2,192 matches
-
puncte de vedere și Ministerului Justiției, Procuraturii Generale, Ministerului de Interne și Inspectoratului General al Poliției. Exceptând Cameră Deputaților și Senatul României, celelalte autorități și instituții au comunicat punctul lor de vedere. În punctele de vedere ale Guvernului, Ministerului Justiției, Procuraturii Generale și Inspectoratului General al Poliției se considera, în esență, ca dispozițiile Codului penal referitoare la avutul obștesc sunt constituționale și deci excepțiile sunt neîntemeiate. Ministerul de Interne exprimă un alt punct de vedere, si anume că denumirea titlului IV
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
mai poate cuprinde decât bunurile prevăzute de art. 135 alin. (4) din Constituție, care formează obiectul exclusiv al proprietății publice. Împotriva deciziilor nr. 9, nr. 10, nr. 11, nr. 12, nr. 13, nr. 16, nr. 17 și nr. 18/1993 Procuratura Generală a declarat recurs. Motivele de recurs invocate vizează două aspecte, care, în esență, sunt următoarele: 1. Curtea Constituțională nu era competența să se pronunțe în aceste cauze, deoarece este vorba de o lege anterioară Constituției din 1991, or excepția
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
din moment ce încheierea de sesizare face referire la "excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor legale pentru care inculpatul a fost trimis în judecată". Deciziile nr. 17/1993 și nr. 18/1993 nu se pronunță cu privire la aceste dispoziții legale, iar recursurile declarate de Procuratură Generală ��mpotriva lor nu au avut în vedere acest aspect. Instanță de recurs apreciază că trebuie să se pronunțe și asupra acestor dispoziții legale deoarece, potrivit art. 26 alin. 1 din regulamentul Curții, o dată sesizată, Curtea procedează la examinarea constituționalității
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
aibă ca punct de plecare numai Constituția României, în conținutul și trăsăturile ce rezultă din litera și spiritul dispozițiilor sale. ÎI. În dosarele nr. 42C/1993, 49C/1993, 57C/1992, 58C/1992, 63C/1992, 1C/1993, 70C/1992, 75C/1992, Procuratura Generală a declarat recurs împotriva deciziilor pronunțate de către Curtea Constituțională. Motivele de recurs invocate de către Procuratura Generală sunt două, unul privind competența Curții Constituționale și altul privind soluția ca atare. În legătură cu primul motiv, se argumentează că rezolvarea unei asemenea probleme
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
și spiritul dispozițiilor sale. ÎI. În dosarele nr. 42C/1993, 49C/1993, 57C/1992, 58C/1992, 63C/1992, 1C/1993, 70C/1992, 75C/1992, Procuratura Generală a declarat recurs împotriva deciziilor pronunțate de către Curtea Constituțională. Motivele de recurs invocate de către Procuratura Generală sunt două, unul privind competența Curții Constituționale și altul privind soluția ca atare. În legătură cu primul motiv, se argumentează că rezolvarea unei asemenea probleme nu este de competența Curții Constituționale pentru că: excepția de neconstituționalitate a legii se poate ridica numai
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
denumite infracțiuni contra proprietății, ci infracțiuni contra avutului, noțiunea de avut fiind folosită în sensul larg de patrimoniu. Se arătă, de asemenea, că pedepsele mai severe pentru infracțiunile contra avutului obștesc sunt o problemă de politică penală. Solicitând admiterea recursului, Procuratura Generală consideră că prevederile Codului penal referitoare la infracțiunile contra avutului obștesc nu sunt neconstituționale. Examinarea motivelor de recurs, a dosarelor și deciziilor date permite câteva constatări: a) judecarea cauzelor de către Curtea Constituțională s-a făcut cu respectarea dispozițiilor constituționale
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
s-a făcut cu respectarea dispozițiilor constituționale și legale în materie; ... b) deciziile au fost motivate prin analizarea aspectelor juridice rezultând din piesele dosarelor; ... c) recursurile s-au introdus în termenul legal și sunt motivate; ... d) motivele invocate în recursurile Procuraturii Generale s-au regăsit, în mare parte ad litteram, și în punctul de vedere depus de către această autoritate în cursul judecății în completul de 3 judecători. Ca atare, toate aceste motive au fost examinate și discutate în ședințele de judecată
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
