8,720 matches
-
fi fost un centru de cultură greacă (deși călugării nu vorbeau și nu citeau în grecește - ca dovadă, li se aduseseră traduceri în limba latină); a fost exagerat și pentru că a fost considerată o adevărată bibliotecă de unde și-ar fi procurat cărți marile abații de mai tîrziu, de la Bobbio, Saint-Gall sau Corbie; în realitate, la moartea lui Cassiodor mănăstirea a fost distrusă și cărțile s-au risipit (unele au ajuns în biblioteca Palatului Laterano, la Roma). Nu e nici o îndoială că
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de „Vieți ale Părinților Italiei”, așa cum scrierea lui Teodoret era o culegere de „Vieți ale Părinților” Siriei. în luna iulie a anului 593, Grigorie i-a trimis o scrisoare lui Maximian, episcop de Siracuza, prin care îi cerea să-i procure povestiri hagiografice potrivite pentru cartea sa; compunerea operei datează așadar cam din acea perioadă. Scrierea este concepută ca o conversație între Grigorie și un tînăr discipol al său, diaconul Petru, care, înfățișat ca o persoană foarte neștiutoare, vorbește în numele ignoranților
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cerîndu-i să-i trimită Critica; aceasta a fost urmată de o a doua epistolă a lui Sever, care se plîngea de faptul că Iulian făcuse deja public textul Tomului. După o altă scrisoare a lui Iulian, care între timp își procurase Critica, Sever a răspuns printr-o lungă scrisoare în care a făcut un rezumat al Criticii. Ulterior, în Propozițiile eretice, a trecut la expunerea și respingerea celor opt propoziții în care Iulian își concentrase doctrina. Acesta a publicat o a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în ochii istoricului, se poate spune că marca sfîrșitul oficial al conflictelor și luptelor religioase din perioada precedentă. Istoria bisericească a lui Socrate ne arată că autorul nutrea simpatii pentru secta intransigentă a așa-zișilor „novațieni”; el și-ar fi procurat informații privitoare la rigorismul lor direct de la un prezbiter novațian pe nume Auxanon; Socrate nu-l simpatizează pe Ioan Hrisostomul și crede că nenorocirile care aveau să-l lovească se datorează faptului că Dumnezeu a vrut să-l pedepsească pentru că
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Socrate, pentru istoricul modern, tocmai în aceasta constă valoarea operei, adică în faptul că a pus la dispoziția cercetătorului simplele documente, neprelucrate după criteriile istoricului, care, în ultimă instanță, ar fi fost criterii de tip retoric. Apoi, Teodoret și-a procurat documente care nu se găsesc nici la Socrate și nici la Sozomen, deși se pare că el cunoștea operele celor doi istorici. Materialul referitor la actele conciliilor a fost luat de Teodoret nu de la autorii anteriori, ci, probabil, din culegeri
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
prea des îl pierd din vedere. Îmi atribui oarece merit după fiecare carte pe care am devorat-o". Citea enorm. Dar refuza să-și constituie bibliotecă. Cărțile din casă cînd - rareori - le avea, îl apăsau teribil. Prefera să și le procure de la Sorbona sau chiar de la bibliotecile de cartier, pe care le frecventa, scotocindu-le, prin depozite și rafturi, alegîndu-și nutrimentul pentru hămeseala lecturii. Cîndva nota: " Cine mă va lecui de cumplitul meu "Bildungstrieb"? Pe cine să fac vinovat de pasiunea
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17162_a_18487]
-
trepte („zile”), între un Tânăr Prieten și un Mai Știutor, cartea e plină de ecuații, formule algebrice, figuri geometrice și alte desene, de citate latinești și grecești, iar terminologia multor enunțuri e accesibilă doar celor cu temeinică pregătire filosofică. Lectura procură, totuși, delicii intelectuale cititorului, prins de farmecul „cantatei” de îndată ce intuiește sensul meditației incluse. Discutând despre rostirea poetică (numită „rost”), cei implicați în dialog depășesc esteticul, chiar gnoseologicul, mergând până la ontic. Ei formulează ultrasavant frământări existențialiste, exprimă algebric coordonate ale experienței
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
ale spiritului care „prind” același „lucru”: „un unic”, vibrant și, implicit, liric. Poezia o face „prin mijloace unice”: „arătându-se, ea trece cu o grație regească pe lângă toate cârjele medierilor”. Efectul celor două cunoașteri e dobândirea „sării pământului”, înțelepciunea. Înțelepciunea procură „ceea ce, de când lumea, căutăm” - bucuria: „bucuria iradiantă, bucuria genuină, bucuria explozivă, bucuria suavă, bucuria intens liniștită, bucuria întru sine adunată, bucuria glorioasă, peste lume revărsându-se”. Socratic, dialogul devine, precum symoposion-ul lui Platon, un banchet intelectual. Identic sunt construite următoarele
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
