4,340 matches
-
clinice asociate cu risc crescut de DG și T2DM postpartum sunt: - etnia: influențează prevalența, vârsta la care apare DG, dar și comportamentul și stilul de viață. Progresia spre T2DM a femeilor cu DG este mai rapidă în grupurile etnice cu prevalență crescută a T2DM (indieni Pima, hispanici, negrii etc.) și scăzută la populațiile caucaziene (12). - vârsta: prevalența DG, ca și recurența sa într-o sarcină ulterioară crește cu vârsta. Dacă DG apare la tinerele nulipare, atunci crește riscul de T1DM. - paritate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
care apare DG, dar și comportamentul și stilul de viață. Progresia spre T2DM a femeilor cu DG este mai rapidă în grupurile etnice cu prevalență crescută a T2DM (indieni Pima, hispanici, negrii etc.) și scăzută la populațiile caucaziene (12). - vârsta: prevalența DG, ca și recurența sa într-o sarcină ulterioară crește cu vârsta. Dacă DG apare la tinerele nulipare, atunci crește riscul de T1DM. - paritate: paritatea per se nu are sau are efecte scăzute pe riscul de apariție al DG, factorii
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
caracterul episodic al markerilor imuni. Vârsta de debut a T1DM este deplasată la dreapta, către 30-40 ani, tendința lor la cetoză fiind mai scăzută. Aceste caracteristici se regăsesc adeseori și la pacienții cu T1DM de etnie țigănească. În țările tropicale, prevalența T2DM este mai mare decât în Europa (în India, de exemplu, ~ 15% din populația adultă), cu următoarele particularități față de populațiile europene: vârsta mai mică la debut (40-50 ani, vs. 50-60 ani la europeni), predominanță la bărbați (vs. la femei în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
va depăși 1000 de milioane. În Europa aproximativ 20% din populație este reprezentată de vârstnici, până în anul 2020 așteptându-se ca procentul acestora să depășească 25%. Diabetul zaharat este una dintre cele mai frecvente boli cronice, a cărei incidență și prevalență crește cu vârsta, așteptându-se ca între 1995-2025 prevalența sa să crească cu aproximativ 41% în țările dezvoltate. Se apreciază că 7-10% din persoanele peste 65 ani au DZ, încă 10% au DZ nediagnosticat și aproximativ 20% au IGT (38
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
din populație este reprezentată de vârstnici, până în anul 2020 așteptându-se ca procentul acestora să depășească 25%. Diabetul zaharat este una dintre cele mai frecvente boli cronice, a cărei incidență și prevalență crește cu vârsta, așteptându-se ca între 1995-2025 prevalența sa să crească cu aproximativ 41% în țările dezvoltate. Se apreciază că 7-10% din persoanele peste 65 ani au DZ, încă 10% au DZ nediagnosticat și aproximativ 20% au IGT (38, 99). Deci, peste vârsta de 65 de ani una
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
din decesele la acest grup de vârstă (90). 2. Epidemiologia, diagnosticul și forme clinice de DZ la vârstnici Deoarece diagnosticul DZ la persoanele vârstnice este de multe ori dificil, mulți fiind asimptomatici sau prezentând un tablou clinic atipic, incidența și prevalența reală a DZ la vârstnici sunt greu de apreciat. Incidența DZ crește cu vârsta, datele existente în cazul persoanelor peste 65 de ani convergând spre o valoare de aproximativ 10‰ (8, 89), ce scade apoi la vârstele foarte înaintate (8
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
8, 89), ce scade apoi la vârstele foarte înaintate (8, 36, 89). În ceea ce privește scăderea incidenței DZ la persoanele de vârstă foarte înaintată, cauzele nu sunt bine cunoscute, cel mai frecvent sugerată fiind mortalitatea crescută a acestor persoane înainte de diagnosticul DZ. Prevalența DZ la persoanele vârstnice variază între 5,6% și 40%, cu o medie de 10% (31, 61, 89), ceea ce reprezintă aproximativ 40% din totalul cazurilor de DZ, majoritatea fiind T2DM (103). Creșterea prevalenței DZ la vârstnici se datorează atât creșterii
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
crescută a acestor persoane înainte de diagnosticul DZ. Prevalența DZ la persoanele vârstnice variază între 5,6% și 40%, cu o medie de 10% (31, 61, 89), ceea ce reprezintă aproximativ 40% din totalul cazurilor de DZ, majoritatea fiind T2DM (103). Creșterea prevalenței DZ la vârstnici se datorează atât creșterii numărului de cazuri noi diagnosticate (creșterii incidenței), cât și creșterii duratei de supraviețuire a pacienților diagnosticați la vârste mai tinere. În ceea ce privește sexul pacienților vârstnici cu DZ, dacă în trecut acesta era mai frecvent
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
medic) și scăderea mortalității la aceștia. Studiul AusDiab (103, 31) recent încheiat, ce a investigat 11.247 de subiecți, arată că T2DM afectează 17,9% din australienii între 65 -74 de ani și 23% din cei peste 75 de ani. Prevalența DZ și a TAG (IGT și/sau IFG) a crescut cu vârsta de la 0,3% respectiv 5,4% între 25-34 de ani, la 17,9 respectiv 28,8% între 65-74 de ani și 23% respectiv 30% după 75 de ani
