KorAP: Find »[drukola/base=prisos & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...60 61 62 ...84 >

2,086 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919

era totdeuna retribuită și o măiestrie nu se năștea în mod artificial, ci numai atunci când era trebuință de ea. Cantitativ se producea cu mult mai puțin, dar luxul acelor timpuri era un lux solid, durabil și calitatea înlocuia cu de prisos cantitatea. Această lume îngrădită, în care nici un om nu rămânea să plutească ca frunza pe apă, în care fiecine își avea în clasa sa apărătorul natural, au încetat {EminescuOpXII 114} deodată cu Revoluția Franceză. Nemaicrezând oamenii în ordinea, divină, care

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
mână de învățați și, văzând decadența în care poporul lor numeros se afla în toate provinciile, sprijiniră întreprinderile literare și de cultură de la începutul secolului. Listele de subscripție alăturate la toate tipăriturile din vremea aceea dovedesc această tendență cu de prisos. Macedoromânii așezați în țările noastre se distinseră prin donațiuni făcute pentru scopuri de cultură. Astfel temeliile Academiei Române s-au pus prin fondul lăsat de un macedoromân. Alte testațiuni a căror întrebuințare rămâne necunoscută sunt al lui Musicu, Castrișoae, Dima Serachitopol

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
să caute un tărâm de refugiu cât mai apropiat și cât mai sigur. Ca atare li se prezentă foarte la îndemînă teritoriul regatului nostru. E dar neapărat că guvernul nostru să se gândească serios la această împrejurare. Moldova este cu prisos colonizată de evrei și cea mai mică neîngrijire a granițelor noastre despre Rusia ar avea de rezultat o nouă incurgere în Moldova cu grămada a evreilor fugiți din Imperiul {EminescuOpXII 173} vecin. Această cestiune a făcut obiectul unei interpelări în

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
puneau pe regalitate, au crezut a putea cere o compensație pentru recunoașterea ei: preponderanța pe Dunăre. Am reprodus după ziarele din Viena formula ce se dădea acestei exigențe " Recunoașterea regalității plătește cât un anteproiect austriac". S-a constatat cu de prisos în Parlament că înaintea încoronării d. Vasile Boerescu recunoscuse ca îndreptățită instituirea unei Comisii Mixte, neprevăzută în Tractatul de la Berlin, sub președința Austriei. Lucrul mergea atât de departe încît în Comisia {EminescuOpXII 194} Europeană din Galați delegatul Austriei a dat

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
natural nici n-ar putea exista socialism la noi. Populația e chiar mică pentru teritoriul nostru fertil și cestiunea socială începe prin a fi o cestiune agrară, o cestiune de disproporție între numărul chilometrilor patrați ai țării și numărul locuitorilor. Prisosul acestor din urmă fiind avizat la munca industrială, aceasta avizată la schimb pe productele agricole ale altor țări, se 'nțelege că munca industrială va fi supusă legilor unei concurențe universale, că, nefiind destul de ieftenă sau neaflând vânzare, acel prisos de

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
locuitorilor. Prisosul acestor din urmă fiind avizat la munca industrială, aceasta avizată la schimb pe productele agricole ale altor țări, se 'nțelege că munca industrială va fi supusă legilor unei concurențe universale, că, nefiind destul de ieftenă sau neaflând vânzare, acel prisos de populație va căuta să sufere sau să emigreze. La noi mizeria e produsă în mod artificial, prin introducerea unei organizații și a unor legi străine, nepotrivite cu stadiul de dezvoltare economică a țării, organizație care costă prea scump și

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
care a înlăturat propunerea de a se numi comisia cerută de d. prim ministru. [20 iunie 1881] ["ÎN PRIMA SĂPTĂMÎNĂ... "] În prima săptămână a lunii viitoare sunt convocați alegătorii din București pentru a numi noul consiliu comunal. Nu credem de prisos a atrage atenția lor de pe acuma asupra acestor alegeri, de la cari atârnă interese atât de mari ale contribuabililor, încărcați acum în urmă de un spor considerabil de sarcine pentru a acoperi plata împrumutului de 15 milioane. Precum am mai spus

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
votează bugetele generale ale statului și două - trei proiecte de legi organice într-o singură noapte sau un mare geșeft, ca răscumpărarea Cernavoda chiustenge, într-un ceas. Interesele comunei însă, bine înțelese, trebuiesc să importe pe aceia cari nu din prisosul, ci din strictul lor necesar contribuiesc la casa comunală. Recomandăm prin urmare cu tot dinadinsul tuturor alegătorilor să meargă la alegerile comunale și, cumpănindu-și bine votul, să aleagă dintre candidați nu pe aceia ce nu li se prezentă cu

