. Luați și voi!”. Apoi plimbă tacticos telefonul mobil pe deasupra suprafeței capacului raclei, cu gesturi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de teren”, dacă pot întrebuința aici această expresie consacrată de o antropologie care nu știu dacă a fost operațională cu doar câteva minute mai înainte. Părintele V. simte tulburarea mea, eu o simt pe a lui. Mă întreabă încă odată, preocupat, un om egal cu cel pe care l-am întâlnit cu aproximativ o oră în urmă : „Cât a durat discuția noastră ?”. Eu răspund : „Mult. Eternitatea și o zi”. Nu îmi dau seama acum, când transcriu notele întâlnirii noastre, de unde a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
abundă în zonă și de vânzătorii ambulanți, ca o veritabilă pradă de război. Efect vizual special, un amestec de veste albastre, galben fosforescent, violet versus culorile neutre din garderoba pelerinilor, un metisaj urban neprevăzut. Peste circa trei ore, o prietenă preocupată și ea de soarta pelerinajelor mă întreabă telefonic, reproduc literal, „câți sindicaliști au dezertat de la coadă la pelerinaj ?”. Unul singur, răspund eu, rătăcit de grupul cu care a sosit la București, l-am remarcat în interiorul rândului, jumătate pelerin, jumătate sindicalist
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Frânturi de dialog surprins la rând : „Să vedeți, doamnă, cât de frumos și ce organizare au putut să aibă la Sfântul Spiridon ! Chiar și gardurile jandarmilor erau împodobite cu flori !”. Tentativa de „spiri tualizare” a rândului : femei și bărbați citesc preocupați acatiste, vieți ale Sfântului Nicolae și cărți de rugăciuni, parcă încercând să pozeze, să adopte, mai degrabă, imaginea „bunului pelerin”. Echipele de filmare ale televiziunilor Realitatea TV și Antena 3, reporter însoțit de un cameraman, se pregătesc febril să transmită
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
artei religioase moldovenești a lui Petru Rareș. „Sanctuarul”, locul unde este expus Sfântul Ioan cel Nou, este foarte bine delimitat, expus atenției, dar la o primă vedere locul este îmbătrânit, uzat de timp. Nu simt aici „lumina” și forfota continuă, preocupată, dar respectuoasă din jurul raclei Sfintei Parascheva. Îmi revin acum în minte cuvin tele unei femei necunoscute cu care am stat anul trecut la rând la Iași: „Sfântul Ioan cel Nou este un sfânt mai aspru, mai greu de înduplecat”. Cred
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
copilul cu mine, ajungeam imediat la raclă”. Rromii sunt admirabil organizați pentru a rezista rândului și așteptării, au transformat aștep tarea într-un prilej de socializare, de distracție. Cum reacționau pelerinii gadjo din jur în fața acestei stări de fapt ? Citeau preocupați acatiste și cărți de rugăciuni la lumina slabă a iluminatului public, adunați în microgrupuri de patru-cinci persoane, cântau cântece religioase. O segregare autoimpusă în interiorul rândului, pe care nu am întâlnit-o niciodată la Iași. În perioada anterioară hramului, pe rețelele
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
am văzut cu ochii mei cum ne-au ars ungurii cărțile și icoanele din biserică în ’40. Lasă-i pe comuniști în pace, că ei nu or făcut nimica la oamenii de pe aici”. Se cufundă din nou în muțenie, legând preocupat, cu gesturi experte, trei- patru fire de busuioc cu resturi de lână colorată. Simt că am început cu stângul acest teren, fiind prea „setat” pe alte pelerinaje, din alte regiuni istorice ale României, pe când, aici, istoria și memoria locului sunt
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
victoriei din 1567 a secuilor catolici asupra principelui transilvan protestant a depășit mult limitele Ținutului Secuiesc, devenind, prin tradiția intervenției Fecioarei, un simbol transnațional al Contrareformei). Cred că istoria României nu poate fi înțeleasă, chiar de către cei mai pasionați naționaliști, preocupați numai de fantasma unei etnicități românești omogene și anistorice, fără o bună cunoaștere a acestei diversități - în mare măsură uitată, alături de multe alte pagini semnificative care ne-ar putea îmbogăți și ne-ar edifica pe planurile sufletesc și spiritual, apropiindu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
denumite în continuare părți contractante, având în vedere condițiile similare de dezvoltare a sectorului lor agricol, inclusiv reforma structurală și privatizarea, dorind să stimuleze cooperarea în domeniul agriculturii, alimentației și pisciculturii pentru o dezvoltare durabilă a acestor sectoare foarte importante, preocupate să contribuie la restructurarea și realizarea unei activități eficiente în acest domeniu, precum și la crearea și dezvoltarea de relații reciproc avantajoase între autorități și instituții de stat, institute de cercetare, firme, societăți, ferme agricole și alte unități legal constituite din
HOTĂRÂRE nr. 79 din 11 februarie 1999 pentru aprobarea Acordului privind cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică dintre Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei din România şi Ministerul Agriculturii, Silviculturii şi Reformei Agrare din Republica Bulgaria, semnat la Bucureşti la 10 noiembrie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123007_a_124336]