3,419 matches
-
alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate. ... 79. Judecătoria Sectorului 2 București apreciază că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât nu îndeplinesc cerințele de claritate și previzibilitate și nu respectă Decizia Curții Constituționale nr. 731 din 6 noiembrie 2019. Instanța apreciază că instituirea cu titlu de prezumție absolută de impreviziune a pragului de fluctuație a cursului valutar în lipsa justificării riscului supraadăugat la care Curtea Constituțională a
DECIZIA nr. 597 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298189]
-
pentru perioada 2019-2022 de art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. ... 15. Se arată că adoptarea succesivă a celor două ordonanțe de urgență criticate a condus la încălcarea condițiilor de predictibilitate și previzibilitate a legii, având în vedere că practica înghețării salariilor prin ordonanță de urgență nu este compatibilă cu natura drepturilor salariale asigurate din bugetul de stat, care trebuie să aibă la bază un mecanism transparent de stabilire și să fie clare
DECIZIA nr. 535 din 24 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298475]
-
153/2017 reprezintă o simplă considerație de ordin subiectiv, ce nu poate avea valențele unei reale demonstrații de neconstituționalitate (paragraful 31). ... 33. În ceea ce privește pretinsa încălcare a exigențelor ce derivă din art. 1 alin. (5) din Constituție, referitoare la previzibilitatea normelor juridice și protecția așteptărilor legitime ale cetățenilor, Curtea a constatat că aceste critici nu pot fi reținute, deoarece nu se poate susține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 (și, implicit, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021
DECIZIA nr. 535 din 24 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298475]
-
speculații sau inginerii financiare vizând sume ce provin din veniturile publice. ... 20. Referitor la critica formulată din perspectiva faptului că din cuprinsul dispozițiilor criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 146/2002 ar rezulta o lipsă de claritate, precizie și previzibilitate a legii, generând confuzie în interpretarea și aplicarea acesteia, Curtea a precizat că normele juridice nu există izolat, ci acestea trebuie raportate la întreg ansamblul normativ din care fac parte (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 34 din 23
DECIZIA nr. 473 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295692]
-
acesta nu poate fi definit în mod exhaustiv, bucurându-se de un nivel de elasticitate și flexibilitate, care se reflectă în marja de apreciere a statului în această materie. Astfel, instanța de la Strasbourg a reținut că principiile accesibilității și previzibilității nu necesită o definiție exhaustivă a noțiunii de „interese ale securității naționale“. Multe legi care prin obiectul lor de reglementare trebuie să prezinte un anumit grad de flexibilitate intră, în mod inevitabil, în categoria celor care folosesc termeni care sunt
DECIZIA nr. 495 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295645]
-
art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale corespunde celei de „lege“ care apare în alte articole din Convenție și înglobează atât prevederile legale, cât și practica judiciară, presupunând cerințe calitative, îndeosebi cele ale accesibilității și previzibilității [Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 29, Hotărârea din 22 iunie 2000, pronunțată în Cauza Coëme și alții împotriva Belgiei, paragraful 145, Hotărârea din 7 februarie 2002, pronunțată în Cauza E.K. împotriva Turciei, paragraful
DECIZIA nr. 495 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295645]
-
Scoppola împotriva Italiei (nr. 2), paragrafele 93, 94 și 99, Hotărârea din 21 octombrie 2013, pronunțată în Cauza Del Rio Prada împotriva Spaniei, paragrafele 78, 79 și 91]. De asemenea, instanța de contencios constituțional a constatat că semnificația noțiunii de „previzibilitate“ depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi și că principiul previzibilității legii nu se opune ideii ca persoana în
DECIZIA nr. 495 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295645]
-
contencios constituțional a constatat că semnificația noțiunii de „previzibilitate“ depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi și că principiul previzibilității legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clarificatoare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. Prin aceeași jurisprudență
DECIZIA nr. 495 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295645]
-
că prin respectarea acestora se asigură sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ, caracteristici care, la rândul lor, concură la asigurarea unei legislații care respectă principiul securității juridice, având claritatea și previzibilitatea necesare (Decizia nr. 732 din 16 decembrie 2014 și Decizia nr. 30 din 27 ianuarie 2016). ... 11. Totodată, Curtea Constituțională a arătat că prin completarea unui proiect de lege cu alte norme, străine de obiectul de reglementare și de scopul
