2,747 matches
-
în grosolănie, nepolitețe și violență 1. Obiecții numeroase pot și trebuie aduse împotriva acestei orientări a discuțiilor. Tonul său moralizator, chiar autoritar, ascunde cu greu faptul că ea reprezintă o tautologie elaborată ce amintește de concepția premodernă asupra societății civile, privită ca o comunitate politică legiuită și ordonată. Shils și alți critici conservatori ai societății civile scot totuși în evidență o anumită idee: susținătorii de astăzi ai societății civile au prostul obicei de a idealiza promovarea nestingherită a libertății cetățenilor, trecînd
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
chipul mamei. Chipul mamei în poezie și literatură „Se pare că e necesar pentru o femeie să fie mamă, pentru a fi venerabilă.” Victor Hugo Feminitatea este bogat reprezentată în literatură, fie ea populară sau cultă, rămâne de cele mai multe ori privită ca un ideal intangibil, ca o sursă de inspirație creatoare și de viață. Portretul mamei, cu atât mai mult, devine un prototip al iubirii necondiționate și al spiritului de sacrificiu, mama însumând o serie vastă de calități, rămânând sprijin și
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
uman de rspuns la stimul. Defileaz astfel prin fața noastr, ca într-o adevrat pledoarie filosofic, domeniile antropologiei fizice (capitolul III, psihologiei (cap. IV, sociologiei (cap. V, eticii (cap. VI, esteticii (cap. VII, religiei (cap. VIII și economiei (cap. IX, toate privite și explicate din aceeași perspectiv a principiului amânrii. Cci a înfțișa atâtea planuri ale existenței ca prezidate de un singur mecanism, ca rspunzând unei invariabile scheme euristice, nu poate fi decât demersul unui spirit de sintez și al unei vocații
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
care nici nu-l înțelegem, nici nu-l merităm", spune autorul). De fapt, mirarea lui E. Wigner privind eficiența surprinzătoare a matematicii în fizică este mai degrabă retorică și pare a proveni dintr-un punct de vedere unilateral asupra matematicii privite ca sistem formal abstract derivat deductiv dintr-un set finit de axiome. Matematicienii care s-au pronunțat asupra esenței raționamentului matematic ca instrument al cunoașterii, în primul rând Henri Poincaré, la începutul secolului XX, au subliniat faptul că raționamentul matematic
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
a demonstrației lui Cauchy, eroarea a fost găsită și reparată prin schimbarea ipotezei teoremei cu "o serie convergentă în mod uniform". Mai recent, am avut un intens studiu referitor la ceea ce numim fundamentele matematicii care, în opinia mea, ar trebui privite ca meterezele matematicii, și nu ca fundamentele ei. Este un domeniu interesant, dar principalele rezultate ale matematicii sunt impermeabile la ceea ce se găsește acolo pur și simplu nu abandonăm mult din matematică, oricât de ilogic ar ajunge să pară în urma
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
spune că și-a depășit toate limitele, ci doar că le-ar depăși. Cantor s-a angajat să introducă în matematică un infinit actual, adică o cantitate care nu numai că este susceptibilă să depășească toate limitele, dar care este privită ca și cum le-ar fi depășit deja. Au apărut întrebări precum: Sunt mai multe puncte în spațiu decât numere întregi? Există mai multe puncte în spațiu decât într-un plan? etc. Și atunci, numărul numerelor întregi, cel al punctelor în spațiu
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
crescător de canari campion sau un culturist campion să fi avut ocazia să guste din amețitorul fruct al dominației dacă nu s-ar fi implicat în acest subgrup specializat". (Morris, 2010, p. 78) Reiese că o clasă de elevi trebuie privită ca o lume întreagă (oarecum în sensul monadei leibniziene), o reflectare inevitabilă a lumii adulților, motiv pentru care funcția de socializare a educației este mai actuală ca oricând, în ciuda unor încercări de anulare a acesteia prin excluderea profesorului din interiorul
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
o calitate ce ajută omul să treacă peste orice necaz; puterea taumaturgică a timpului; p. 102, r. 4 6: „lumea de pe lume, fiind în mare nedumerire, alerga să vadă ce minune poate să fie” curiozitatea colectivă, de multe ori păguboasă, privită ca fenomen social generator de discuții și acțiuni; r. 23 24: „sluga-i slugă și stăpânu-i stăpân” rangurile sociale sunt respectate, fiecare are rolul său și obligațiile sale, lucruri ce nu se schimbă odată cu evenimentele la care protagoniștii iau parte
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
