2,857 matches
-
Or, nimic nu sugerează mai bine eliberarea de orice constrângeri, absoluta libertate, decât jocul alimentat de imaginație, oferind prilejuri de uimire și încântare în fața metamorfozelor lumii, revelate și contemplate ca atare, sau provocate sub imperiul unei frenezii senzorial-afective ce devine programatică. Itinerariul străbătut de Ilarie Voronca în spațiul avangardei a fost de natură să-i întrețină, poate chiar mai mult decât la alți confrați, gustul pentru spectacular. Faptul, bunăoară, că primele contacte cu avangarda au avut loc, la el, în momentul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
să fie înlocuit cu succesiunea și interferența mult accelerate ale „asociațiilor-fulgere”, într-o intenție de îmbrățișare unanimistă, simultaneistă, a unor realități aflate adesea la antipozi. Pe de altă parte, privind la realizările imediat precedente ale poeziei moderne, autorul de texte programatice constată că „imaginea nouă a cerut o construcție nouă”, iar mai târziu va vorbi despre „neprevăzutul, noutatea asocierilor de idei și de obiecte”. Ca să ajungă la exaltarea „noutății” și a „neprevăzutului” în ecuația imagistică, Voronca a traversat, cum am constatat
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
lui Voronca le vor oferi cu nu mai puțină insistență), gradul de arbitrar al asocierilor, foarte relativă, adeseori, echivalare a obiectului cu replica sa metaforică, acoperire doar parțială a câmpurilor semantice ale celor doi termeni; adică tocmai ceea ce, în chip programatic, teoreticianul Voronca ceruse imaginii ca alianță de elemente cât mai îndepărtate între ele. O astfel de procedare îl va contraria, de exemplu, chiar și mai târziu, pe G. Călinescu, care, scriind despre Petre Schlemihl va observa că poetul recurge la
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ceva din toposurile imaginarului lui Voronca, ne-au întâmpinat la tot pasul figuri ale însumării, etalării, succesiunii de elemente „văzute” de ochiul-ecran, întemeiate tocmai pe multiplicare și extensiune ca și nelimitată, a câmpului vizual-imaginativ. În versurile de dinainte de Colomba exigența programatică a „expresiei plastice, stricte și rapide” apare astfel ilustrată în modul cel mai direct în construcția poemului prin juxtapunere (de unde impresia de independență a fiecărei unități textuale și de atomizare a discursului, împiedicând dezvoltarea anecdotică a unei „idei” și facilitând
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Încât, dacă formula integralistă a „sintezei moderne” a fost găsită, pe drept cuvânt, definitorie pentru ansamblul demersurilor avangardiste românești din acei ani, ea se aplică, mai mult decât la oricare alt reprezentant al mișcării, lui Ilarie Voronca. Analiza textelor sale programatice a evidențiat, rând pe rând, în publicistica de la revistele 75 H.P., Punct și Integral, apoi de la unu, spații de confluență ale unor idei emanate fie dinspre dadaismul târziu, futurism și, mai ales, constructivism, fie - prin rapide ajustări și adaptări ale
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
și poemelor din 75 H.P., Punct și Integral, alături de elemente futuriste și constructiviste, - acestea din urmă predominante -, pentru ca înseși „fundamentele constructiviste” ale sintezei operate să fie pe nesimțite deviate spre un avangardism oarecum mai atenuat, dacă nu în spiritul său programatic afișat, cel puțin în litera... poemului. Am avut ocazia, de altfel, să semnalăm că, în plin „integralism”, Voronca nu renunță la ipostaza romantică a „inspiratului” („Poetul comunică cu Dumnezeu; glasul lui are răsfrângeri de dincolo”, „Asemeni Ioanei d’Arc, poetul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