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
infailibilă. E adevărat că, sub un regim economic și politic ca al nostru, bulgarii se vor duce pe apa Sâmbetei; dar cine va sta, va fi dinastia domnitoare asupra aceluiași număr de chilometri patrați, un fertil teren de colonizare pentru prisosul populațiilor din Apus. [22 - 23 iunie 1881] ["CU SAU FĂRĂ CUVÎNT... "] Cu sau fără cuvânt s-a vorbit atât de mult în ziarele noastre contra foastei admnistrații a căilor ferate române, deși, în decurs de atâția ani de zile și

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
genere ar fi incapabili de lucrul acesta. Deși avem ingineri cu studii tecnice escelente, de[și] oameni tineri, cu pretenții foarte modeste și departe de a visa să joace rolul de oligarhi și aristocrați politici, s-ar afla cu de prisos pentru a administra, corecți și treji înainte de toate, căile ferate române, se pun în aceste posturi - cine? Săbiuțe politice, cârciocari de paragrafi de lege, universaliști și gheșeftari, agenți electorali, cioclovine de casa lui C. A. Rosetti și Carada, slugi de

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
sfârșit că n-are talent, onor. d. Verussi s-a lăsat de pictură și s-a pus pe o meserie mult mai lucrativă, politica. Azi e agent electoral al guvernului în Iași și ocupă câteva funcții bine salariate. E de prisos a adăoga că nici d. Verussi, nici d. Ghiorghian {EminescuOpXII 221} nu sunt ieșeni și că e foarte ciudat a vedea improvizîndu-se acolo un partid compus din oameni pripășiți în capitala Moldovei pentru a-și face treburile. Astfel în județe

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
așezat altele nouă; încă și acum ei păzesc teritoriul ocupat. Lucrul e cu atât mai serios, adaogă foaia, cu cât redutele noastre, ridicate acum patru ani la Soosmizio și cari costă o jumătate de milion de fiorini, au devenit de prisos prin incursiunea aceasta, căci pot fi ocolite. Dar și despre o altă demonstrație pregnantă vorbește foaia. Secuii au obiceiul de a vizita bâlciul de la Bacău. Din comitatul Trei scaune se esportă mai multe mii de cizme într' acolo. Acum se

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
cu România, aceste trebuie să rămâie păstrate pasiunii private a "Nouăi prese libere" și maghiarii n-au să se mestece în ele. Dar să fim drepți. E foarte omenește, mai mult, e foarte creștinește ca o gazetă austriacă să pună prisosul ei de putere la dispoziția regelui Carol, atât de strâmtorat de monarhie și de Ungaria îndeosebi. Cugete numai cineva cât de rău i-am tratat pe români și cât de mărinimoși și plini de abnegațiune au fost ei față cu

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
însă de îmbunătățire, era ieftin. Pentru a susținea un regim pe care, surâzând, d. C. A. Rosetti [î]l numea "la Circ ", compus din zece boieri mari și treizeci de boierănași mici, țăranul plătea acel tradițional galben pe an din prisosul lui. În fine trebuințele acelor patruzeci de oameni erau mici și lesne de satisfăcut: astăzi o Carada cheltuiește mai mult decât Iordache Filipescu, care era putred de bogat, cum se zice. Sarcina socială era ușoară, era în raport cu puterile de producțiune

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
sa trebuie să cheltuiască un om pentru a susține statul și societatea, care nu-i da nici o compensație. Dar Dumnezeu i-a dat omului abia atâta putere încît să se susțină pe el însuși și familia și un prea mic prisos la dispoziția vieței publice. E evident că toată economia lui e zdruncinată, precum o și vedem dovedit în monografia d-lui A. V. Millo, care, făcând bugetul unui țăran condei cu condei, arată că abia fruntașii se pot ține în

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
și se poate ea însemna altfel decât cu numele celei mai complete barbarii? O! uniforme frumoase, craidoni scoși din cutie și cocote îmbrăcate după cea din urmă modă, bărbați muieri cari se sulemenesc fiind miniștri, astea le avem cu de prisos. Dar realitatea este completă ignoranță și corupție sus, neagră ignoranță și adâncă mizerie jos. Ș-acesta e poporul nostru romînesc? Poporul nostru de acum 50 - 60 de ani, de-o sănătoasă barbarie, de-o rară deșteptăciune de minte, dăruită de

