1,759 matches
-
Costin Deleanu, afirmă în Cuvântul înainte al primului număr al noii „Axa” că în Ianuarie 1941 se pusese la punct reapariția revistei sub îngrijirea Doamnei Mery Polihroniade, o distinsă intelectuală. Din păcate, reapariția nu a mai fost posibilă datorită noii prigoane declanșată de generalul Antonescu. Tot în Cuvântul înainte al noii „Axa” se afirmă că revista „se va menține în cea mai deplină unitate principială cu prima echipă de redacție”. Se va manifesta pe linia celor două note esențiale ale celor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de legendă ale generalului Macridescu, Hristache Solomon, care s-au stins în cursul vremii, cu ochii țintă spre zările viitorului legionar și ale lui Niculai Totu, Ion Banea, Gheorghe Clime, Victor Silaghi și Gheorghe Potolea, care au fost secerați de prigoanele cumplite prin care trecuseră. Statul major al luptei contra celor mai buni fii ai neamului era condus de însuși Regele țării, Carol al II-lea, acela care a adus nenorocirea țării, secondat dacă nu chiar dirijat, de metresa sa de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Mii de legionari uciși de Călinești, Benglii, Moruzofi, Marinești în beznele nopții. Nu uciși, ci torturați, martirizați, fripți pe jăratec, arși cu vitriol. Căpitanul, cu el Nicadorii, Decemvirii, Clime, Banea și mulți, nenumărați și-au găsit moartea năpraznică în această prigoană. Luminișul, care s-a ivit pentru o clipă la capătul acestui drum nu e biruință ci doar hotarul între pădurea cu fiare învinsă și cea de a treia încercare, mlaștina desnădejdii ... „Mlaștina desnădejdei” va fi și ea străbătută și Legiunea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
celui mai aprig și mai viteaz luptător pentru dreptatea neamului românesc. Acei care au trăit iluminata zi de bucurie a unui popor întreg, ne-am simțit sufletele cuprinse de nemărginita durere și privirile noastre triste au cercetat cărările însângerate ale prigoanelor, așteptându-te să vii și să ne deslegi de toate chinurile și apsările. Legionarii Tăi credincioși Te chemau să cobori în mijlocul lor, să-ți numeri oștile fără număr și să îmbrățișezi coloanele biruitoare cu fulgerul ochilor Tăi. Atâta lumină ai
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
gândul de curățenie și de idealism, care a animat permanent elitele sufletului legionar. Același egoism și aceeași neînțelegere, care, ne-a urmărit în vremea de pace dintre cele două războaie, ne-a aruncat și în ultima și cea mai prelungită prigoană. Ea a fost opera conducătorilor regimului trecut și a puterii străine, care împreună, au văzut în noi apărătorii independenței Mișcării noastre, ceea ce constituia în fond apărarea independenței statului român pe plan politic, economic și spiritual. Suferințele morale și fizice din
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Legionară și Partidul Comunist, de la început avea o sumă de semne de întrebare atât în modul lui intern de funcționare, cât și în ce privește durata. Mișcarea câștiga un „respiro” prin încetarea arestărilor și în plus se obținuse eliberarea celor arestați în timpul prigoanei lui Antonescu, prin rejudecarea proceselor și reducerea pedepselor la cât efectuaseră până atunci. Partidul comunist, prin oamenii săi care fuseseră în închisori alături de legionari, le cunoștea foarte bine capacitatea lor de organizare, puterea de sacrificiu și corectitudinea, dar și „simpatia
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
unui act parafat de ambele părți sau numai verbal. Fiecare din părți a respectat destul de limitat înțelegerea, având ca normă ascunsă de conduită: „înșeală cât poți.” Securitatea a dat drumul unora dintre legionarii de frunte rămași în închisoare din timpul prigoanei lui Antonescu prin procese: Ilie Niculescu cu lotul lui, Ștefan Iacobescu, Mircea Nicolau și alții, în schimb a reținut în continuare pe cei pe care, pentru atitudinea lor, îi considerau fanatici: Alexandru Ghica, Victor Biriș, Virgil Maxim și toți tinerii
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
al Ardealului de Sud în timpul lui Corneliu Codreanu și secretar general al mișcării legionare în timpul lui Horia Sima. Înainte de arestare n-am mai avut când să îndeplinesc vreo funcție. Am emigrat din țară de 2 ori, odată în 1939 în timpul prigoanei exercitată de Armand Călinescu și Carol II și apoi în 1941. Din 1941 am stat în Germania, când am sosit acolo am fost cazat pentru o lună la Bergenbrück între Berlin și Frankfurt am Oder. În țară am venit pe
