3,972 matches
-
Trebuie stimulată inovația și creativitatea pentru a transparentiza o piață pe care fiecare suntem, în același timp și obiect și subiect. Altminteri, vechea și respectabila cultură europeană poate păstra, în timp, doar o valență muzeistică. 3.5.1. Schimbarea tabuurilor Problematica economie/cultură a fost puțin explorată, deși conține un antagonism tradițional, mai ales pe cînd economia dezvolta teorii ale valorii, inclusiv în domeniul cultural. La rîndul lor, oamenii de cultură denunțau finalitatea marcantilă a economiei și intruziunea ei într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
inepuizabil, el răspunzând la fiecare solicitare, oricât de mult ar dura ea. De fapt, starea tonică a mușchiului depinde de atât de mulți factori segmentari și suprasegmentari încât analiza efectelor pe care masajul le poate avea asupra lui este deosebit de problematică. Se știe că oboseala musculară este un proces metabolic, nu un proces nervos și, ca orice proces metabolic, este strâns legată de debitul circulator: atunci când acesta crește, antrenează produșii de dezasimilație (care, prin acumulare, determină apariția oboselii) și aduce noi
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
Masajul contracturilor mecanice nu presupune precauții deosebite, constând ̀ n frământat profund și lent și presiuni locale executate alternativ cu rulatul și cernutul masei musculare, procedee care favorizează scăderea tensiunii și epurarea acidului lactic. Masajul contracturilor antalgice este ceva mai problematic, recomandându-se începerea sa la distanță, prelucrarea din aproape ̀ n aproape a sectorului contracturat, reducând deplasarea mâinilor la minimum necesar și folosind o suprafață de contact cât mai mare posibil, observarea reacțiilor pacientului trebuind să stea la baza progresiei
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
de principii mecanice stricte. Suntem sceptici, neînțelegînd cui folosesc aceste utopii cum sunt divizibilitatea infinite zimală a dorințelor și utilităților, substituibilitatea infinită între acestea, aplicarea de sisteme de ecuații simultane folosind variabile ce sunt elemente ale unor serii temporale, natura problematică a curbelor de indiferență ș.a. Utilitatea unui astfel de model a fost criticată și de alți autori, care au cerut introducerea factorului timp în analiza economică, analiza relațiilor cauzale dintre fenomene ș.a. Sigur, "legea lui Pareto" privind repartiția veniturilor rămîne
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
se poate dispensa de economie. Trebuie stimulate inovația și creativitatea pentru a transparentiza o piață pe care fiecare suntem, în același timp și obiect și subiect. Altminteri, vechea și respectabila cultură europeană poate păstra, în timp, doar o valență muzeistică. Problematica economie/cultură a fost puțin explo rată, deși conține un antagonism tradițional, mai ales pe cînd economia dezvolta teorii ale valorii, inclusiv în domeniul cultural. La rîndul lor, oamenii de cultură denun țau finalitatea mercantilă a economiei și intruziunea ei
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
a doua vector economic ar fi gravă. Sancțiunile economice nu sunt suficiente, deși au efecte, vedeți prețul petrolului, dar pe termen mediu pot fi surmontate. Apoi, la cîte datorii are America... Revenind, întrebarea este ce facem noi? Toate vecinătățile sunt problematice, chiar ostile. Nici Marea Neagră nu ne mai este chiar prieten, ca pe vremea lui Gh. Brătianu. Economie nu prea avem, poate ceva energie; depindem de alții, iar politica... Rata sărăciei (40%) a egalat rata îndatorării externe, iar tendințele sunt de
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
fantomatic, niște sabotori ai veșniciei. Efectele psihologice ale tehnicii se sinchisesc la fel de puțin ca tehnica însăși. Și-uite așa, încet-încet, nu mai distingem între roboții-roboți și oamenii-roboți niște fantome. Omul a devenit obsolescent, de aia zic că realitatea sa e problematică. Omul devine tot mai puțin uman, o entitate de rang secund, o fantomă. În aceste condiții, libertatea este o iluzie. One World e și ea o teză de ieri. Sună destul de macabru dar asta e lumea pe care o creăm
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
morală și reglementări. Nu vreau să ucid spiritul sălbatic de care e nevoie pentru a duce înainte capitalismul, dar nici nu vreau să fiu sfîșiat de el" (Business Magazine, nr. 214/2008). Managementul băncilor de după acordarea ajutoarelor va fi mai problematic decît acordarea acestora. Legile, instituțiile, constrîngerile impuse de managementul crizei ne vor guverna viața mult timp de-acum încolo. Iar acțiunile guvernamentale disproporționate sau inadecvate pot agrava problema. Există, desigur, aspecte ale globalizării care sunt ireversibile, cum este transnaționa-lizarea tehnologiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
