3,372 matches
-
Lăutarii cântă hora-n bătătură doar bătrânii-n zâmbet par Îngândurați Spre trecutul negru amintirea-i fură. (Ă). Ce hambare pline cum n-am pomenit Ce nutrețuri bune - ce belșug de grâne Vitele hrănite stau În grajd podit Parcă vezi priveliști din povești bătrâne. Iar cel președinte a zâmbit șiret — Cum vă văd la față, parcă v-ar cam place Dacă-n satul vostru vă mișcați Încet Și-ascultați chiaburii, colectiv nu-ți face. (Ă). Toți din Colectivă poartă haine noi
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nimic cu poezia pe care o apreciază poporul nostru, cu adevărata poezie. (Ă). Din nefericire, niciuna dintre nenumăratele semnificații sociale, omenești ale acestui anotimp, cântat atâta de poeți, nu a reținut atenția lui Alexandru Căprariu. Nu l-au preocupat nici măcar priveliștile vestite În frumusețe ale Patriei noastre; (Ă). Pe Căprariu nu-l preocupă nimic din toate acestea. Consemnându-și În treacăt impresiile și opiniile sale despre o natură extrem de abstractă, de „stilizată”, considerată „În sine”, poetul se dovedește a fi preocupat
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de crudul lor avertisment - circa treizeci de lamentații pe motivele ubi sunt și fortuna labilis -, apare ca oglindă a deșertăciunii lumii, necropolă universală adăpostind regi și strategi, oșteni, poeți sau „măiestrele frumseți”: Priam, Ahile, Iudita și Elena, Brutus sau Pompei. Priveliștea nu e lipsită de grandoare și oarecum neașteptat de familiară cititorului de azi, trecut prin cartea de faimoase epitafuri, unde americanul Edgar Lee Masters va contempla vremelnicia altui veac, în dialogul, doar ceva mai liber, mai puțin aulic, cu morții
AARON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
1986), cuprinzând texte atribuite (câteva cu certitudine) lui Caragiale. De asemenea, în seria eseurilor, Lucian Blaga. Dor și eternitate nu rămâne singular. Criticul abordează în aceeași formulă (comentariu argumentat printr-o veritabilă antologie din opera scriitorului) creația lui B. Fundoianu (Priveliștile poeziei, 1985), vădind o percepție sigură a valorilor care specifică lirismul acestuia în panorama poeziei românești. Poezie. Destin, dramă (1982) este, în context, o panoramă esențială a poeziei românești de la Eminescu și Macedonski, la Ștefan Aug. Doinaș și Leonid Dimov
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
C. A. Rosetti. Mesianism și donquijotism revoluționar, București, 1970; Lucian Blaga. Dor și eternitate, București, 1971; La apa Vavilonului, București, 1971; Istoriografia literară românească de la origini până la G. Călinescu, București, 1973; Poezie. Destin, dramă, București, 1982; B. Fundoianu (Benjamin Fondane). Priveliștile poeziei, București, 1985; Opera vieții. O biografie a lui I. L. Caragiale, vol. I-II, București, 1989-1994, vol. III: I. L. Caragiale. Lumea operei, îngr. Ștefan Ion Ghilimescu, Pitești, 2001. Ediții, antologii: C. Cătană, Povești poporale din Banat, pref. edit., București, 1956
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
nu dovedește nimic, Sergiu Dan - Dragostea și moartea în provincie, Damian Stănoiu - Fete și văduve, Cezar Petrescu - Oraș patriarhal, Gib I. Mihăescu - Zilele și nopțile unui student întârziat, Mircea Eliade - India, Șantier, Nichifor Crainic - Nostalgia paradisului, Petru Comarnescu - Chipurile și priveliștile Americii, Emil Cioran - Cartea amăgirilor ș.a.). Revista publică materiale de specialitate privitoare la librari și edituri (Regulamentul editorilor, Librarul, Librăriile), aspecte și instantanee de la Zilele cărții, premiile literare etc. Cele mai multe materiale sunt scrise de directorul Editurii Delafras, Petre C. Georgescu-Delafras
BULETINUL EDITORIAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285935_a_287264]
-