din Constituție, proprietatea privată este ocrotita în mod egal de lege, indiferent de titular, adică fără deosebire de faptul dacă proprietarul este statul, societatea comercială sau cetățeanul. S-a discutat foarte mult în legătură cu determinarea conținutului noțiunilor: proprietate, patrimoniu, avut, iar Procuratura Generală, în recursul sau, conchide că trebuie aplicate în continuare prevederile art. 145 din Codul penal, care definesc avutul obștesc astfel: Prin termenul obștesc se înțelege tot ce interesează organizațiile de stat, organizațiile obștești sau orice organizații care desfășoară o
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
în cazul infracțiunilor împotriva protecției muncii." 41. Articolul 209 alineatul 4 va avea următorul cuprins: "Este competent să efectueze urmărirea penală, în cazurile prevăzute în alineatul precedent, și să exercite supravegherea asupra activității de cercetare penală procurorul de la unitatea de procuratură corespunzătoare instanței care, potrivit legii, judeca în primă instanță cauza." 42. Articolul 212 se abroga. 43. La articolul 217, după alineatul 1 se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "Preluarea unei cauze de către un organ de cercetare penală ierarhic
LEGE Nr. 45 din 1 iulie 1993 pentru modificarea şi completarea Codului de procedura penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109214_a_110543]
-
se înlocuiesc astfel: - "Republică Socialistă România" cu "România"; - "Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România" cu "Monitorul Oficial al României"; - "Tribunalul Suprem" cu "Curtea Supremă de Justiție"; - "tribunal județean" cu "tribunal"; - "tribunal militar de mare unitate" cu "tribunal militar"; - "unitate de procuratură" cu "parchet"; - "procuror șef" cu "prim-procuror"; - "consiliu popular" cu "consiliu local" sau, după caz, cu "consiliu județean"; - "președintele sau secretarul comitetului", respectiv "biroului executiv al consiliului popular", cu "primarul sau secretarul consiliului local", ori, după caz, cu "președintele sau
LEGE Nr. 45 din 1 iulie 1993 pentru modificarea şi completarea Codului de procedura penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109214_a_110543]
-
de judecată la tribunalele militare la data intrării în vigoare a prezentei legi, date în competența instanțelor civile, vor continua să fie judecate de tribunalele militare, potrivit legii anterioare. 10. Cauzele privind infracțiunile care au fost scoase din competența organelor procuraturii militare, aflate în curs de urmărire penală la data intrării în vigoare a prezentei legi, trec în competența parchetelor județene. Actele și lucrările de urmărire efectuate rămân valabile. 11. În județele în care nu au putut fi organizate toate judecătoriile
LEGE Nr. 45 din 1 iulie 1993 pentru modificarea şi completarea Codului de procedura penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109214_a_110543]
-
a scris jurnal decât în perioadele de refacere, pe durate scurte, când se afla încă în spital, sub tratament și supraveghere medicală. O primă secvență de jurnal intim nu a mai fost găsită după moartea scriitorului și răscolirea arhivei de către procuratură și alți intruși atrași de viața personală a prozatorului. Ea cuprinde probabil însemnări din anul 1958, până la data de 28 iulie, după cum rezultă din cea de-a doua parte a jurnalului intim (v. p. 3 în volum), începută la Sinaia
Beneficiile nevrozei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12518_a_13843]
-
93 (1) Constituie vechime în specialitate perioada în care personalul auxiliar al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea a îndeplinit oricare dintre funcțiile prevăzute la art. 3, precum și perioadele în care a îndeplinit, în cadrul instanțelor judecătorești, parchetelor de pe lângă acestea, procuraturii, fostelor arbitraje de stat sau departamentale și fostelor notariate de stat, funcția de: impiegat, secretar, secretar ajutor, secretar dactilograf, dactilograf, executor judecătoresc, conducător de carte funciară, arhivar, registrator, arhivar-registrator, curier, referent, stenodactilograf, șef de cabinet, funcționar, statistician, grefier dactilograf, grefier
LEGE nr. 567 din 9 decembrie 2004 (*actualizată*) privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163638_a_164967]
-
1. Cetățenii fiecărei părți contractante se bucură pe teritoriul celeilalte părți contractante, în ceea ce privește drepturile lor personale și patrimoniale, de aceeasi ocrotire juridică că și cetățenii proprii. 2. Cetățenii fiecărei părți contractante au dreptul să se adreseze liber instanțelor judecătorești, organelor procuraturii și altor instituții (denumite în continuare instituții judiciare) ale celeilalte părți contractante competențe să soluționeze cauzele civile, familiale și penale și să se prezinte în fața acestora, să facă reclamații și să formuleze cereri, în aceleași condiții ca și cetățenii acestei
