7,433 matches
-
tinerească. Lenea bătrânească a minții, scleroza senilă a gândirii găsesc în el un adversar redutabil. O excelentă și binevenită punere la punct realizează criticul, în același timp plin de bun-simț și subtil (cu P. bunul simț - socotit îndeobște o calitate preponderent populară - se rafinează, se aristocratizează, poartă perucă și pantofi cu toc înalt, fără a-și pierde sănătoasa rumeneală a obrajilor), în legătură cu impresionismul, identificat în mod eronat de unii drept „superficialitate, capriciu, lipsă și chiar fugă de știință, lipsă de spirit
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
1912, arată o preferință marcată pentru p., după cum în Pajere Mateiu I. Caragiale învederează înrudirea cu parnasienii. Ion Pillat debutează cu un volum de versuri eminamente parnasiene, Visări păgâne, urmat de culegerea Eternități de-o clipă, în care p. e preponderent, iar la Ion Barbu sunt recuperate într-o formulă specială câteva elemente parnasiene. Mihai Codreanu adoptă ca formă poetică preferată sonetul, devenind un fel de omolog al lui Hérédia, iar N. Davidescu acordă orientării o atenție deosebită atât în poezia
PARNASIANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288697_a_290026]
-
romanele lui D. Bolintineanu, începuturile de roman lăsate de Mihail Kogălniceanu și Ion Ghica - reflectă situații din lumea românească, infirmități sociale, moravuri, datini etc. Multe din scrierile caracteristice pentru p. asociază romantismului germeni de realism și dau observației realiste, adesea preponderentă, funcție satirică. Unele caractere și preocupări ale literaturii pașoptiste - interesul pentru istorie, dragostea de natură, oglindirea critică a climatului social, propensiunea satirică - vor trece în literatura deceniului următor Unirii (A. I. Odobescu, B. P.Hasdeu, N. Filimon, G. Baronzi, G. Crețeanu
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
documentul brut, insuficient transfigurat estetic. De la jurnalul de campanie (Carnet de zbor, 1973) până la reconstituirea biografiei unui individ excepțional, ca aviatorul și graficianul Vasile Scripcaru (Pe un cer de foc și lupte, 1981) - acesta ar fi registrul narațiunilor. Autorul, interesat preponderent de fapte, de situații, rezolvate adesea convențional, caută să descifreze și motivația lăuntrică a gesturilor individuale sau colective. Într-un alt fel de scriitură, plecând de la tipul cuceritorului aflat într-o dilemă amoroasă, romanul Între două femei (1941) încearcă să
LADMISS-ANDREESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287737_a_289066]
-
toponimice, etnografice. Concepția raționalistă asupra istoriei îl deosebește de cronicari, fiind vizibilă în înlănțuirea cauzală a evenimentelor, înlăturarea providenței din determinismul istoric, folosirea exactă a izvoarelor, în caracterul demonstrativ și sensul militant al scrierii. Dar modul de expunere, stilul, tonul preponderent narativ aparțin încă vechii istoriografii. Cultivarea limbii române, necesitatea promovării acesteia ca instrument de cultură, trecerea la scrierea cu litere latine, susținute implicit în textele sale, au fost abordate și explicit în câteva lucrări. În 1779 el tipărea la Viena
MICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288108_a_289437]
-
pastorale și idilice și se dedică apoi dramei istorice, al cărei fondator poate fi considerat (îndeosebi prin Petru Rareș, 1837), se depășește momentul vodevilesc dominant în intervalul 1820-1860 pe scena românească. Înainte de 1860 reușește să se impună un nou stil, preponderent realist-satiric, în comedia citadină, precumpănitor bucureșteană. Adevăratul dramaturg prin vocație este însă Vasile Alecsandri, la care - observă autorul - se produce fuziunea dintre vizualitatea cadrului, dinamica dialogului și autenticitatea atmosferei naționale. Un subcapitol notabil este cel referitor la avatarurile Chiriței, personaj
MINDRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288153_a_289482]
-
se organizează periodic manifestări culturale care adună locuitori din toate satele comunei. VI. Mediul economic local. Oportunități și dificultăți Principalele activități aducătoare de venit în zonă sunt agricultura și creșterea animalelor. Sectorul terțiar este foarte puțin dezvoltat în această regiune preponderent agrară, fiind reprezentat doar de unitățile comerciale de tip magazin sau bar. Agricultura se face cu utilaje puțin performante în gospodăriile individuale și produsele obținute din cultivarea pământului sunt folosite în cea mai mare parte pentru autoconsum și în foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
704 326 110 230 18 20 ovine 3.336 1.598 690 615 304 279 păsări 8.005 4.685 1.560 300 260 Agricultura este principala sursă de venit a majorității locuitorilor, însă produsele obținute în gospodărie sunt destinate preponderent autoconsumului. În unele cazuri, surplusul este destinat vânzării. Produsele sunt comercializate prin intermediari. Prețul de vânzare este apreciat de către săteni ca fiind foarte mic: 2.000 de lei pentru un kilogram de porumb. Pentru produsele lactate există un centru de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de trai este incomparabil cu al nostru. Ei sunt cu 50 de ani înaintea noastră” (bărbat, 64 de ani). Opinia că satul european este apropiat de oraș - diferența dând-o existența fermelor -, și nu ca la noi - în care există preponderent crescători individuali de animale - este exprimată și de alți interlocutori: „Ca să fie european, satul ar trebui să fie cu ferme, ferme fără garduri, de colo, colo, ceva frumos, fiecare fără văcuță, fără una alta. Noi totuși suntem înapoiați” (femeie, 32