sale pentru identificarea urmelor dacice în crestăturile plutașilor pe cherestele sau ale șalgăilor pe droburile de sare. Din 1905 apare în „Arhiva” ciclul de prezentări etnografice descriptive ale unor obiceiuri de peste an și practici ale poporului român, grupate sub titlul Priveliști și datini în Moldova. Autorul le va relua, cu adăugiri, în primul capitol din Istoria teatrului în Moldova. B. înțelege teatrul popular într-o concepție largă, incluzând aici și alte manifestări cu caracter dramatic: plugușorul, colinda, steaua. Interesante sunt descrierile
BURADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
Scânteia, totuși există în ele serioase reminiscențe ale decadentismului. Poezia Munții Măcinului sintetizează în bună măsură principalele slăbiciuni care-l trag îndărăt pe poet. Personajul liric al acestei poezii caută la poalele munților Măcinului «pe câmpul apei, loc de baie». Priveliștea munților albaștri îi reclamă în amintire anii copilăriei, când își sângera picioarele «pe lespedea golașă de granit» și când la «o cină pe cărbuni» pescarul lipovean Nichita îi spunea povești cu haiduci (...). E clar că o asemenea atitudine, de dulce
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și iubește oamenii, locurile din această împărăție a apelor. Din fiecare pagină, din fiecare rând, din fiecare cuvânt respiră această dragoste, această legătură adâncă, sufletească ce-i îngăduie să vadă lucrurile dinlăuntru, dezvăluind astfel cititorului, dintr-o perspectivă nouă, lăuntrică, priveliști de o nebănuită bogăție de nuanțe (...). În scena aceasta scurtă sunt creionate, prin numai câteva amănunte semnificative, două portrete viguroase. Pescarul obidit e nevoit să se umilească («jupâne, ostenește-te, spune el cu șapca în mână» (...). Tot atât de precis este redat
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
laureat al premiului de Stat. Împrejurarea că aceste distincții au fost acordate cu câteva zile înaintea marii sărbători a întregului popor - ziua alegerilor de deputați în Marea Adunare Națională - este și ea bogată în semnificații. Rezultatul votului de la 30 noiembrie, priveliștea alegătorilor îndreptându-se spre secțiile de votare, singuri sau în grupuri, cu copii sau fără copii, unii cu flori, și cu toții având înscrisă în privire conștiința clară a răspunderii, constitue poate cea mai plastică măsură a creșterii morale și politice
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ale construcției socialismului. Pruncul de odinioară e astăzi miner și, printr-o acțiune eroică, își salvează abatajul. E-n luptă Matei. Ochii-i văd în trecut; Un om a căzut, chinuit de dureri, Pe iarba de sânge pătată. Visa o priveliște fără boieri! Azi tu îl continui pe tată!.... Această amintire și conștiința că el continuă lupta tatălui său, că îi răzbună moartea, îl sprijină în încordarea supraomenească, fizică și morală, pe tânărul erou al poemului (...) Alături de poezii valoroase, care dovedesc
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de câmp, cu flori domnești, unele mărunte ca cimbrișorul, altele mijlocii sau mai înălțate, frumos sau urât mirositoare, după cum le-a întrupat Creatorul pe pământ; fiecare își avea motivația nașterii și ființării sale. Și toate la un loc alcătuiau o priveliște firească, echilibrată, nici olimpian-străluciloare, nici răzlețite oaze în pustiu. Și toate la un loc, hrănindu-se mai bine sau mai rău din același pământ, încălzite mai mult sau mai puțin de același soare, înmulțindu-se în timp, rămânând fiecare cu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și comentarii critice. Astfel, V. Bergheanu scrie despre Alecsandri și Coșbuc, C. Ionescu-Olt despre I. Al. Brătescu-Voinești și N. Bălcescu, M. Frunză despre Al. Macedonski și Pavel Al. Macedonski, Dragomir Zavostin despre Eminescu, M. Iosivaș comentează Răscoala lui Liviu Rebreanu, Priveliștile românești ale lui Al. Bădăuță, Lupii lui Dinu Nicodin, Ion Ion volumul de poezii Sincere de T. Murgoi-Jiboteanu, ca și romanul lui G. M. Zamfirescu Maidanul cu dragoste sau nuvelistica lui Ioan Slavici. De mare valoare pentru cititorii revistei era
