2,819 matches
-
p. 214) „În cele din urmă, Dumnezeu a văzut că chiar după atâta purtarea de grijă, oamenii tot mai au nevoie de multa și nespusa Lui iubire de oameni; am văzut că n-au avut nici o putere, nici patriarhii, nici profeții, nici minunile acelea nemaiîntâlnite, nici pedepsele, nici îndemnurile adresate fiecărui om, nici acele repetate robii; de aceea, îndurându-se de neamul nostru, a rânduit, să se nască din Fecioară și să ia chip de rob (Filip. 2, 7), Doctorul trupurilor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Dumnezeu vorbindu-ne prin gura profeților”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XV, I, în col. PSB, vol. 21, p. 167) „De aceea, harul lui Dumnezeu a rânduit ca sfinții profeți să stea pe locul înalt al profeției, ca să ne vestească mai dinainte când e vorba să vină asupra noastră urgia lui Dumnezeu, pentru ca noi, deșteptându-ne prin pocăință și îndreptându-ne sufletul căzut, să îndepărtăm cu mult înainte de la noi pedeapsa trimisă de Dumnezeu”. (Sf. Ioan Gură
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
unei prețioase provincii pierdute; putem să pierdem chiar mai mult de atâta, încrederea în trăinicia poporului român."90 De aceea, pentru el, e de o importanță covârșitoare "cum o vom pierde ori cum o vom păstra". Rostită în 1878, această profeție ne va urmări până în zilele noastre, când suntem departe de a fi rezolvat problema Basarabiei, lăsând-o, ca și atunci, la cheremul Rusiei, dar complicată infinit cu ecuația ucraineană după destrămarea Uniunii Sovietice, căci partea de Basarabie de la 1878 e
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Rusia nu s-ar mai fi produs, iar Basarabia ar fi rămas definitiv în imperiu: "Ceea ce însă ar avea de rezultat fatal nu numai o cotropire brutală pentru Orient, dar și o formidabilă întărire a reacțiunii în restul Europei. Niciodată profeția lui Napoleon, că Europa într-un veac va trebui să ajungă democratică sau căzăcească, nu era mai aproape de realizare."177 Și asta fiindcă în 1917-1918 nici o putere nu era în stare să ia locul Germaniei în concurența cu Anglia. Victoria
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
nu se consideră deloc utopiști, ci realiști. Ei văd realizată, pînă în 2025, o lume fără sărăcie extremă, datorită progresului tehnologic desigur. Vom realiza un surplus peste nevoile umane pentru întîia oară în istorie, un plus de avuție echitabil aranjată. Profețiile lui Sachs ar reprezenta, de fapt, universalizarea capitalismului liberal. În comunism, ele se chemau "svetloie budușceie", adică "viitorul luminos". Numai prezentul era mereu searbăd. Promisiunile acestea nu au nimic religios, ele se bazează doar pe tehnologie. Este un mesianism fără
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Israel. Succesul armatelor babiloniene încetează să fie un semn al neputinței lui Dumnezeu. Dacă se folosise de Nabucodonosor ca de o nuia de pedepsire împotriva lui Israel, Dumnezeu se folosește de Cirus, regele perșilor, ca agent al izbăvirii și restaurării. Profeția din Deutero-Isaia recreează condițiile necesare pentru a face discursul divin plauzibil în fața durerii care copleșește poporul în exil. Întoarcerea lui Dumnezeu și reconsacrarea legăturii lui cu Israel echivalează cu un nou Legământ. Această restabilire dă istoriei un sens, căci ea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
sărbătorile, interzisese circumcizia, respectarea sabatului și regulile kașrutuluiw. În cartea lui Daniel, criza contemporană nu este reprezentată direct, ci dusă cu patru secole în urmă, în epoca exilului babilonian. Daniel, un exilat, este răsplătit pentru loialitatea față de iudaism, devenind destinatarul profețiilor vizionare despre evenimentele istoriei viitoare. Viitorul este prezentat ca o suită de lupte și succesiuni între regatele pământului. Când va veni sfârșitul, regii aceștia vor pieri și tumultul istoriei va înceta. Atunci, cei care-și vor fi păstrat credința în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
lui Israel determină națiile să recunoască suferințele suportate de acesta din urmă ca pedeapsă pentru rătăcirile lui. Terminologia folosită în cele două capitole din Iezechiel, ca și natura catastrofică și supranaturală a pedepselor aplicate dușmanilor lui Israel leagă clar această profeție de genul apocaliptic. În literatura ulterioară, războiul lui Gog și Magog este un semn ce anunță venirea iminentă a lui Mesia. Marile înfruntări militare între națiuni, precum lupta dintre islam și creștinătate, aprinseseră speranța unei asemenea veniri. Aceeași carte povestește
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