eludează referința „realistă”, oricâte straturi ale fanteziei ar acoperi-o. Abia în Patmos ajunge de fapt în pragul vizionarismului oniric, ce substituie în mare măsură freneziei de „operator al limbajului” ambiguitatea specifică a unor stări de spirit aliind angoasa, stranietatea programaticului „depaysement”, cu reveria totalizantă. La întrebările puse de G. Călinescu cu privire la apartenența poetului la una sau alta dintre orientările avangardei, se poate așadar răspunde că fiecăreia dintre acestea scrisul său îi este dator prin câteva note caracteristice, topite însă într-
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
comentator perspicace, precum Marian Popa, sesizează că fondul rezistent al Levantului atestă contrariul: "Cărtărescu nu e un dezabuzat. Trebuie să existe o gigantică doză de candoare pentru a scrie așa ceva"8. Candoarea aceasta, pe care postmoderniștii români și-o reneagă programatic, arată, în realitate, că textualismul a apărut, la noi, dacă nu ca modă, cel puțin ca neoavangardă pe lângă neomodernismul generației lui Nichita Stănescu. Așa se explică de ce textualiștii s-au închis în grupul lor cu un exclusivism demn de radicalismul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
1984), apoi în toate cărțile mele, culminând cu Complexul Bacovia și Caragiale abisal. Abia după lectura cărții lui Basarab Nicolescu Transdisciplinaritatea, m-am decis că e timpul consacrării termenului transmodernism ca marcă a noului secol XXI. A urmat un eseu programatic cu titlul Transmodernismul pe care am încercat să-l încredințez lui C. Stănescu spre publicare în Adevărul literar și artistic, ca publicație săptămânală ce poate suporta o apariție în serial. Colaborasem la respectiva revistă, dar C. Stănescu a ezitat să
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
frontispiciu e menționat numele lui Stelian Popescu și al redactorului responsabil - Mihai Niculescu. Rolul principal în conducerea revistei pare să îl fi avut însă fiul directorului, Victor Popescu, și Constantin Fântâneru. Cel dintâi semnează editorialul Reapare „Universul literar”, conținând precizări programatice, dar liniile de forță sunt, în general, cele trasate la mijlocul deceniului al treilea. Date fiind „năzuințele adevăratului gând românesc de a se oglindi în artă”, publicația se va pune „în slujba lor” prezentând „pilda bunei literaturi și prin cuprinsul pe
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
obiecțiile cu care fusese întâmpinat U.l., anume „lipsa de preocupare ofensivă”, evitarea „caracterului militant al unei echipe” și, la urma urmei, a polemicii, se subliniază că redacția a „pornit la drum știind ce însemnează la o revistă și atitudinea programatică, și cea polemică”, dar că „programul este o problemă de creație”; ar trebui adus „exemplul literaturii de matură chibzuință”, știut fiind că „zbaterea îndelungă a problemelor duce la sterilitate”. Intenția este, neîndoielnic, de a reliefa deschiderea față de operele „diferențiate”, nu
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
matură chibzuință”, știut fiind că „zbaterea îndelungă a problemelor duce la sterilitate”. Intenția este, neîndoielnic, de a reliefa deschiderea față de operele „diferențiate”, nu de a justifica mărginirea la ele, cu excluderea textelor neliterare. Afirmația abia lasă să se întrevadă atitudinea programatică principală, anume aceea legată de disputa „generaționistă”. Publicația se vrea a fi a tinerilor (în acest sens dovezile abundă), dar a acelora care se definesc prin operă „diferențiată”, nu prin preocuparea exclusivă de a-i nega pe vârstnici ori pe
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
Organizarea numerelor ca dosare tematice nu se soldează cu eliminarea altor materiale ori secțiuni: persistă rubricile „de autor”, rubrici precum „Față-n față”, „Țintă fixă” (grupaje monografice consacrate câte unui scriitor contemporan) ș.a. Revista publică, cu diferite prilejuri, importante texte programatice, teoretice, de atitudine, superior polemice, manifeste etc., între care Petru Cimpoeșu, „Postmodernismul românesc” ca instituție a exprimării și un important studiu de caz: romanul „generației ’80” (1/2001) sau Dumitru Crudu și Marius Ianuș, Manifestul fracturist (2-3/2001). M. W