mare iubire trădată, un cămin distrus, copilul mort, o aspră însingurare „pe margini de genuni înfricoșate” -, dar și vocația de a renaște decupând, în întunericul durerii, „ferestre luminate” sau captând „sâmburi de lumină”. Cultivarea formei fixe temperează despletirea lirică și procură o carcasă protectoare. În recuzita imaginilor îi corespunde refugiul în „turnul de fildeș” suit „pe-a culmilor singurătate”: „Mă-nchid de-acum în turnu-mi singuratic/ Croit din sidefarea zării mute,/ Eu singură cu-al inimii jeratic”. Sfidând „noroiul”, viața cu
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
moșii ca acéle, ocine, sate, curți n-au avut”), a optat pentru această manieră haiducească (răpirea dezvoltase în Franța veacului al XI-lea o adevărată industrie cu rezultate interesante și avantaje pentru rudele apropiate ale fetei „răpite”) de a-și procura soția. L-a împins, poate, firea sa senzuală (un istoric deslușea această trăsătură pe cunoscutul portret al Voievodului), căci, ne amintim, „giupâneasa” era „tânără” și „frumoasă”, teribil de senzuală, dacă îl credem pe același Miron Costin când va recapitula, la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Arăta, adică - atunci când redacta acte, scrisori, testamente - așa cum îl vedea pe secretarul valah acel Kostümbilder-Buch, păstrat în Biblioteca Universității din Graz351. I-a urmat pe Cantacuzini în Moldova, în 1658 („solidaritatea cu stăpânii”), iar mai târziu același atașament îi va procura un „stagiu” la ocnă, despre care vorbește în cronică („Iar când au fost la iulie 15 dni, leatul 7180, făcură sfat drăcesc de trimiseră la vel ocnă prin Gheorghe dvornicul, socrul lui Matei aga, și pre Ghiețea clucerul, socrul lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
puțină virtute și putere, ele pot să deschidă chiar cerul. Să ne ferim, dar, de a le insulta, de a înmulți greul lor și necazul lor, ci, dimpotrivă, să le ajutăm în toate felurile. Dacă o vom face, ne vom procura un ajutor sigur și în lumea aceasta și în cealaltă. Nu numai aici jos ne vor fi aceste femei de un mare ajutor, ci chiar și în cealaltă viață, căci binele pe care îl vom fi făcut lor va înlătura
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nici dimensiunea pragmatică a „schimburilor”. Unele văduve își înstrăinau părți din avere pentru a face față dificultăților (în unele acte se arată că înstrăinările au fost făcute „încă de când am fost pribegi”, „pe vremea foametei”, „în timpul lipsei”), pentru a-și procura valori utilizabile în viitor în înzestrarea fetelor și a băieților. Femeia era obișnuită să figureze în „întreprinderi” comerciale. Pe când îi trăia soțul, cei doi vindeau și cumpărau în devălmășie (mai ales pământ), utilizând resurse comune (plățile se făceau în bani
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
susține că această întreprindere judiciară, menită să elimine orice pată de pe efigia bătrânului postelnic, a fost o înscenare (interpretare ce distruge orice prezență a „judecății drepte”) instrumentată cu ajutorul unor „dovezi” calpe. Faimoasele „răvășale”, scrisorile pe care Constantin Cantacuzino stolnicul le procurase de la fostul voievod Grigore I Ghica, evocate de Stoica Ludescu ca probe zdrobitoare, sunt aruncate sub umbra incertitudinii, într-o ambiguitate generatoare de îndoieli. Abil, Anonimul Bălenilor produce nu numai nesiguranță cu privire la prezența în sala de judecată a scrisorilor originale
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
considera prostituate se ocupau cu acea antică negociere și vânzare a propriului trup, pe care cei vechi o așezau - alături de cămătărie - între „profesiunile ilicite” (negotia illicita), disprețuite, infamante 357, iar dicționarele juridice moderne o încadrează între infracțiuni (căci prostituata își procură „mijloacele de existență practicând în acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane”358). Sau, mai bine zis, nu știu dacă toate acele femei trebuiau înscrise între „dicasteriade”, între profesionistele amorului venal. Călătorul turc ne spune că se numeau „gazde”, le
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
PRINCIPIILE PSIHOLOGIEI MORALE Starea fundamentală a persoanei umane Condiția fundamentală, ca dat psihologic și moral, a persoanei umane este starea de echilibru sufletesc. Aceasta este resimțită ca o stare de bine interior, ca o mulțumire sau ca o satisfacție care procură plăcere și optimism, confort și siguranță. Echilibrul sufletesc semnifică starea de echitimie. A fi egal. A fi egal cu tine Însuți, dar În același timp a fi egal În raport cu lumea, cu ceilalți, cu modelul sociocultural admis. Echilibrul sufletesc este o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ca o stare de bine, de mulțumire, de satisfacție. În general, plăcerea se definește prin opoziția sa cu durerea. Această definiție, prin comparație, le fixează pe amândouă În planul somatic, raportate la schema corporală, fie că este vorba despre plăcerea procurată de sensibilitatea superficială, tactilă, fie despre plăcerea procurată de sensibilitatea profundă, viscerală. În ambele situații, plăcerea este o stare primară, imediată a organismului. Ea este legată de satisfacerea unor nevoi, a unor apetențe, corespunzând În sensul acesta cu pulsiunea libidinală