20 dec. 1849, în satul Ipotești (sic!). Diversiunea produsă de N. D. Giurescu continuă Torouțiu nu se poate menține, față de argumentele lui Mihai N. Popescu-Colibaș"22. Leca Morariu, fiind întru totul de acord cu Torouțiu, i-a atribuit "o valoare problematică" actului de la Uspenia și chiar și mărturiei maicii Fevronia Iurașcu, care asistase, în Botoșani, la nașterea lui Mihai. După aceea, tot Leca Morariu, neobservînd că-și contrazice părerea susținută pentru nașterea poetului la Ipotești, a mai făcut presupunerea că mama
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
însemne pierdere a interesului, ci doar mai multă reflecție din partea consumatorului, care dispune acum de o masă de informații și de cunoștințe mediatico-științifice pentru a-și face cumpărăturile. Tot ce era înainte trăit imediat și fără detașare a devenit mai problematic, este însoțit acum de evaluare și de vigilență, de nevoia de informare, de cunoștințe și de expertiză, uneori chiar și de suspiciune. La ora noilor riscuri alimentare și a obsesiei sanitare, homo consumericus face neîncetat apel la homo scientificus pentru
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
supraveghere, la cură de slăbire, la eliminarea exceselor, la protejarea de factorii de risc. Societatea de hiperconsum duce la orice în afară de punerea deplină de acord a prezentului cu sine. În loc să ne reconcilieze cu clipa, faza III promovează un raport din ce în ce mai problematic și mai anxiogen cu sine și cu timpul imediat. Hedonismul epicurian se confundă cu pacea sufletească și cu plăcerile simple degustate într-un moment saturat de bucurie. În loc de așa ceva, avem, cu fiecare zi ce trece, o infinită atenție la sănătate
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
consumului de droguri se află presiunea forțelor de destructurare socială și psihică, o mare vulnerabilitate emoțională, amplificarea suferințelor intime generate de individualizarea extremă a modurilor de viață. În el se exprimă nu atât bucuria dionisiacă debordantă, cât sentimentul izolării, relațiile problematice cu sine și cu ceilalți. Incapabil să se suporte, Narcis se lasă pradă drogurilor, încercând să uite de sine, de legăturile sociale, de buna dispoziție pe care o întreține, în mod firesc, grupul. Reînvierea sărbătoriitc "Reînvierea sărbătorii" Reactivarea contemporană a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
apropiați, toate aceste experiențe poartă în ele nefericirea, independent de orice poziționare ideologică și îndeosebi de „datoria de a fi fericit”. De îndată ce omul se debarasează de obligațiile comunitare, preocuparea sa irezistibilă pentru fericire nu poate decât să-i facă existența problematică și nesatisfăcătoare - acesta este destinul individului socialmente independent care, fără un suport colectiv sau religios, înfruntă singur și neînarmat încercările vieții. Înțelepciunea iluzieitc " Înțelepciunea iluziei" Această ofertă crescândă de fericire constituie oare o nouă teroare? Nu cumva există și o
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
se schimbă, iar noi nu așteptăm mereu aceleași satisfacții de la viață. Așadar, n-ar putea exista altă filosofie a fericirii decât una neuniformă și pluralistă: o filosofie mai mai curând eclectică decât sceptică, mai curând definitivă decât mobilă. În cadrul unei problematici „dispersate”, ceea ce trebuie să denunțăm este nu atât consumerismul însuși, cât extinderea sau dominația sa, care împiedică dezvoltarea diversității potențialităților umane. Prin aceasta, societatea hipermărfii nu trebuie pusă la stâlpul infamiei, ci amendată și încadrată. Nu trebuie respins totul, multe
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
din urmă categorii. Analiza oferă repere comparative pentru România în direcția desprinderii unor tendințe similare, dar și a unor particularități pentru cazul economiei de tranziție din țara noastră. Evoluția ISD pe plan mondial am efectuat-o în mai multe areale problematice, și anume: dinamici ale investițiilor străine directe pe grupe de țări, sectoare și ramuri ale economiei; stocul influxului de ISD ca procent din PIB în perioada 1990-2011 pe țări membre ale UE și unele țări dezvoltate; analiză comparativă internațională privind
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
după cum afirmă directorul Ceres. Chiar dacă țăranii sunt membri asociați, deci se așteaptă ca ei să participe în deciziile care se iau în legătură cu ferma, ei sunt mai degrabă marginalizați, în special la adunările generale. Și Slobodan Šljukić (2002) relatează despre caracterul problematic al acestor adunări generale în cazurile din România. El subliniază diferențele foarte mari dintre management și țărani, mai ales în termeni de capital uman (cunoaștere, informație etc.) Întâlnirile consiliului general al asociației devin o activitate rutinizată, formală, în timp ce deciziile reale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
și pentru o coerență și completitudine a disciplinei). „Condiția ontologică” este abordată, în primul rând, cu referire la începuturile științifice ale antropologiei, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Contextul desăvârșirii „marilor descoperiri antropo-geografice” îngăduie disciplinei depășirea unei problematici inspirată de ideile de „natură umană” (conform cu Adolf Bastian) și de „progres” (acesta fiind reflectat în modelul evoluționist tristadial, profesat de Lewis H. Morgan și James G. Frazer). Dacă, începând cu Franz Boas, antropologia se orientează „pe calea inductiv-empirică”, într-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