o epocă revoluționară în sensul că suntem pe cale să producem o catastrofă, dacă nu apare o nouă putere spirituală. Mareea nihilismului e din nou aproape de țărm. Pentru ca viitorul să se facă înțeles, el își dezvăluie din timp o latură a profeției. E bine deci să avem profeți, și pentru viitor dar și pentru trecut, nu e totul ciclic? Roata sau spirala vieții se învîrte continuu. O revoluție aduce o nouă (dez)ordine. Vin oameni noi, cu noi culori și spirite vechi
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
tot mai perverși." Cînd papa Benedict și-a făcut public anunțul s-a dezlănțuit o furtună și trei fulgere au lovit crucea din vîrful Domului Sf. Petru, amintind simbolic de cele trei lepădări ale Apostolului. Lumea și-a amintit de profeția Sf. Malachia (1094-1146) despre succesiunea papilor, despre ultimul papă, Petru Romanul și distrugerea Romei. El vorbește despre 111 papi. Ioan Paul al II-lea a fost al 111-lea. Atunci următorii ce sunt? Papa Francisc și-a luat numele după
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de numeroase și utile informații concrete, însă autorul nu se mărginește să consemneze diferitele puncte de vedere asupra globalizării și să constate imensele probleme a ceea ce Edgar Morin numește "multi-criză". El imaginează soluții și nu se sfiește chiar să facă profeții. Astfel, criticînd cartea lui George Soros, Criza capitalismului global, Tiberiu Brăilean scrie: "Prea multă lăcomie distruge omenia și poate chiar omenirea pînă la urmă. Este o boală. Ca și boala puterii sau cea a plăcerii. Sunt cei trei viței de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
evita calea spre un "echilibru defavorabil". "De aceea guvernanții sunt confruntați cu o decizie dificilă: cum să elimine fluctuațiile excesive, garantînd totodată libertatea economică a indivizilor" (p. 10). Crizele contemporane sunt considerate, în bună măsură, crize de încredere, generate de "profețiile autorealizatoare" ale indivizilor. Cu alte cuvinte, cînd ești pesimist provoci o criză, cînd ești optimist realizezi un avînt, ori mie mi se pare că tocmai optimismul debordant, irațional, speculativ, maladiv și disperat al foarte multor jucători, chiar dintre cei mai
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
să guști plăcerile clipei, să profiți de fericire aici și acum, să trăiești numai pentru tine; ea nu mai prescrie renunțarea, ea face să strălucească literele de foc ale noii Evanghelii: „Cumpără, bucură-te, aceasta e legea și aceștia sunt profeții!”. Aceasta e societatea de consum a cărei ambiție afișată este de a elibera principiul plăcerii, de a smulge omul dintr-un întreg trecut de privațiuni, de inhibiție și de ascetism. Gata cu poruncile disciplinare și rigoriste, este momentul clamării dorințelor
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
presă) nu sunt prea convingătoare în acest sens. La fel de bine ar putea fi invocate declarațiile care invocă sărăcia din comunism sau asuprirea sovietică drept cauză a tuturor problemelor. Se poate adăuga și reacția imediată, stigmatizantă, a întregii societății la celebrele profeții din perioada cuprinsă între decembrie 1989-ianuarie 1990 ale lui Silviu Brucan (ulterior desemnat ironic drept „oracolul din Dămăroaia”), care spunea, pe de o parte, că românii au nevoie de 20 de ani pentru a recupera decalajul care îi separa la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
cunoaște mai multe lucruri decât toți pământenii laolaltă, va reînscrie în curgerea timpului întreaga istorie a neamului său. Refăcând genealogia marilor conducători persani de la origini și până în prezent, reconstituind, așadar, tot parcursul istoric al Persiei, ea prevestește împlinirea viitoare a profețiilor. Fantoma lui Darius leagă astfel lanțul trecutului de veriga viitorului, de șirul de morți ce vor veni, anunțați de viziunea unui Xerxes îmbrăcat în zdrențe. Figura tutelară a regelui mort mai are doar puterea de a rândui dezastrul actual printre
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
uluit de-a dreptul: „I stood rapt in the wonder of it” („Stăteam ca vrăjit”), adică, dacă ne uităm mai îndeaproape la termeni, imobilizat (I stood) și răpit, fermecat (rapt) de o minune (wonder), minunea acestei „științe” supranaturale în care profeția se îmbină cu interpretarea dorințelor celor mai secrete. Mai târziu, în actul al patrulea, Macbeth va implora vrăjitoarele să-i răspundă la întrebări, oricare ar fi taina puterii pe care o dețin. E tulburat și măcinat de incertitudini; ar accepta
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
măcinat de incertitudini; ar accepta, ca să le spulbere, chiar și originea satanică a harului lor. Iar ele, după îndeplinirea unui ritual clasic de vrăjitorie, vor invoca pentru el cele trei arătări și-l vor lăsa să asculte cele trei faimoase profeții. Să nu uităm însă că apariția fantomei lui Banquo, la sfârșitul actului al treilea, a fost ceea ce l-a determinat pe Macbeth să-și dorească o nouă întâlnire cu „arătările”. S-ar părea așadar că, în Macbeth, vrăjitoarele se plasează