8 9 : „Pun să mănânce împreună, ca să aibă mai mare poftă de mâncare” însoțirea, chiar și la masă, dă o satisfacție sporită omului, fiind de preferat singurătății; r. 18 19 : „unde mănâncă doi, mai poate mânca și al treilea”generozitatea privită ca normalitate, fapta bună privită ca gest firesc, ce nu afectează în nici o măsură pe cel ce o înfăptuiește; p. 43, r. 18 : „Omul putea să nu ne deie nimic” evidențierea alegerii de a răsplăti o faptă, atunci când există și
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
împreună, ca să aibă mai mare poftă de mâncare” însoțirea, chiar și la masă, dă o satisfacție sporită omului, fiind de preferat singurătății; r. 18 19 : „unde mănâncă doi, mai poate mânca și al treilea”generozitatea privită ca normalitate, fapta bună privită ca gest firesc, ce nu afectează în nici o măsură pe cel ce o înfăptuiește; p. 43, r. 18 : „Omul putea să nu ne deie nimic” evidențierea alegerii de a răsplăti o faptă, atunci când există și alternativa neglijării acesteia; se evidențiază
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
având un trecut în spate și o perspectivă de viitor. ACUL ȘI BAROSUL p. 63, r. 9 10 : „a ajuns oul mai cu minte decât găina” condamnare a atitudinii revoltate a tinerilor față de părinți și față de cei mai în vârstă, privită ca o sfidare a legilor naturii; r. 20 21 : „Șede hârbu-n cale și râde de oale” criticarea defectelor altora neglijând propriile defecte; p. 64, r. 38 39 : „te prea lauzi; las' mai bine să te laude alții” nu este recomandată
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
de 2 ori pe zi, cine știe de unde, prin ploaie și noroi, ger sau arșiță, cum se întâmplă, nu e lucru tocmai ușor pentru omul vrâstnic și greoi.” înșiruirea condițiilor grele pe care le suportă zilnic dascălul bolnav și vârstnic, privite nu ca o lamentare, ci ca o motivare pentru eventualele acuze superficiale de întârziere la desfășurarea activităților potrivit unui orar. 26 Către ION SLAVICI p. 206, r. 8 10 : „nu m-am putut opri de a vărsa lacrămi, văzând nenorocirea
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
puncte de plecare diferite „în vreme ce adepții educației autoritare pornesc de la analiza realității sociale și a cerințelor impuse de aceasta procesului educațional, adepții educației libere invocă particularitățile și caracteristicile naturii umane ca izvor al activității educative“ (E. Păun, 1991, p. 47). Privite astfel, libertatea și autoritatea par două situații irevocabile în sfera educației. Totuși, ele nu au decât o existență teoretică în această formă, deoarece practica le-a infirmat. Toate experiențele care s-au întemeiat exclusiv pe una dintre ele au eșuat
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
nivelul de studii al părinților, rangul nașterii și apartenența de sex a copilului, talia fratriei, venitul tatălui și cel per membru de familie, prima rezidență a părinților au, toate, relevanța lor pentru reușita școlară a copilului. Ele nu trebuie, însă, privite ca factori cauzali: ele nu explică, ci vor să releve fundalul care poate facilita anumite concepții și practici educative ale părinților. Este plauzibil ca un părinte care are trei sau mai mulți copii să poată aloca mai puțin timp, separat
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
enunțarea cu un caracter mai special, cea a discursului poetic, așa cum este ilustrat exemplul din poemul lui Desnos, care prezintă numeroase similitudini cu actul ilocuționar specific blestemelor ritualice. Într-adevăr, în acest extraordinar ritual de limbaj, blestemul nu trebuie nicidecum privit ca fiind destinat unei anumite persoane, ci devine un joc pur verbal, o șarjă oratorică ruptă de raportul aici-acum al coenunțiatorilor. În plan local, propozițiile enunțate pot fi sau nu asumate de către locutor. Această asumare a enunțurilor trebuie considerată ca
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
linguistique textuelle (1990, pp. 52-60). 5 Despre perioadă și fenomen parantetic, vezi Adam 1990, pp. 72-83 și 227-253. 6 Pe acest subiect, vezi Adam 1990, pp. 68-72. 7 Nu dau aici exemple concrete, capitolele 2 și 6 ilustrând cazuri reprezentative, privite aici dintr-un punct de vedere teoretic general. 8 Cu privire la acest aspect, Mortara Garavelli (1988:165) vorbește despre texte "primitive": rugăminți, dorințe, blesteme, descântece, imprecații și incantații, care par a fi caracterizate de o puternică încărcătură conativă și de o
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și care exprimă percepția pe care indivizii o au despre semnificația istorică a unor evenimente și întâmplări și care are drept scop afirmarea sensului identității comunității respective 256. Din acest punct de vedere, miturile nu sunt ficțiuni întâmplătoare și trebuie privite ca un obiect aparte de studiu al istoriei și culturii. Laura Cruz și Willem Frijhoff evidențiază în volumul Myth in History, History in Myth257 transformările care au avut loc din 1975 și până astăzi în ceea ce privește definirea mitului, remarcând o schimbare