DECIZIA nr. 296 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299764]
-
mod nejustificat sfera de reglementare a legii și modifică scopul și domeniul său de aplicare. O astfel de intervenție, fără nicio conexiune logică cu obiectul inițial de reglementare, contravine art. 1 alin. (5) din Constituție în dimensiunea sa referitoare la previzibilitatea legii și la respectarea principiului securității juridice. ... 14. Dintr-o altă perspectivă, prin modificările aduse de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, se încalcă și principiul bicameralismului, consacrat de art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție, astfel
DECIZIA nr. 296 din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299764]
-
care trebuie să asigure, pe o perioadă determinată, corelarea a două reglementări succesive, ceea ce este de natură să încalce cerințele de calitate a legii, garanție a principiului legalității, reglementat de art. 1 alin. (5) din Constituție, prin lipsa de previzibilitate a reglementării. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, noțiunea de previzibilitate a legii impune legiuitorului ca normele pe care le edictează să fie clare, ușor de înțeles, fără un conținut echivoc, precise, în corelare cu întreg ansamblul normativ (a se vedea în
DECIZIA nr. 200 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299846]
-
a două reglementări succesive, ceea ce este de natură să încalce cerințele de calitate a legii, garanție a principiului legalității, reglementat de art. 1 alin. (5) din Constituție, prin lipsa de previzibilitate a reglementării. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, noțiunea de previzibilitate a legii impune legiuitorului ca normele pe care le edictează să fie clare, ușor de înțeles, fără un conținut echivoc, precise, în corelare cu întreg ansamblul normativ (a se vedea în acest sens Decizia nr. 710 din 29 noiembrie 2016
DECIZIA nr. 200 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299846]
-
de bani al cărei cuantum nu este influențat de intervenția statului. ... 6. Se mai susține că prevederile art. 137 alin. (3) teza a doua cu referire la sintagma „cifra de afaceri“ din Codul penal sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, lăsând judecătorului o marjă largă de apreciere în stabilirea pedepsei penale prin faptul că legea nu precizează momentul la care se raportează cifra de afaceri pe care acesta o poate avea în vedere, mai exact nu prevede dacă judecătorul se
DECIZIA nr. 665 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299958]
-
află în faliment și nu mai deține bunuri pe care să le poată valorifica în vederea achitării amenzii penale. Se mai susține că amenda penală este stabilită de judecător, în ipoteza analizată, potrivit unor criterii lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, care, astfel, lasă loc arbitrarului. ... 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
DECIZIA nr. 665 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299958]
-
specifice funcției, împiedicând exercitarea dreptului la apărare. Afirmă că prevederile art. 87 alin. (8) din Legea nr. 304/2004, prin modul deficitar de redactare, nu corespund exigențelor de tehnică legislativă specifice normelor juridice, întrucât nu îndeplinesc cele patru criterii: claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate, pentru ca subiectul de drept vizat să-și poată conforma conduita, astfel încât să evite consecințele nerespectării lor. Apreciază că textul prezintă neclarități în ceea ce privește sintagma „exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției“, întrucât nu lămurește cu
DECIZIA nr. 100 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286380]
-
finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al fiecărui minister, respectiv a fiecărei instituții implicate; nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Termen: Semestrul II/2025 Indicatori: Calitativi: Uniformizarea interpretării și aplicării legii; creșterea gradului de previzibilitate în combaterea incidentelor de ură; formularea de propuneri pentru îmbunătățirea cadrului normativ. Cantitativi Analiză efectuată. Ținte: Uniformizarea interpretării și aplicării legislației specifice; elaborarea unui set de propuneri în vederea amendării legislației, unificării practicii judiciare. Acțiunea nr. A.2.2. Elaborarea și punerea
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 23 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285352]
-
nu este necesară alocarea unor resurse financiare suplimentare. Termen: Programe de formare implementate de MP-PÎCCJ - pe perioada implementării Strategiei; programe de formare inițială și continuă implementate de INM - anual. Indicatori: Calitativi MP-PÎCCJ - uniformizarea interpretării și aplicării legii; creșterea gradului de previzibilitate în combaterea incidentelor de ură; îmbunătățirea calității serviciilor publice oferite. INM - evaluarea (feedback-ul) participanților la sesiunile de formare, inclusiv din perspectiva utilității cunoștințelor acumulate în materia combaterii antisemitismului, radicalizării, rasismului și discriminării. Cantitativi MP-PÎCCJ - numărul de programe de formare