ASTRA MARAMURESULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285479_a_286808]
-
instrucție atât de dură, cu marșuri de noapte și mult stres fizic. Apoi a urmat una dintre cele mai frumoase perioade - am întemeiat o nouă colonie într-o zonă pustie de la graniță, eram chiar primii care au ajuns acolo. Ce priveliște! Eram zece fete, locuiam în corturi. Popota și clubul erau în corturi mari - totul era în corturi acolo. Noi, fetele, am învățat cum să ne înțelegem una cu alta, deși nu era întotdeauna chiar așa de simplu, pentru că unele fete
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
că fotografia continua să zâmbească pe perete... În refuzul comandantului, văzu un semn rău, care se confirmă după câteva zile: un câmp de mine peste care călcară ca un grup de orbi, apoi împroșcarea cu schije, durerea, dar, înaintea durerii, priveliștea acelui trup tăiat pe din două, care continua să se târască: soldatul cu care, cu un ceas mai înainte, vorbea despre diferitele șmecherii ale pescuitului... La spital își rumegă ranchiuna împotriva comandantului. Când fu în stare să se ridice și
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
omului să le grăiască”. După ce asistă la judecarea a trei suflete, după ce coboară din al treilea cer și se plimbă prin Cetatea lui Cristos din mijlocul lacului Acherusius, Pavel ajunge și În „ținutul patimilor”, situat la apus. Aici, răvășit de priveliștea chinurilor la care sunt supuși cei păcătoși, izbucnește Într-un plâns amarnic și cere Îndurare. Arhanghelul Mihail intervine pe lângă Isus, iar Acesta coboară pentru a doua oară În iad, dar acum nu pentru a-i elibera pe „locatari”, ci pentru
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
geografic, București, 1954; Ciu-Yuan, Henry Fielding, Walt Whitman, București, 1955; Scrieri în proză, I-V, București, 1956-1960; Tăbăcarii și lumea petrolului, București, 1957; Pagini contemporane. 1944-1956, București, 1957; O sută șaptezeci și cinci de minute la Mizil, pref. G. Dimisianu, București, 1968; Priveliști și sentimente, București, 1972; Paznic de far, București, 1974; Orion, București, 1978; Poezii și poeme - Poésies et poèmes, ed. bilingvă, tr. Ileana Vulpescu, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1979; Priveliști și sentimente. Cartea Oltului, I-II, îngr. și pref. Antoaneta
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
șaptezeci și cinci de minute la Mizil, pref. G. Dimisianu, București, 1968; Priveliști și sentimente, București, 1972; Paznic de far, București, 1974; Orion, București, 1978; Poezii și poeme - Poésies et poèmes, ed. bilingvă, tr. Ileana Vulpescu, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1979; Priveliști și sentimente. Cartea Oltului, I-II, îngr. și pref. Antoaneta Tănăsescu, București, 1979; Spania în inima și conștiința mea, București, 1981; Ca să fii om întreg, București, 1984; Jurnal de copilărie și adolescență, București, 1987; Basarabia, țară de pământ, București, 1991
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
asumarea artisticului. Autoarei nu-i mai este frică de cuvânt, nu consideră o tragedie preschimbarea lucrurilor în aur verbal. Poezia rezidă, aici, în finețea sugestiei, în efectele de ton, de culoare, de accent, de nuanță, în inefabilul pictural, în imagine. Priveliști și, în genere, existențe banale dobândesc, prin transfigurare, proprietăți incantatorii; copacii, fructele, frunzele, păsările răspândesc irizări de tărâm fantastic. Spre a obține astfel de rezultate, poeta întrebuințează tehnicile stării de vis natural, pentru prima dată, însă - după cum o sugerează chiar