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Willem Frijhoff evidențiază în volumul Myth in History, History in Myth257 transformările care au avut loc din 1975 și până astăzi în ceea ce privește definirea mitului, remarcând o schimbare de atitudine cu privire la dimensiunea istorică a mitului 258 și susținând că mitul trebuie privit ca o formă legitimă de discurs. Din punctul de vedere al lui Cruz și Frijhoff extinderea mitului la sensul de poveste istorică reprezintă nu numai o nouă direcție de cercetare 259, dar și depășirea paradigmei structuraliste, care nu putea concepe
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
oferă individului adevărate repere prin care poate construi sensul și-i dă posibilitatea de a beneficia de bogăția schimbului de sensuri prin intermediul interacțiunii. Cultura formează categoriile de alteritate și identitate, categorii care vor dobândi conținut la nivel social. Identitatea trebuite privită și în strânsă legătură cu alteritatea, întrucât în absența lui celălalt nu se poate vorbi despre eu, reciproca fiind de asemenea valabilă. Această relație este puternic susținută de perspectiva culturală a identității, mai ales dacă avem în vedere faptul că
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
individul operează și pe care își bazează judecata zilnică. Prin intermediul acestuia, individul poate recunoaște ușor obiectele în dimensiunea lor fizică sau simbolică. Indiferent dacă stereotipul este sau nu o categorie în sine, problema selecției pe care o operează stereotipul trebuie privită atât din perspectiva excesului de informații, cât și din cea a incapacității individului de a accesa informația, acesta mulțumindu-se, de cele mai multe ori, cu datele și definițiile moștenite. Astfel, dintr-un punct de vedere, stereotipul ne "economisește timp într-o
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
manifestare a subconștientului. Orice situație personală, înainte de a deveni realitate, este mai întâi visată. ( Lectura 138- 16 ).“ Cunoscând mulțimea de informații dubioase sau f als e cu care venim în contact, mulți oameni ar putea spune că orice informație trebuie privită circumspect și că spusele sau scrisul cuiva, nu reprezintă în esență un argument vala bil . Aici lucrurile rămân la latitudinea fiecăruia de a analiza lucrurile, de a separa adevărul de fals și a și fo rma o părere cât mai
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
a pe rse cutat Biserica atât de mult și punea să i se cânte la vioară în timp ce Roma ardea, iată motivul pentru care entității i s-a desfigurat corpul încă de la naștere. ( Lectura 5366-1 ) “ Acum înțelegem mai bine cum trebuie privite cuvintele lui Isus: Adevărat vă spun că veți plăti până la ultima centimă! “ Spunând că suferințele sunt date pentru păcatele lui Adam, Biserica nu face decât să creeze confuzie în mintea oamenilor. Nici nu îi ajută să înțeleagă ceva, dar în
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
din ce în ce mai mult, odată ce constrâgerile rup individul în bucăți (E. Faure,197414). În această situație, învățarea continuă devine cheia asigurării că oamenii pt fi capabili mereu de a-și exercita drepturile democratice. Comisia a insistat asupra faptului că educația trebuie privită ca un domeniu politic, în care importanța acțiunii politice este decisivă (E.Faure, 1974 27). Educația pentru acțiune politică, sugerează raportul, este și o parte importantă a educației pentru noua eră a informației. În cadrul erei informației și mass-media, individul învață
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Ele pot fi depășite dacă există în mediul de primire o comunitate suficient de stabilă, dar pot fi amplificate dacă la starea de incertitudine a grupului se adaugă angoasele indivizilor. În cazul emigranților fenomenul inițial de disonanță cognitivă, culturală, psiho-afectivă (privită ca obstacol în reușita lor) se poate transforma în oportunism cultural, în sensul bun al cuvântului. Situația de marginalizare nu dispare însă, ea fiind întreținută la nivelul școlii, de exemplu, de atitudinile segregaționiste ale profesorilor în schimb, creează o solidaritate
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
necesară, dar nu suficientă pentru dezvoltarea comunității * un lider cooperant, care să faciliteze un proces democratic, care să creeze rezerve de capital social și un simț al proprietății și puterea de a conduce la acțiune comunitară. În consecință, școala trebuie privită ca fiind o componentă importantă și activă a inițiativelor de dezvoltare comunitară prin colaborare, și nu ca parte a comunității considerată singura soluție pentru punctele nevralgice ale acesteia. În cadrul acestor școli s-au identificat trei tipuri de strategii funcționale de
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]