CONVENŢIE din 23 iunie 1980 între Republica Socialistă România şi Republica Cuba privind asistenţa juridică în materie civilă, familială şi penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151705_a_153034]
-
de lege și prevăzute cu sigiliul oficial, sînt valabile pe teritoriul celeilalte părți contractante fără vreo altă certificare. De asemenea, sînt valabile semnăturile legalizate în conformitate cu legile legile contractante pe teritoriul căreia se întocmește documentul. Articolul 6 Ministerele de justiție și procuraturile generale ale părților contractante își comunica reciproc, la cerere, informații cu privire la dispozițiile legale care sînt sau au fost în vigoare în statul lor în materia dreptului civil, familial și penal și a dreptului procesual penal și civil. Capitolul 2 Asistență
CONVENŢIE din 23 iunie 1980 între Republica Socialistă România şi Republica Cuba privind asistenţa juridică în materie civilă, familială şi penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151705_a_153034]
-
învinuite, partea contractanta solicitată poate cere orice alte acte utile în acest scop. 4. Partea contractanta solicitată este obligată să înștiințeze partea contractanta solicitanta despre rezultatul procesului penal. 5. În aplicarea prevederilor prezentului articol, părțile contractante comunica între ele prin intermediul procuraturilor generale. Capitolul 7 Schimbul de informații în materie penală Articolul 47 Fiecare parte contractanta va comunica celeilalte părți contractante date privind hotărîrile definitive pronunțate de instanțele unei părți contractante împotriva cetățenilor celeilalte părți contractante, transmițînd, totodată, amprentele digitale existente ale
CONVENŢIE din 23 iunie 1980 între Republica Socialistă România şi Republica Cuba privind asistenţa juridică în materie civilă, familială şi penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151705_a_153034]
-
fiecare caz ivit în practică să, de: a) boală contagioasă; ... b) otrăvire; ... c) crimă; ... d) leziuni corporale grave; ... e) sinucidere; ... Cazurile enumerate la punctele b, c, d și e, vor fi anunțate de asemenea, în cel mult 24 de ore, Procuraturii și Miliției. Toate cazurile de leziuni corporale trebuiesc înregistrate de către medici și cu toată amănuntele posibile. Articolul 10 Medicii au dreptul să elibereze certificate medicale despre starea sănătății bolnavilor consultați sau tratați, precum și despre nașteri și decese. În certificatele eliberate
DECRET nr. 212 din 13 mai 1953 privind reglementarea profesiunii de medic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149365_a_150694]
-
facultățile mintale, cele condamnate prin sentința (hotărîre) judecătorească la pierderea dreptului electoral și cei declarați nedemni potrivit legii pentru alegerea deputaților în Marea Adunare Națională. Desemnarea asesorilor, populari pentru tribunalele militare, se face potrivit dispozițiunilor Legii pentru organizarea tribunalelor și procuraturilor militare. Articolul 14 Sarcina de asesor popular este obligatorie. Asesorii populari sînt chemați de președintele tribunalului iar îndeplinirea obligațiunilor lor, pe rand și pentru mai multe perioade, din lista celor aleși pentru tribunalul respectiv, fără ca aceste perioade să poată totaliză
LEGE nr. 5 din 19 iunie 1952 (*republicată*) pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152718_a_154047]
-
tribunalele militare pentru Marile Unități și tribunalele militare teritoriale; ... b) tribunalele militare pentru regiunile militare și pentru Marină Militară, precum și tribunalele militare pentru unitățile Ministerului Securității Statului. ... Articolul 29 Tribunalele militare au competența stabilită prin Legea pentru organizarea tribunalelor și procuraturilor militare. Articolul 30 Tribunalele populare pentru căile ferate funcționează în orașele de reședință ale direcțiilor regionale C.F.R. Competența teritorială a fiecărui tribunal popular pentru căile ferate corespunde circumscripției Direcției Regionale C.F.R. respective. Articolul 31 Tribunalele populare pentru căile ferate judeca
LEGE nr. 5 din 19 iunie 1952 (*republicată*) pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152718_a_154047]
-