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
curentă” (bărbat, Zerind). De fapt, campania de informare a urmărit tocmai schimbarea criteriilor de evaluare a diferențelor între noi și ei, mutarea accentului de pe aspectele de ordin economic, pe cele de ordin valoric. Deși raportarea la Europa se face încă preponderent în termenii resurselor materiale, datele culese la sfârșitul campaniei indică o schimbare a opiniilor, comparativ cu situația existentă înainte de desfășurarea acesteia. La finale campaniei, unii dintre sătenii intervievați nu mai judecă Europa numai după calitatea drumurilor sau după aspectul caselor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
intelectuali - pornind de la o carte a lui Mark Lilla; criza spiritului public american din ultimele decenii - pornind de la o carte a lui Allan Bloom. Așa cum se observă, numai un text din cele șase (dacă nu socotim și Introducerea) se referă preponderent la România, deși preocuparea centrală a cărții este în ultimă instanță morfo-dinamica spiritului public românesc. Dar spiritul public românesc nu există în izolare, ci se constituie printr-un proces metabolic neîncetat, în care ceea ce vechea școală comparatistă a numit „influență
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
sunt obiectul exclusiv al intervențiilor mele; de multe ori, cărțile însele nu sunt prezentate în detaliu, ci mai degrabă „date”, considerate cunoscute; întotdeauna, centrul de greutate al paginilor mele este analiza contextelor, nu a textelor; eu nu practic o lectură preponderent intensivă, o hermeneutică în căutarea abisului textual - lucrările de ideologie politică și culturală nici nu se pretează la asemenea abordări, fiind de regulă explicite, nu încifrate -, ci o lectură contextuală, extensivă și relațională, uneori cognitiv disonantă, interesată de Zeitgeist, de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ceaușismului, făcut din „gândire captivă” (Czesßaw Mißosz), izolaționism și deprofesionalizare, limbă de lemn, „autonomia esteticului” și avatarul ei, „rezistența prin cultură”, cu foarte rare excepții de curajoasă reflecție alternativă articulată și relativ numeroase formule - de regulă, mutante- de expresie liberă, preponderent literare și esopice, intelectualii români au început să edifice în fine o sferă publică demnă de acest nume. Astfel, am reînceput să putem vorbi în România despre un spirit public liber, după decenii în care acesta fusese confiscat și malformat
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de savanți atunci când vorbesc despre lucrurile care preocupă toată societatea. În aceste discipline, schimbarea de generație este și cea mai frapantă. Pe de altă parte, dinspre aceste discipline ajung în spațiul public referințe și noțiuni practic necunoscute celor cu formație preponderent literară, blocați în ceea ce numeam cu alt prilej „estetica metafizică a societății”. Oricât „condei” ar avea „analistul”, cunoașterea teoretică și empirică a ideilor, ideologiilor, practicilor și sistemelor sociale, politice, economice, juridice este indispensabilă analizei afacerilor curente, la aceasta trebuind să
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și-a definit-o în jurul anului 2000 (reprobarea comunismului ca teorie, practică și memorie, politicile economice și sociale, toate dificultățile și crizele vieții reale etc.); și-a propus o acoperire mai puțin detaliată a actualității cultural-artistice (într-o sferă publică preponderent „abstractă și literară”, narcisică și preocupată de reacția „la cald”); a avut mulți ani un sit Internet puțin activ. Toate acestea, alături de tematica sobră, serializarea unor eseuri și studii mai potrivite ca stil și dificultate tehnică pentru periodicele savante, și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cărțile de idei sunt dezbătute public mai ales de cronicarii literari și intelectualii publici „generaliști” proveniți din câmpul literar, deși cei mai mulți dintre ei nu au competența necesară. Următorii ani ar trebui să aducă în țara noastră o trecere de la receptarea preponderent publică a cărților savante la aceea preponderent academică. Altfel spus, ar trebui să vedem că dezbaterile declanșate în reviste culturale „generaliste” sunt de regulă (deși în nici un caz nu trebuie să devină exclusiv) prelungiri către domeniul opiniei publice ale unor
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ales de cronicarii literari și intelectualii publici „generaliști” proveniți din câmpul literar, deși cei mai mulți dintre ei nu au competența necesară. Următorii ani ar trebui să aducă în țara noastră o trecere de la receptarea preponderent publică a cărților savante la aceea preponderent academică. Altfel spus, ar trebui să vedem că dezbaterile declanșate în reviste culturale „generaliste” sunt de regulă (deși în nici un caz nu trebuie să devină exclusiv) prelungiri către domeniul opiniei publice ale unor controverse academice, și nu invers. Abia atunci