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
de ani, la 17,9 respectiv 28,8% între 65-74 de ani și 23% respectiv 30% după 75 de ani. În SUA DZ afectează 18% din persoanele între 65-75 de ani și peste 40% din persoanele peste 80 de ani, prevalența fiind mai mare la afro-americani, hispanici și amerindieni (61). La aceștia se adaugă încă 20% cu TAG și încă aproximativ 10% nediagnosticați. Deci, se poate spune că peste 40% din americanii peste 65 de ani prezintă un grad de alterare
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
încă aproximativ 10% nediagnosticați. Deci, se poate spune că peste 40% din americanii peste 65 de ani prezintă un grad de alterare a toleranței la glucoză. Studiul NHANES III (45) a evidențiat la rândul său o creștere cu vârsta a prevalenței DZ, ce atinge un platou între 60-74 de ani (fig. 1). În București într-o analiză pe ultimii 5 ani a pacienților nou diagnosticați cu DZ aflați în evidența institutului nostru, cei incluși în grupa de vârstă peste 65 de
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
La vârstnici radiculopatia diabetică, asociată cu scăderea în greutate, poate fi confundată cu afecțiunile maligne. Disfuncția erectilă este de asemenea mai frecventă la persoanele vârstnice, cu sau fără DZ. Disfuncția erectilă (DE): este cea mai importantă disfuncție sexuală, a cărei prevalență crește cu vârsta, de la ~ 40% în decada a 4-a la 70% în decada a 7-a de viață, frecvența sa dublându-se practic cu fiecare decadă de viață (54). În grupul de vârstă 50-80 de ani DE este cea
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
-a de viață, frecvența sa dublându-se practic cu fiecare decadă de viață (54). În grupul de vârstă 50-80 de ani DE este cea mai frecventă tulburare sexuală (19). Diabetul zaharat rămâne cea mai importantă cauză organică medicală de DE, prevalența DE la diabetici fiind de 3-5 ori mai mare decât la nediabetici (18) și crește cu vârsta, astfel încât ~ 50% din pacienții peste 60 de ani prezintă DE, ce se instalează cu 10-15 ani mai devreme decât la nediabetici. De multe ori
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
al terapiei cu sulfonilureice este hipoglicemia, mai gravă și mai greu de corectat decât în cazul insulinoterapiei. Hipoglicemiile apar cu frecvență mai mare la pacienții ce prezintă alterarea funcțiilor hepatică sau renală, ce afectează metabolizarea și eliminarea acestor substanțe. Datorită prevalenței crescute a polimedicației la aceste persoane, o atenție particulară trebuie acordată asocierii sulfonilureicelor cu medicamente ce le potențează efectul. Glibenclamidul și clorpropamidul sunt contraindicate la pacienții vârstnici, deoarece au durată lungă de acțiune, se acumulează în insuficiența renală și au
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
în stadiile incipiente, susceptibile de a fi influentațe terapeutic, sunt absente. Mai mult, modificările cardiace asociate cardiomiopatiei uremice pot fi lipsite până în stadiile foarte avansate de expresie clinică [Parfrey et al., 1996; Covic et al., 1996]. Epidemiologia hipertrofiei ventriculare stângi Prevalența hipertrofiei ventriculare stângi (HVS) este deosebit de ridicată în populația renală în comparație cu cea generală și chiar cu cea prezentând hipertensiune arterială esențială. HVS reprezintă o anomalie cardiacă constatată precoce, la pacienții cu insuficiență renală cronică în stadiile predialitice prevalența sa crescând
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
ventriculare stângi Prevalența hipertrofiei ventriculare stângi (HVS) este deosebit de ridicată în populația renală în comparație cu cea generală și chiar cu cea prezentând hipertensiune arterială esențială. HVS reprezintă o anomalie cardiacă constatată precoce, la pacienții cu insuficiență renală cronică în stadiile predialitice prevalența sa crescând pe măsura deteriorării progresive a funcției renale, atingând un maximum la pacienții tratați prin mijloace de substituție a funcției excretorii renale (dializă), rămânând însă ridicată și la subiecții transplantați renal vezi tabelul I. Aceasta se explică prin persistența
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
de substituție a funcției excretorii renale (dializă), rămânând însă ridicată și la subiecții transplantați renal vezi tabelul I. Aceasta se explică prin persistența îndelungată la pacienții renali a unor factori determinanți în geneza HVS (vezi subcapitolul Fiziopatologia hipertrofiei ventriculare stângi). Prevalența HVS este crescută încă din stadiile incipiente ale IRC: 27% pentru o rată a filtrării glomerulare (RFG) de peste 50 ml/min, față de aproximativ 20% în populația generală [Levin et al, 1996]. Ulterior, pe măsură ce RFG tinde să se diminueze, prevalența HVS
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