facultățile mintale, cele condamnate prin sentința (hotărîre) judecătorească la pierderea dreptului electoral și cei declarați nedemni potrivit legii pentru alegerea deputaților în Marea Adunare Națională. Desemnarea asesorilor, populari pentru tribunalele militare, se face potrivit dispozițiunilor Legii pentru organizarea tribunalelor și procuraturilor militare. Articolul 14 Sarcina de asesor popular este obligatorie. Asesorii populari sînt chemați de președintele tribunalului iar îndeplinirea obligațiunilor lor, pe rand și pentru mai multe perioade, din lista celor aleși pentru tribunalul respectiv, fără ca aceste perioade să poată totaliză
DECRET nr. 99 din 20 februarie 1953 privind republicarea cu unele modificări a Legii Nr. 5 din 19 iunie 1952 , pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152716_a_154045]
-
tribunalele militare pentru Marile Unități și tribunalele militare teritoriale; ... b) tribunalele militare pentru regiunile militare și pentru Marină Militară, precum și tribunalele militare pentru unitățile Ministerului Securității Statului. ... Articolul 29 Tribunalele militare au competența stabilită prin Legea pentru organizarea tribunalelor și procuraturilor militare. Articolul 30 Tribunalele populare pentru căile ferate funcționează în orașele de reședință ale direcțiilor regionale C.F.R. Competența teritorială a fiecărui tribunal popular pentru căile ferate corespunde circumscripției Direcției Regionale C.F.R. respective. Articolul 31 Tribunalele populare pentru căile ferate judeca
DECRET nr. 99 din 20 februarie 1953 privind republicarea cu unele modificări a Legii Nr. 5 din 19 iunie 1952 , pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152716_a_154045]
-
BULETINUL OFICIAL nr. 8 din 4 martie 1953 "LEGEA Nr. 7 pentru organizarea tribunalelor și procuraturilor militare Titlul I Tribunalele militare Capitolul I: Dispozițiuni generale Articolul 1 Tribunalele militare fac parte din sistemul de organizare judecatareasca a Republicii Populare Române și au drept scop apărarea oranduirii sociale și a oranduirii de stat a Republicii Populare Române
DECRET nr. 101 din 20 februarie 1953 privind republicarea cu unele Modificări a Legii Nr. 7 din 19 iunie 1952 , pentru organizarea tribunalelor şi procuraturilor militare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152463_a_153792]
-
după lege, să judece cauza. Articolul 13 Tribunalele militare de toate gradele, în activitatea lor, se călăuzesc de legea de organizare judecătorească, de codul penal și procedura penală: de codul justiției militare, precum și de alte legi în vigoare. Titlul ÎI Procuratura militară Articolul 14 Procurorul Militar Șef al Forțelor Armate ale Republicii Populare Române, precum și Șeful Direcției Procuraturilor Militare pentru unitățile Ministerului Securității Statului și de supraveghere a activității de urmărire penală a organelor securității statului, sînt procurori generali adjuncți ai
DECRET nr. 101 din 20 februarie 1953 privind republicarea cu unele Modificări a Legii Nr. 7 din 19 iunie 1952 , pentru organizarea tribunalelor şi procuraturilor militare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152463_a_153792]
-
de legea de organizare judecătorească, de codul penal și procedura penală: de codul justiției militare, precum și de alte legi în vigoare. Titlul ÎI Procuratura militară Articolul 14 Procurorul Militar Șef al Forțelor Armate ale Republicii Populare Române, precum și Șeful Direcției Procuraturilor Militare pentru unitățile Ministerului Securității Statului și de supraveghere a activității de urmărire penală a organelor securității statului, sînt procurori generali adjuncți ai Procurorului General al Republicii Populare Române. Ei se numesc pe termen de 4 ani de către Procurorul General
DECRET nr. 101 din 20 februarie 1953 privind republicarea cu unele Modificări a Legii Nr. 7 din 19 iunie 1952 , pentru organizarea tribunalelor şi procuraturilor militare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152463_a_153792]
-
Române. Ei se numesc pe termen de 4 ani de către Procurorul General al Republicii Populare Române, de acord cu Ministrul Forțelor Armate, respectiv Ministrul Securității Statului. Articolul 15 Procurorii militari și anchetatorii penaii militari sînt subordonați numai șefilor ierarhici din Procuratura. Articolul 16 Statele de organizare ale Procuraturii militare se stabilesc de Procurorul General al Republicii Populare Române, de acord cu Ministrul Forțelor Armate, respectiv Ministrul Securității Statului. Numirea în funcțiune a procurorilor militari și a anchetatorilor penali militari precum și mișcarea
DECRET nr. 101 din 20 februarie 1953 privind republicarea cu unele Modificări a Legii Nr. 7 din 19 iunie 1952 , pentru organizarea tribunalelor şi procuraturilor militare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152463_a_153792]