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
rezultatelor obținute de un elev este influențată de părerea pe care profesorul și-a format-o despre capacitățile acestuia, părere care a devenit relativ fixă. Într-un fel, ca și în mitologia greacă, ideile și opiniile evaluatorului determină apariția fenomenului. Profețiile, odată emise, au șanse mari să se autoîmplinească. Predicțiile profesorilor nu numai că anticipă, dar și facilitează apariția comportamentelor invocate. Spunându-i unui elev zi de zi că nu este capabil de reușite, că este „indolent” și „prost”, realitatea pronunțată
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
rezultatelor obținute de un elev este influențată de părerea pe care profesorul și-a format-o despre capacitățile acestuia, părere care a devenit relativ fixă. Într-un fel, ca și în mitologia greacă, ideile și opiniile evaluatorului determină apariția fenomenului. Profețiile, odată emise, au șanse mari să se împlinească. Predicțiile profesorilor nu numai că anticipă, dar și facilitează apariția comportamentelor invocate. Orice profesor își formează despre elevii săi anumite impresii în legătură cu posibilitățile acestora. Până la urmă, aceste păreri vor influența, inconștient sau
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
nevoia de a nu decădea în materialism (în lichidul căreia s-a format gândirea economică) și nici de a evada prin propensiunea libertății în Utopie. Cunoașterea economică, deși nu este exclusiv produsul gândirii raționale, nu trebuie să se dovedească vlăstarul profeției. Economia nu este conceptualizarea unei lumi perfecte, nici mai bună, nici mai rea decât rezultă în mod spontan prin rolul bunuluisimț al naturii umane. Pentru această sarcină Economia trebuie să se asigure permanent ea însăși de bun simț pentru a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a cumpărat, iar apoi l-a promovat secretar. Mai târziu, acesta va deveni un filosof reputat răspunzând la numele de Protagoras, cel care a spus că omul este măsura tuturor lucrurilor... În sfârșit, de la fecioare la hamal, de la orbire la profeții, Democrit a tot adunat anii încât (și aici datele diferă, dar toate confirmă vârsta avansată la care a ajuns) nu încape îndoială că a putut sufla în tortul cu o sută de lumânări. Dar, înțelept până la capăt, păstrându-și judecata
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
le găsise: Orozco și Diego Rivera fuseseră iar jefuiți fără milă), Hector ridica un guantelet metalic spre copilul care, Înspăimântat, se zbătea În brațele mamei. Iar pe jos amestecul a trei umbre imperfecte forma o singură umbră, Întunecată ca o profeție. Faulques a facut câțiva pași Înapoi, cu pensula Între dinți, privind rezultatul. Era bine, și-a spus, satisfăcut. Lumina de la acea oră a după-amiezii făcea restul. A spălat penelul, l-a pus la uscat, a ales altul mai lat și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
pînă În zilele noastre nu sînt mai puțin hazardate; de fapt li se accentuează această caracteristică o dată cu școala germană de istorie a religiilor și cu continuatorii mai recenți ai acesteia. Deși ereziologii au născocit cu siguranță destule, Împinși de o profeție din Isaia, avem motive să credem că Învățații din timpurile moderne au inventat Încă mai multe sisteme gnostice și concentrări de sisteme decît ei. Dacă i-ar Întreba cineva, savanții n-ar ști nici ei, probabil, să explice această obscură
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Lumi. Marcion nu șovăie să Întoarcă Împotriva lui Pavel propriile argumente ale acestuia, căci În vreme ce apostolul recomandă interpretarea alegorică a Vechiului Testament, Marcion refuză să admită că Vechiul Testament ar putea fi o previziune sistematică a venirii lui Cristos. (Vechiul Testament conține profeții despre un Mesia evreu care, nefiind conforme cu descrierea lui Cristos, se vor Împlini numai prin venirea viitoare a acelui Mesia. Acest literalism hermeneutic a fost interpretat, cu Începere de la Harnack, drept o dovadă a originii evreiești a lui Marcion
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
nu l-ar putea acorda creaturilor sale. Profesează preexistența sufletelor, susținînd că poporul psihic al lui Dumnezeu este antiquus, „primordial”, căci Dumnezeu nu mai creează noi suflete. SÎnt Împotriva sacramentelor, sînt vegetarieni, nu depun jurămînt și nu ucid. Cred că Profeții, care n-au fost răi, și-au rostit profețiile Într-o altă lume. Dosarul cel mai complet asupra catharilor este alcătuit tot de Raniero Sacconi, care menționează existența a două școli: una a lui Balasinanza, episcop de Verona, și una
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]