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ales până în anii ’80), Matei Călinescu, Sorin Alexandrescu, Virgil Nemoianu, Mircea Anghelescu, Mircea Martin, Mircea Muthu și alții au demonstrat deopotrivă interes și competență în istoria ideilor culturale și a ideologiilor. În actuala generație, autori de vârstă mijlocie cu formație preponderent filozofică și istorică, dar și politologică și juridică, de la Daniel Barbu și Andrei Cornea la mai tinerii Cristian Preda și Caius Dobrescu ori la tinerii Ioan Stanomir și Victor Rizescu, mă fac să fiu mai optimist în privința profesionalizării și elevării
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în științele sociale „tari”, și-au dezvoltat în deceniile din urmă, după declinul masiv al noțiunilor tradiționale de cultură (înaltă) de tip Bildung, propriile definiții ale culturii, fiindcă au trebuit să găsească instrumente intelectuale calitative, mai rafinate decât cele cantitative, preponderente în cercurile lor. Politologul Samuel P. Huntington a recurs pentru aceasta la resuscitarea „pesimismului cultural” al lui Spengler și Toynbee, mai curând decât să facă apel la paradigma extrem de complexă și rafinată a antropologiei culturale contemporane sau la ceea ce este
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
mesianice, anarhiste - de stânga ca și de dreapta), după Primul Război Mondial - pe de o parte - și modelele materialiste și raționaliste - pe de altă parte 7. La nivel structural și istoric, Tönnies evidențiază trecerea tendențială de la familie/sat/oraș, economie preponderent agrară și viață politică locală către metropolă/stat național, comerț și industrie; la nivel psihosociologic (unghi predilect al autorului, unul dintre pionieri și în acest sens), Tönnies tratează formațiunile sociale ca pe niște expresii ale voinței umane, aflată și ea
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
încă din anii ’70), fiind (auto)critici ale liberalismului mai curând decât doctrine pozitive, care ar putea fi descrise prin ceea ce propun, și nu deduse din ceea ce contestă. Mai mult, e vorba de critici elaborate pe terenul filozofiei politice anglo-saxone, preponderent analitice, și îndreptate împotriva unor liberalisme (anglo-saxone) riguroase până la dogmatism, construite pe același teren. Emblematice sunt astfel atacurile lui Alasdair MacIntyre împotriva lui John Rawls: în cartea sa din 1981, After Virtue 9, MacIntyre respinge în numele dependenței de tradiție viziunea
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
orice caz, este ireductibil la morala umană, ceea ce îl face inutilizabil în proiectul comunitarist, modern și secular, pentru care mistica nu este o temelie legitimă, nici măcar sub forma întru câtva atenuată a tradiției, datinei, cutumei. Am evocat rapid aceste raționamente preponderent teologice sau teologico-politice pentru a sugera din nou profunzimile și dilemele comunitarismului, pe fundalul dificultății generale de a gândi politicul (și umanul) în absența completă a dimensiunii religioase (ori spirituale). Când se disociază de Buber, Etzioni revine în postura ingrată
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
excepție. Universitățile nord-americane, întărite imediat după instalarea lui Hitler la putere prin masivul influx de savanți și tineri studioși evrei siliți de naziști să fugă din Europa, începeau să genereze propria lor elită, dacă nu integral născută, cel puțin educată preponderent în Lumea Nouă. În Lumea Nouă, dar cu fața către Europa, așa cum rămăseseră și străluciții imigranți care au ridicat după 1933, aproape instantaneu, universitățile de vârf ale patriei lor adoptive la nivelul celor mai bune din patriile părăsite cu forța
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
umane”, iar prima lor finalitate constă în a asigura sistemului de învățământ personal calificat potrivit exigențelor teoretice și practice. În domeniul științelor juridice, „problematica” recrutării personalului didactic reprezintă și o „problemă” în sine; domeniul fiind unul pragmatic, absolvenții se orientează preponderent către specializările valorizate de „piața juridică a forței de muncă” și mai puțin spre zona educațional-didactică. Deficitul de cadre didactice, identificat și la nivelul general al celorlalte domenii științifice, poate fi resimțit și în ceea ce privește științele juridice. Potrivit lui Campbell (1990) selecția
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Seminarul" Seminarul este o formă de organizare specifică a activităților didactico-științifice din învățământul superior, desfășurată sub coordonarea și îndrumarea unui cadru didactic, în fața unor grupuri mai restrânse de lucru, fundamentată pe relații și interacțiuni grupale ori individualizate și având finalități preponderent acțional-formative. Etimologia termenului „seminar” provine din latinescul seminarium și desemnează o pepinieră. Din punct de vedere istoric, seminarul a fost practicat secole de-a rândul și s-a impus în conștiința cadrelor didactice, a studenților și a absolvenților ca o
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]