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
la Paris la 15 decembrie 1934. Articolul-program menționează că revista „va reflecta nevoile și năzuințele celor ce studiază, va dezbate și soluționa problemele legate de viitorul lor” și „va încerca să libereze conștiințele și să înlăture iluziile primejdioase”. Un caracter programatic are și textul Parisul și studențimea, unde Victor Eftimiu aduce un elogiu orașului din care „românii ies prefăcuți” datorită spiritului dinamic al Occidentului și își exprimă convingerea că această publicație a studenților români de la Paris va „duce în patrie un
VIAŢA STUDENŢEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290538_a_291867]
-
orizont, ci aspiră ca scriitorii pe care îi va găzdui „să răzbată în lumea largă a literelor românești”. Sub deviza „Cunoașteți adevărul și adevărul vă va slobozi”, care animase și publicația „Cuvânt moldovenesc” condusă tot de Pan Halippa, se adoptă programatic acel punct care prevedea „desțelenirea” și luminarea trecutului basarabenilor printr-o serie de cercetări temeinice. Al. Boldur scrie amplul studiu Istoria Basarabiei sub dominație rusească, tipărit în 1937 sub titlul Istoria Basarabiei, Ion Pelivan abordează aceeași temă în Basarabia sub
VIAŢA BASARABIEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290517_a_291846]
-
sentimentul existenței în natură și în istorie într-o dispoziție optimistă, cam convențional jubilatorie. Natura, freamătul tainic al peisajului agrest, germinația vegetalului sunt învestite ca miracol și conectate la noimele omenescului. V. arborează nu o dată mărcile unui patriotism și ruralism programatic. Textele sunt colorate de imagini luminoase sau evocatoare, uneori pregnante, în maniera lui Lucian Blaga („Pârâul miroase-a trup de ursoaică/ Umblând cu puii în amurg”), adesea arhitecturate în tablouri reverberând sugestiv („În cumpăna nopții/satul ținând luna în gura
VICOL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290547_a_291876]
-
proză scurtă, Maria (1977), este urmată de romanele Inele de iarbă (1981), Râul și frunza (1982), Omul din oglindă (1984), Ecouri. Studioul „Ileana-film” (1988), Târziu și rece (2003) și de nuvelele din Noli me tangere (1990), toate relevând o solidaritate programatică cu generația basarabeană numită a „ochiului al treilea”, adică a șaptezeciștilor. Autorul este preocupat de „lumea din interior”, pune mereu în fața personajelor sale o oglindă rece, metalică, în care ele își „văd” conștiința și faptele ca pe niște procese, conturează
VIERU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290558_a_291887]
-
ori de publicistică și memorialistică de călătorie: Cea mai frumoasă statuie (1983), Fotografia unei iubiri (1987), Fratele grâu (1990), Miazăzi-Miazănoapte (1996), Memorie de rezervă (2000), Eterul și eternul (2003), într-o alternare a genurilor abordate ce creează impresia unui întreg programatic. Dacă în poezie V. este un livresc sau, mai corect spus, „un poet al livrescului” (Laurențiu Ulici), în schimb notele de călătorie (Miazăzi-Miazănoapte) sunt adevărate „memoriale de sentimente”. Afiliat de unii critici liricii ardelene, în descendența lui Lucian Blaga sau
VIJEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290573_a_291902]
-
abilitarea sa), de constrângeri (prin transformarea perspectivei asupra lor, în urma reflecției; vezi teoria învățării transformative, în subcapitolul 1.4.), de inadecvanță (prin dezvoltare personală) (Bagnall, apud Aspen, 2001). În plan democratic, învățarea de-a lungul întregii vieți își afirmă angajamentul programatic la asigurarea justiției sociale, a egalității, a dezvoltării societății prin implicare și participare democratică a cetățenilor informați, abilitați, motivați și responsabilizați în acest sens, eliberați de orice constrângeri opresive. La nivel adaptativ, este vorba despre un răspuns programatic la schimbarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