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
cât se poate de puțin postav pentru productele lui, iar postavarul cât se poate de puțină pâine pentru postavul lui. (V. Principles of political economy, Philadelphia, 1837. 4. vol. I. cap. 8, paragraful 4). Tot așa ni se pare de prisos citarea fiziocraților. În realitate fiziocrații au cuvânt, deplin cuvânt, când pun producțiunea asupra negoțului, și citarea genialului pamfletist Voltaire în contra școalei lui Quesnay nu are tocmai multă putere de convingere. Chiar balanța comercială, atât de mult combătută ca erezie științifică

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
3. Valoarea prețului ce se va obține la licitație pentru dreptul de-a vinde băuturi spirtoase se va trece pe fiecare au la bugetul comunei și se va afecta numai pentru 'nființare și-ntreținere de școală și biserică. {EminescuOpXII 400} Prisosul peste cheltuielele necesarii anuale se va capitaliza la Casa de Consemnații spre a servi la timp la-mbunătățiri de clădiri și altele, tot pentru școală și biserică. Art. 4. Contractele încheiate de comunele rurale cu antreprenorii băuturilor spirtoase sânt scutite

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
sinceritate și seriozitate decum o dorește Austro-Ungaria; credem însă că în cestiunea aceasta focul mesajului e cu totul fără folos de vreme ce libertatea Dunării e garantată și asigurată demult prin tractate internaționale, încît pentru moment nici nu intră în discuție. De prisos în același grad ni se pare focul mesajului acolo unde declară patetic că România nu se va asocia la nici o combinare ale cărei urmări ar fi de-a supune navigațiunea între Porțile de Fier și Galați acțiunii preponderante a unei

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
că prezidiul gol, fără puterea de-a aduce o hotărâre în caz de paritate de voturi, nu are nici cea mai mică valoare practică, că sunt bucate aparente cu care voiesc să mulțumească Austria, o formă goală, o aparență de prisos. România ne-ar putea-o recunoaște fără a se abate deloc de la pretențiunile ei. Cu toate astea nu știm nici măcar daca amabilitatea României va ajunge atât de departe sau daca ea respinge în genere Comisia Mixtă. După comunicările ce le-

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
îndestul de clar că prin mâlirea cestiunii - și acest cuvânt să, să nu se ia numai în senz figurat - n-ar suferi mai cu seamă numai interesele noastre comerciale. O cercetare mai pre larg a punctului acestuia o credem de prisos. Dar suntem împinși de a cerceta motivele din cari răsare atitudinea cabinetului român. Credem a fi dovedit îndeajuns că nu sunt motive obiective cari să rezulte din însuși obiectul în cestiune. În realitate tânărul regat simte stimulul de-a manifesta

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
are aerul de a voi să acopere propriile sale greșale cu numele inviolabil al unui monarh străin. Aceasta e o practică care, afară de avantajul comodității pentru d. Brătianu, are totul în contra sa: istoria, datina, tradiția. A fost cu totul de prisos, am putea zice o necuviință, de-a pune Casa de Habsburg în legătură cu o afacere care e prea mică, prea meschină pentru a atinge această Casă suverană. Ceea ce avem de regulat cu Regatul României e o cestiune pendentă între România și

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
prin marea pre siune a societății asupra pieței efectelor, o urcare repede a tuturor efectelor din portofoliul ei propriu. Suite la o înălțime mare, însă efemeră, de câteva săptămâni, bilanțul se 'ncheie calculîndu-se efectele pe cursul urcat, încît rezultă un prisos imaginar, factice, pe câteva zile. Se plătește o dividendă. Două zile însă, ori o săptămână după încheierea bilanțului efectele scad repede la cursul lor natural. De unde s-a plătit dividenda? Din capitalul primitiv al acțiilor. Astfel: la 'ncheierea bilanțului e

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
Bănci de credit. Institute de credit real. Valoarea imobilului se amanetează și se ia împrumut. Cu acest împrumut se înmulțește puterea de reproducțiune a imobilului. Case, moșii. La case se fac construcțiuni nouă, la moșii se gospodărește mai bine. Un prisos mic însă regulat asupra dobânzii asigură plata îndărăt a capitalului. Credit fonciar. Principii. 1. Siguranța capitalului. Totalitatea imobilelor declară a garanta pentru datoria unuia, recunoscută de comunitate. 2. Siguranța dobânzilor. Se percep cu acelaș drept ca și contribuțiunile cătră, stat

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
să i-o răscumpere c-un preț fixat de mai nainte, ceva mai mic decât cursul actual. Diferența prețului și favorul vânzătorului în numerar și a cumpărătorului pe timp e dobânda și se numește deport. Report se plătește când e prisos de hârtii și lipsă de bani, deport când e lipsă de efecte și prisos de bani. Creditul Mobiliar din Paris are a mulțumi o mare parte a câștigurilor sale afacerilor de report. A vinde lui B 20 acții a Băncei

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]