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
unei alte lumi. Centrat pe motivul satului natal, topos productiv, poetul proiectează, în varii contexte, atributele acestui „dar ceresc”; lutul (vocabulă intens semantizată), câmpia însorită, Târnava, colina și podgoriile ce dormitează - un peisaj saturat de deliciile verii - compun tot atâtea priveliști pastorale (Somn de vară, Cântecele serii, Neclintire). Alteori, peisajul magnific stă sub amenințarea firii dezlănțuite (Pe câmpia noastră). Elegiacul și metafizicul se conjugă, însă fără mare adâncime, după prototipul poetic blagian asaltat de mister (Ectenie, Semne). Renașterea, „învierea” mult așteptată
BRATES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285866_a_287195]
-
fizică a inculpatei. Soțul murise între timp, soacra o roagă să locuiască la ea. Nu revine la țară decât după o perioadă de un an. Ce vede o deprimă și mai mult, totul era în paragină („...munca mea... vai...”), o priveliște dezolantă. Acum în mintea inculpatei se cristalizează ideea de a-l pedepsi pe frate: „Mă gândeam de mult timp, cum să-l pedepsesc, să-l dau afară, să-l trimit la S. (tuta)...” Zbuciumul interior care o macină, resentimentele care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
1928, consilier tehnic la Serviciul propagandei turistice din Ministerul Propagandei. Urcă în ierarhie, ajungând în 1941 secretar general al Departamentului propagandei românești. S-a întâmplat ca omul și vocația lui să întâlnească astfel spațiul cel mai propice de manifestare. Albumul Priveliști românești (1932), apărut și în versiune franceză în același an, deschide seria unei întinse campanii de valorizare a individualității peisajului românesc, activitate pe care au apreciat-o T. Arghezi, L. Rebreanu, Gala Galaction, Ionel Jianu, V. Voiculescu, Vl. Streinu ș.a.
BADAUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285532_a_286861]
-
comercială și „mecanica de flașnetă” a scrisului lui Victor Eftimiu. Insuficiența aplicației analitice trebuie să fi fost unul dintre motivele care l-au făcut pe B. să renunțe la practicarea criticii literare. SCRIERI: Beethoven, București, 1927; Note literare, București, 1928; Priveliști românești, București, 1932; Argeș, Craiova, 1935; România la lucru, București, 1940; Munții României, Craiova, 1942; Icoane argeșene, Sibiu, 1944; O carte trăită, pref. George Muntean, București, 1977; Priveliști românești, pref. Șerban Cioculescu, postfață Mircea Dumitrescu, București, 1983. Repere bibliografice: Călinescu
BADAUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285532_a_286861]
-
la practicarea criticii literare. SCRIERI: Beethoven, București, 1927; Note literare, București, 1928; Priveliști românești, București, 1932; Argeș, Craiova, 1935; România la lucru, București, 1940; Munții României, Craiova, 1942; Icoane argeșene, Sibiu, 1944; O carte trăită, pref. George Muntean, București, 1977; Priveliști românești, pref. Șerban Cioculescu, postfață Mircea Dumitrescu, București, 1983. Repere bibliografice: Călinescu, Cronici, I, 253, II, 117-188; Sadoveanu, Opere, XIV, 389-392; Streinu, Pagini, V, 238-241; Micu, „Gândirea”, 970-971; George Muntean, Alexandru Bădăuță, RL, 1983, 21; Dicț. scriit. rom., I, 210-211
BADAUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285532_a_286861]
-
gravase din țurțurii de gheață de pe ramuri autoportretul pe omăt, era azi înfofolit în puf. Spre cer urcau drumuri podite cu diamante. Omul legii și-aduse aminte de copilărie. Ca ș- atunci, el se lipi de fereastră să absoarbă mirifica priveliște. Dintr-o dată vântul stătu pe sloată. Nemișcată, pluti o clipă de tăcere iar ninsoarea căzu. Pe gârlă, în perdeaua ei de plopi, apăru o moară. Hâțânându-se pe furci, moara uruia, zvârlind pe sub streșini suluri de fum. De după trunchiurile
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]