stângi). Prevalența HVS este crescută încă din stadiile incipiente ale IRC: 27% pentru o rată a filtrării glomerulare (RFG) de peste 50 ml/min, față de aproximativ 20% în populația generală [Levin et al, 1996]. Ulterior, pe măsură ce RFG tinde să se diminueze, prevalența HVS crește: 31% pentru o RFG cuprinsă între 25 și 50 ml/min, 45% pentru o RFG sub 35 ml/min. într-un studiu prospectiv, Levin et al. [1999], evaluând un grup de 246 de pacienți cu IRC ușoară/moderată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
de aceeași vârstă, sex și nivel al TA; aceeași constatare este valabilă și la pacienții cu boală polichistică renală formă autosomal dominantă și funcție renală normală [Valero et al, 1999, studiu tip case-control]. Există, de asemenea, un paralelism evident între prevalența HVS la diferitele populații renale și prevalența unor entități clinice cu impact major asupra mortalității cardiovasculare la această categorie de pacienți: cardiopatia ischemică și insuficiența cardiacă congestivă. Mai mult, paralelismul se poate extinde la relația prevalența HVS-mortalitatea cardiovasculară, la aceleași
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
TA; aceeași constatare este valabilă și la pacienții cu boală polichistică renală formă autosomal dominantă și funcție renală normală [Valero et al, 1999, studiu tip case-control]. Există, de asemenea, un paralelism evident între prevalența HVS la diferitele populații renale și prevalența unor entități clinice cu impact major asupra mortalității cardiovasculare la această categorie de pacienți: cardiopatia ischemică și insuficiența cardiacă congestivă. Mai mult, paralelismul se poate extinde la relația prevalența HVS-mortalitatea cardiovasculară, la aceleași subpopulații de pacienți renali. Ca și prevalența
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
un paralelism evident între prevalența HVS la diferitele populații renale și prevalența unor entități clinice cu impact major asupra mortalității cardiovasculare la această categorie de pacienți: cardiopatia ischemică și insuficiența cardiacă congestivă. Mai mult, paralelismul se poate extinde la relația prevalența HVS-mortalitatea cardiovasculară, la aceleași subpopulații de pacienți renali. Ca și prevalența HVS, mortalitatea cardiovasculară crește o dată cu reducerea progresivă a funcției renale, devenind maximă la pacienții renali și înregistrând o scădere semnificativă la transplantații renal (vezi capitolul I). De altfel, hipertrofia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
prevalența unor entități clinice cu impact major asupra mortalității cardiovasculare la această categorie de pacienți: cardiopatia ischemică și insuficiența cardiacă congestivă. Mai mult, paralelismul se poate extinde la relația prevalența HVS-mortalitatea cardiovasculară, la aceleași subpopulații de pacienți renali. Ca și prevalența HVS, mortalitatea cardiovasculară crește o dată cu reducerea progresivă a funcției renale, devenind maximă la pacienții renali și înregistrând o scădere semnificativă la transplantații renal (vezi capitolul I). De altfel, hipertrofia ventriculară stângă a fost recunoscută în ultimul deceniu ca un factor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
la pacienții cu ecocardiografie normală. De altfel, dacă analizăm principalele cauze de deces din cel mai larg registru pe plan mondial al pacienților dializați, vom constata nu numai contribuția semnificativă a cardiomiopatiei drept cauză directă de mortalitate cardiovasculară, dar și prevalența deosebită a altor cauze de mortalitate (vezi registrul US Renal Data System) care sunt legate fiziopatologic, cel puțin în parte, de prezența HVS/cardiomiopatiei uremice (moarte subită coronariană, infarctul miocardic acut, aritmiile maligne, edemul pulmonar acut) vezi tabelul II. Dezvoltarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
de prezența unor multipli factori de risc, foarte frecvent prezenți la această populație și, în mare parte, sancționabili terapeutic. Acești factori de risc vor fi detaliați în subcapitolele următoare. Tabelul III sintetizează principalii factori contributorii la apariția HVS. În concluzie, prevalența HVS este ridicată încă din stadiile incipiente ale IRC, existând un paralelism între creșterea prevalenței HVS și reducerea funcției renale. Această prevalență este maximă la pacienții dializați. Prezența HVS la inițierea dializei constituie un factor de prognostic negativ atât pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
mare parte, sancționabili terapeutic. Acești factori de risc vor fi detaliați în subcapitolele următoare. Tabelul III sintetizează principalii factori contributorii la apariția HVS. În concluzie, prevalența HVS este ridicată încă din stadiile incipiente ale IRC, existând un paralelism între creșterea prevalenței HVS și reducerea funcției renale. Această prevalență este maximă la pacienții dializați. Prezența HVS la inițierea dializei constituie un factor de prognostic negativ atât pentru morbiditatea, cât și pentru mortalitatea cardiovasculară. Asocierea la HVS a altor anomalii ecocardiografice (dilatație ventriculară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]