și achizițiilor din România”, analizează activitatea de fuziuni și achiziții din România, punând În evidență factorii care au exercitat o influență asupra acesteia, dar și dinamica și structura pieței preluărilor corporative din țara noastră, aducând contribuții valoroase la studierea acestei problematici. Pornind de la premisele create prin privatizarea economiei, autoarea evidențiază apoi etapele Înregistrate, cu particularitățile lor privind amploarea, distribuția sectorială etc. De asemenea, sunt evidențiate perioadele de creștere, vârfurile Înregistrate, dar și reculul Înregistrat Începând cu anul 2008, când piața de
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
În care firmele-mamă nu se implică ci lasă Întreaga autoritate de decizie echipei manageriale a societății mixte) și societăți mixte cu management participativ (cele În care ambii parteneri se implică În gestionarea societății mixte); gestionarea conflictelor de interese este mai problematică atunci când cooperarea are la bază crearea unei societăți mixte. Într-adevăr, de multe ori, firmele partenere nu renunță la intențiile oportuniste sau concurențiale. În anumite cazuri, cooperarea poate chiar să reprezinte o formă de competiție deghizată, o armă concurențială destinată
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
de multe ori, firmele partenere nu renunță la intențiile oportuniste sau concurențiale. În anumite cazuri, cooperarea poate chiar să reprezinte o formă de competiție deghizată, o armă concurențială destinată să atragă partenerul Într-o capcană. Această situație este mai puțin problematică În cazul unei operațiuni de fuziune sau achiziție când, În cazul apariției unor probleme, autoritatea de drept a achizitorului se exercită (Meier și Schier, 2006, p. 13); Prin crearea unei societăți mixte fiecare partener Își păstrează o anumită independență și
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
magiei inofensive de pe insula lui Prospero sunt posibile stafii; în spatele farselor puse la cale de Prospero și de Ariel se află reversul înfricoșător al convocării fantomelor. Începând din acest moment, tema fantomei se va plasa, la Shakespeare, în centrul unei problematici mai largi, legată de puterile și pericolele asociate imaginii. O imagine care poartă în ea forța străvechilor efigii și în care se ascunde, în același timp, posibilul vid al simulacrelor. Forma (shape) conturată, imaginea croită „după asemănarea cu... ” au deopotrivă
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
explicit și într-o asemenea măsură, încât s-ar părea că, de la Șase personaje în căutarea unui autor la Astă-seară se improvizează și la Uriașii munților 1, piesele sunt în întregime construite - prin intermediul procedeului „teatru în teatru” - în jurul unei unice problematici: explorarea statutului realității teatrale. Pentru Pirandello, teatrul oferă un spațiu în care „sufletul” își poate recuceri libertatea, poate ieși din nou la lumină. Acel „suflet”, izvor al atâtor miracole, pe care îl evocă Uriașii munților! Acel „suflet” care „nu se
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
un elev din clasa sa a spus-o în spatele său. A evitat să se întoarcă deoarece, spune ea, nu știe dacă ar fi putut evita „să-l ia la bătaie”, cu o dorință ascunsă de „ucigaș”; - în al treilea rând, problematica activitate/pasivitate pare a fi cu totul deosebită la această adolescentă, trimițând spre cele două cupluri conflictuale agresivitate-supunere și masculinitate-feminitate. Ea s-a simțit multă vreme mai degrabă băiat decât fată, cu deosebire în toată perioada de latență când se
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dintre pacienți care au o evoluție foarte defavorabilă, prezentând o patologie psihiatrică încărcată, adesea psihotică, antrenând un handicap social pronunțat; - restul, cvasi majoritar (55% aproximativ) este alcătuit din pacienți care, fără a avea o patologie psihiatrică definită, sunt” captivii unei problematici legate în mod direct cu aceea din adolescența lor, care apasă asupra vieții lor de adulți de treizeci de ani, și care se traduce prin dificultăți profesionale, o instabilitate afectivă, relații sociale mediocre, conflicte familiale nerezolvate...”. Chiar dacă se poate invoca
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pre-investire transferențială pozitivă); - dacă mediul în care evoluează adolescentul nu este prea destructurat (tulburarea manifestată se înscrie într-o psihopatologie care respectă global exigențele developmentale); - dacă manifestările simptomatice prezentate de către adolescent nu sunt supradeterminate și dacă acestea nu corespund tiparului problematicilor situate la diferite niveluri. În ceea ce ne privește, în timpul unei prime consultații oferite unui adolescent, propunem aproape întotdeauna un „contract de evaluare” sub forma a patru sau cinci întâlniri cu adolescentul și una sau două cu acesta și părinții săi
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]