afirmă angajamentul programatic la asigurarea justiției sociale, a egalității, a dezvoltării societății prin implicare și participare democratică a cetățenilor informați, abilitați, motivați și responsabilizați în acest sens, eliberați de orice constrângeri opresive. La nivel adaptativ, este vorba despre un răspuns programatic la schimbarea culturală, în sensul de a asigura dezvoltarea la toate nivelurile de organizare socială (individual, organizațional, național, global), prin politici și sisteme educaționale care să promoveze principiul învățării de-a lungul întregii vieți, făcând astfel posibilă adaptarea la contextul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
abilitarea sa), de constrângeri (prin transformarea perspectivei asupra lor, în urma reflecției; vezi teoria învățării transformative, în subcapitolul 1.4.), de inadecvanță (prin dezvoltare personală) (Bagnall, apud Aspen, 2001). În plan democratic, învățarea de-a lungul întregii vieți își afirmă angajamentul programatic la asigurarea justiției sociale, a egalității, a dezvoltării societății prin implicare și participare democratică a cetățenilor informați, abilitați, motivați și responsabilizați în acest sens, eliberați de orice constrângeri opresive. La nivel adaptativ, este vorba despre un răspuns programatic la schimbarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
afirmă angajamentul programatic la asigurarea justiției sociale, a egalității, a dezvoltării societății prin implicare și participare democratică a cetățenilor informați, abilitați, motivați și responsabilizați în acest sens, eliberați de orice constrângeri opresive. La nivel adaptativ, este vorba despre un răspuns programatic la schimbarea culturală, în sensul de a asigura dezvoltarea la toate nivelurile de organizare socială (individual, organizațional, național, global), prin politici și sisteme educaționale care să promoveze principiul învățării de-a lungul întregii vieți, făcând astfel posibilă adaptarea la contextul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mod consecvent, În direcția popoarelor din răsăritul și centrul Europei. Importanța majoră pe care coalizarea acestor populații Împotriva Austriei o putea avea pentru cauza italiană constituia o evidență pentru mișcarea risorgimentală, În ansamblul ei. Se urmărea, În consecință, la nivel programatic sau În planul acțiunii politice directe, prin metode diplomatice sau subversive, ridicarea popoarelor din răsăritul Europei Împotriva Monarhiei Habsburgice. Locul pe care Îl vor rezerva românilor aceste proiecte de acțiune concertată va determina, În mod decisiv, reacția liderilor ardeleni față de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Dicționar de psihologie socială, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, p. 237. Utilizată la noi de Eugen Lovinescu, În Istoria civilizației române moderne. Vezi Gustave Le Bon XE "Le Bon" , Psihologia mulțimilor, Editura Anima, București, 1990. Chiar dacă autorul nu aparține, programatic, istoriei mentalităților, se remarcă, pentru analiza fenomenelor de contagiune mentală, David Prodan XE "Prodan" , Răscoala lui Horea XE "Horea" , Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984. Nu vreau să spun că istoricul ar trebui să se Îndrepte neapărat spre grupurile mici
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și pentru supraviețuirea acestei moșteniri iluministe În Europa de astăzi, vezi Hans-Georg Gadamer, Elogiul teoriei. Moștenirea Europei, Editura Polirom, Iași, 1999, pp. 77-87. Timotei Cipariu XE "Cipariu" , „Uniunea”, Organul luminării, 1848, nr. 67, p. 381. Am rezerve serioase față de utilizarea programatică a termenului de „revoluție” pentru ansamblul evenimentelor desfășurate În Transilvania Între anii 1848-1849. Se poate spune, În mod corect, că În martie 1848, În Imperiul Austriac, a izbucnit, Într-adevăr, o revoluție „tipică”, Începută cu alungarea lui Metternich din Viena
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]