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 23 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285352]
-
excepția de neconstituționalitate fiind ridicată de același autor. ... 34. Curtea a invocat jurisprudența sa prin care a reținut, în esență, că, deși după anul 2010 legiuitorul și-a propus instituirea unui sistem de salarizare unic, care să aducă transparență și previzibilitate în materia salarizării, în fapt, drepturile salariale s-au calculat pornind de la cuantumul stabilit potrivit legislației anterioare, în fiecare an actele normative care au reglementat salarizarea personalului bugetar plătit din fonduri publice făcând trimitere la cuantumul drepturilor salariale din
DECIZIE nr. 203 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272246]
-
încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. În consecință, considerentele acestei decizii nu sunt aplicabile în prezenta cauză. ... 37. În concluzie, Curtea a constatat că, prin dispozițiile de lege criticate, legiuitorul normează un conținut care întrunește exigențele de claritate, previzibilitate și accesibilitate, fiind astfel respectate prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție în componentele referitoare la calitatea legii și principiul securității juridice. ... 38. Referitor la critica de neconstituționalitate formulată prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție, Curtea
DECIZIE nr. 203 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272246]
-
alertă nu are suport nici măcar în Legea nr. 55/2020, invocată în preambulul hotărârii ca temei legal. În concluzie, actele contestate nu îndeplinesc condițiile de legalitate și de oportunitate și se impune a fi anulate. ... III. Previzibilitatea legii Obligația de previzibilitate a legii în elaborarea actului normativ este prevăzută în art. 23 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în scopul stabilității soluțiilor legislative. În jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat importanța
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
actului normativ este prevăzută în art. 23 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în scopul stabilității soluțiilor legislative. În jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat importanța asigurării respectării cerinței de previzibilitate a legii, instituind în acest sens și o serie de repere pe care legiuitorul național trebuie să le aibă în vedere pentru asigurarea acestor exigențe. Astfel, în unele cauze (1) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că „nu poate
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
c. Hauptzollant Lübeck. Ost, 1987 (4)], principiul încrederii legitime impune ca legislația să fie clară și predictibilă, unitară și coerentă (5); de asemenea, impune limitarea posibilităților de modificare a normelor juridice, stabilitatea regulilor instituite prin acestea. În studiul noțiunii de previzibilitate a fost avută în vedere și întinderea acesteia. Întinderea noțiunii de previzibilitate depinde astfel, într-o largă măsură, de conținutul textului respectiv, de domeniul la care se referă și, de asemenea, de numărul și de calitatea destinatarilor săi. “ 5 Prin
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
să fie clară și predictibilă, unitară și coerentă (5); de asemenea, impune limitarea posibilităților de modificare a normelor juridice, stabilitatea regulilor instituite prin acestea. În studiul noțiunii de previzibilitate a fost avută în vedere și întinderea acesteia. Întinderea noțiunii de previzibilitate depinde astfel, într-o largă măsură, de conținutul textului respectiv, de domeniul la care se referă și, de asemenea, de numărul și de calitatea destinatarilor săi. “ 5 Prin urmare, apreciază că hotărârile contestate nu respectă criteriul previzibilității din moment ce
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
Întinderea noțiunii de previzibilitate depinde astfel, într-o largă măsură, de conținutul textului respectiv, de domeniul la care se referă și, de asemenea, de numărul și de calitatea destinatarilor săi. “ 5 Prin urmare, apreciază că hotărârile contestate nu respectă criteriul previzibilității din moment ce cuprind restrângeri ale drepturilor și libertăților fundamentale, care devin obligatorii de pe o zi pe alta, iar această situație persistă de un an și jumătate. Legislația în discuție nu este predictibilă, ceea ce face ca criteriul previzibilității
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
previzibilității din moment ce cuprind restrângeri ale drepturilor și libertăților fundamentale, care devin obligatorii de pe o zi pe alta, iar această situație persistă de un an și jumătate. Legislația în discuție nu este predictibilă, ceea ce face ca criteriul previzibilității să fie nesocotit de către pârâți. ... IV. Garantarea respectării drepturilor fundamentale în dreptul internațional Solicită a se avea în vedere că o parte din drepturile nesocotite prin hotărârile atacate sunt ocrotite și de către Convenția europeană a drepturilor omului: art.
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]