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
săvârșite contra legionarilor, ca niște nori negri, din care s-a pornit fulgerul dreptății în 1940, lovindu-i pe făptași. După aceea, acest fort al stăpânirii diavolești și-a deschis din nou porțile, pentru cei care erau arestați în noua prigoană a lui Antonescu, continuată zeci și zeci de ani în timpul stăpânirii comuniste. Pagini multe din istoria mișcării legionare s-au scris, cu sânge și multă suferință, între zidurile umede și ucigașe ale fortului 13. Din toate aș vrea să evoc
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
trimise nevăzut, pe calea unor unde ale dragostei și ale credinței, că dreptatea lui și a neamului său va triumfa până la urmă. Parte din aceste versuri, care nu au văzut lumina tiparului niciodată, au fost memorate de secretarul său din prigoană, Popa Aurel, care l-a însoțit și pe drumul Cazimcii unde l-a îngrijit și ajutat cu un devotament, care nu se poate întâlni decât în lumea monahilor sau în lumea legionară, care, se include în cea dintâi, când este
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
că aceștia sau erau direct în slujba Securității sau înainte de a li se da drumul, în mod subtil, li se strecurase informația, pe care au transplantat-o în Spania. în Spania se mai lansează ipoteza că se pregătea o nouă prigoană contra legionarilor, datorită faptului că generațiile tinere deveniseră naționaliste și fermentul legionar trebuia extirpat. Dacă acesta era scopul Securității, el trebuia continuat și după moartea lui Nicolae Petrașcu, căci mai erau liberi încă mulți legionari de frunte: Radu Mironovici, Nistor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Petrașcu, căci mai erau liberi încă mulți legionari de frunte: Radu Mironovici, Nistor Chioreanu, Simion Ghinea, I.V. Georgescu, Virgil Mateiaș, Mircea Nicolau și mulți alții care ar fi putut juca rolul lui Nicolae Petrașcu după dispariția acestuia. Dar această presupusă prigoană nu a avut loc, deci ipoteza respectivă, lansată anume de oamenii Securității, era falsă. încă un lucru pledează pentru amestecul Securității în moartea Profesorului și anume faptul că o serie de tineri, la vremea aceea, profesorul Marcel Petrișor, Calciu Dumitreasa
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
care consemnează, parcă încremenit de oroare, dar păstrându-și echilibrul și luciditatea, persecuții și atrocități antisemite, sunt editate mai întâi în engleză, sub titlul The Quality of Witness (1982), apoi în română, în 1996, sub titlul Jurnal din vremuri de prigoană. SCRIERI: Cântece pentru Lelioara, București, 1923; În preajma serii..., București, 1924; De vorbă cu bălanul meu, București, 1925; Profeți și paiațe, București,1930; Ora sexuală, București, 1932; Bărbați fără femei, București, 1932; Femei și doctori, București, 1933; Vagabonzii, București, 1935; Memoriile
DORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286835_a_288164]
-
București, 1933; Vagabonzii, București, 1935; Memoriile greierului, București, 1937; Otrava, București, 1947; Primăvară nouă, București, 1948; Steagurile inimii, București, 1949; Bună dimineața, București, 1953; Familia de porțelan, București, 1954; The Quality of Witness, Philadelphia, 1982; ed. (Jurnal din vremuri de prigoană), București, 1996. Traduceri: H. Heine, Sarcasm și melancolie, București, [1913], Cartea cântecelor, București, 1915, Cântece și romanțe..., București, [1947]; H. H. Ewers, Vrăjitoarea, București, 1925; Edmond Haracourt, Cealaltă..., București, 1925; Bodo Vildberg, Cazul ciudat al doamnei Buroff, București, 1926; Eliezer
DORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286835_a_288164]
-
1982), 850-851; Ov. S. Crohmălniceanu, „Otrava”, CNT, 1947, 64; Paul Georgescu, Otravă și antidot, FLC, 1948, 2; Mihail Petroveanu, Emil Dorian, GL, 1956, 24; Veronica Porumbacu, Emil Dorian, poet și traducător, RCM, 1973, 310; Emil Dorian, „Jurnal din vremuri de prigoană”, RCM, 1996, 29; Iosef Eugen Campus, Emil Dorian, „Minimum” (Tel Aviv), 1997, 120, 121; Mirodan, Dicționar, II, 144-165; Dicț. scriit. rom., II, 128-129. C.T.
DORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286835_a_288164]
-
Din șapte zile”. Între semnăturile mai importante, se disting cele ale lui Aron Cotruș, Ștefan Dragu, Ion Băleanu, N.N. Diaconescu, T. Mihailovici. Partea literară este redusă. Cronicos semnează sporadice Însemnări literare, iar Ion Băleanu ia apărarea lui Mircea Eliade în prigoana pornită împotriva lui. Apar și unele note despre mișcarea teatrală. Este notabil un scurt interviu cu E. Lovinescu (numărul 3). Alte interviuri sunt luate lui Al. T. Stamatiad și Petre Bellu. Un articol nesemnat este dedicat lui Panait Istrati. Apare
CENTRUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286165_a_287494]
-
Ba chiar un prieten autentic, în cel mai adevărat sens al cuvântului? Sigur, acesta din urmă îi devoalează întreaga tărășenie a conflictului dintre familia sa și Corb, pornind de la domnia atât de dreaptă a părintelui său, Monocheroleopardalis, și încheind cu prigoana la care este supus fără a purta nici o vină. Suspiciunea de la început, reticența și chiar imparțialitatea se topesc la căldura patosului cheltuit de unicorn pentru a-și apără dreptatea. "Șoimul de acestea pre amănuntul bine înțelegând, precum de dulce voroava
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
înlocuiește în cursurile sale cu propriile sale tehnici terapeutice. S-a mai adăugat și faptul că expunerile sale nu mai erau făcute în limba latină ci în germana laică, fapt ce i-a atras o mare adversitate și chiar o prigoană din partea colegilor săi, motiv pentru care unii l-au considerat un fel de „Luther al medicinii”. Exclus din corpul profesoral, colindă prin diferite țări europene unde își expune teoriile proprii, printre altele ajungând în Transilvania noastră. Moare la Salsburg în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
România, instaurarea regimului comunist s-a petrecut în perioada 1945-1964. A fost perioada naționalizării tuturor bunurilor, a locuințelor și bunurilor materiale private, a întreprinderilor industriale și a pământurilor și mijloacelor de exploatare a pământurilor. în aceeași perioadă a fost dezlănțuită prigoana împotriva păturii înstărite și educate a populației. Emigrați, deportați în zone nelocuite ale țării 1, închiși în închisori, uciși, membrii familiilor prospere, precum și ai celor care s-au împotrivit regimului ce se instala în România acelor ani au fost anihilați
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
societății românești, o speranță de mai bine. Gradul ridicat de analfabetism și nivelul scăzut de educație 4 al societății românești (Hoivic, 1974) din acel timp au facilitat impunerea noii orânduiri. Mica reprezentantă educată a burghezo-moșierimii a devenit o țintă de prigoană 5 a puterii nou instalate (Tismăneanu, 2005). Această categorie socială, care deținea potențialul intelectual necesar unei opoziții, a emigrat, a fost aruncată în închisori, deposedată de bunurile deținute, iar copiilor acestor familii le-a fost refuzată orice șansă de educație
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
umblă după putere"622. Se identifica și "cauza conflictului", după care articolul enunța că până la înlăturarea dictatorului Diaz, deși existau "legi potrivnice Bisericii", ele nu s-au aplicat mai deloc și Biserica s-a putut dezvolta destul de bine. Se descria prigoana îndreptată cu precădere asupra clerului și a ierarhilor Bisericii, sub dictatorii Madero (catalogat ca "spiritist și francmason") Huerta, Carronza și Villa. În finalul materialului erau numiți vinovații persecuției Bisericii Catolice din Mexic: "De această prigonire sunt vinovate și Statele Unite, căci
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
conforme cu viziunea Bisericii). Pe lângă rolul de centralizare și de unificare a catolicismului prin presă, acest congres a adus în discuție și a luat ulterior câteva decizii referitoare la unele probleme concrete și actuale ale societății, cum a fost situația prigoanei din Rusia. În urma prezentării foarte documentate referitoare la situația religioasă din această țară, s-a votat o rezoluție "energică împotriva acestor ticăloși în numele întregii prese catolice"814. Ulterior, au apărut în presa catolică românescă numeroase articole în care s-a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
precum și egalitatea lor cu credincioșii în ceea ce privește drepturile și îndatoririle, precizând dreptul lor deplin la credință religioasă prin care se deosebesc de musulmani.260 "Statul musulman s-a arătat binevoitor față de ei,261 atunci când au avut parte de persecuții, blesteme, dispreț, prigoana și moarte din partea altor civilizații și state nemusulmane în care au trăit. Dar "tendința rasistă" care i-a determinat să îndepărteze iudaismul de spiritul religiei divine și să-l transforme într-un "ordin ideologic rasist" i-a făcut să-i
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de cei interesați, iar studiul de față se și întemeiază în bună parte pe acest gen de documente. Am utilizat, în mai mică măsură, și documentele diverselor înscenări judiciare de la începutul anilor ’50, din care se desprind retorica antiromană și prigoana anticatolică. Istoricul clujean Șerban Turcuș a observat că, după 1947, în luările de poziție împotriva Bisericii Catolice autoritățile comuniste au evitat referirile la „Sfântul Scaun” și au preferat folosirea substantivului „Vatican”. Explicația este ușor de găsit: regimul de la București, în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pe care autoritățile l-au interpretat drept „instigator”. Cazul călugăriței greco-catolice a căpătat noi dimensiuni o dată cu apariția pe trupul său a unor stigmate, exact rănile Mântuitorului, și a fost anchetat de Nunțiatura Apostolică, aceasta căutând să prevină o accentuare a prigoanei anticatolice având ca sursă viziunile ei. Problema a fost bine gestionată de Nunțiatură până la 7 iulie 1950, însă la 20 iulie organele de securitate au pătruns în sediul reprezentanței Vaticanului și au găsit o copie a „raportului de observațiuni psihiatrice
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]