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
satisfacție. În general, plăcerea se definește prin opoziția sa cu durerea. Această definiție, prin comparație, le fixează pe amândouă În planul somatic, raportate la schema corporală, fie că este vorba despre plăcerea procurată de sensibilitatea superficială, tactilă, fie despre plăcerea procurată de sensibilitatea profundă, viscerală. În ambele situații, plăcerea este o stare primară, imediată a organismului. Ea este legată de satisfacerea unor nevoi, a unor apetențe, corespunzând În sensul acesta cu pulsiunea libidinală din sfera psihanalizei. În această privință, trebuie Însă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
esență, fie conservate și păstrate la o temperatură medie, departe de razele soarelui. De asemenea, stocurile trebuie reînnoite cel puțin o dată pe an. Astfel de măsuri sunt absolut necesare dacă dorim Într-adevăr să ne atingem scopul. Deseori ierburile uscate procurate din farmacii sau drogherii sunt inutilizabile, fiind vechi și alterate. În orice caz, să nu se Înțeleagă din cele de mai sus că numai părțile volatile sunt folositoare. Berarii, spre exemplu, În urma unei Îndelungate experiențe, consideră că hameiul vechi este
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
China, unde se folosește ca tămâie” etc. Cu douăzeci de ani În urmă, pe când eram Încă un ignorant În privința substanțelor pe care le puteai găsi În bazarul din Lahore, am trimis la un farmacist din Calcutta pe cineva să-mi procure Strychnos faba St. Ignatii 37 și succus sepiae. În locul primeia mi s-a adus Strychnos nux vomica (ce aparține totuși familiei Strychnos!38), iar În locul cernelii am primit carapace de sepie - or, toată lumea știe că aceasta din urmă diferă de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
iar În locul cernelii am primit carapace de sepie - or, toată lumea știe că aceasta din urmă diferă de ceea ce solicitasem atât prin culoare, cât și prin efect. Toate aceste specii de Strychnos 39 și de ossa sepiae 40 pot fi totuși procurate În orice cantitate la bazarul din Lahore. Lunga mea ședere În „ținutul celor cinci râuri”41 mi-a oferit ocazia de a mă familiariza nu numai cu țara și produsele sale, ci și cu bolile de natură endemică și epidemică
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
pe cei bolnavi, astfel Încât să le poată Întrebuința În mod avantajos. Nu numai că un asemenea demers ar furniza practicantului rezervele necesare, asigurându-i astfel o oarecare independență față de importul de medicamente, dar, mai mult, l-ar ajuta să-și procure remediile care posedă tocmai acele calități de care are atâta nevoie În intervențiile sale. În plus, i-ar oferi șansa de a se pune În slujba omenirii prin intermediul contribuției aduse la dezvoltarea medicinei, iar aceasta În urma nebănuitelor sale descoperiri. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
fost administrate. O carte de buzunar recomandată medicilor și familiilortc "O carte de buzunar recomandată medicilor și familiilor" Sfătuiesc pe orice medic să extragă din Materia Medica (al doilea volum) o listă cu asemenea remedii pe care și le poate procura și sistematiza alfabetic (potrivit simptomelor și bolilor cărora le sunt indicate), astfel Încât să le poată utiliza cât mai eficace. O „carte de buzunar” astfel alcătuită va fi cu siguranță de folos atât familiei, cât și medicilor. Remediile diverselor boli (sugerate
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
au pus la cale o conspirație Împotriva noastră - lucru care ne-a fost adus la cunoștință de către un armean -, dar am fost protejați de intervenția guvernatorului. Am profitat de influența pe care o aveam pe lângă Hosruf Khan pentru a-mi procura de la el niște mumiai persan veritabil 104 pe care să-l folosesc la tratarea rușilor răniți. În Turcia și Arabia se găseau numai cuvinte de laudă pentru efectele miraculoase ale acestui medicament și tocmai de aceea eram nerăbdător să mă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
pierderii de sânge, Încât mi-era imposibil să mă deplasez fără ajutorul cuiva. Cu toate că mi-aș fi dorit să-l trimit pe conducătorul cămilei mele după niște lipitori, a trebuit totuși să mă consolez cu gândul că le voi putea procura abia În dimineața următoare, din Heirpore. Întrucât eram extenuat și nu puteam Încăleca pe cămilă fără ajutor, am poruncit servitorului să urce În spatele meu pentru a mă susține, ca nu cumva să cad. Dar acesta adormi curând - și cum la
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]