4,519 matches
-
cercetării literaturii și folclorului din Republica Moldova a fost Institutul de Istorie, Limbă și Literatură (1946-1958), parte componentă a Bazei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS (din 1949 - Filiala Moldovenească a acestei Academii). Directori au fost Ion D. Ciobanu (1946-1952), promotor al teoriei antiștiințifice despre două limbi și două culturi de sine stătătoare, moldovenească și română, și romanistul Andrei Borșci (1952-1958), care a promovat ideea unității moldo-române de limbă și a încurajat acțiunile de valorificare a moștenirii literare. Din 1958 cercetările
INSTITUTUL DE LITERATURA SI FOLCLOR AL ACADEMIEI DE STIINŢE A REPUBLICII MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287563_a_288892]
-
Țara noastră” (în special în anii 1934-1936), „Biruința” (Timișoara), „Dacia” (Timișoara). În 1933 era președinte al Federației Generale a Presei din Provincie. În 1945 i se interzice oficial dreptul de a mai deține „funcțiunea de ziarist”. A fost unul dintre promotorii ortodoxismului la „Gândirea”, iar la „Țara noastră” și „Biruința” a susținut cu ardoare ideologia naționalistă a lui Octavian Goga. Publicistica de orientare religioasă a lui I. își găsește expresia cea mai aplicată în volumul de popularizare a învățăturilor creștine Roduri
IVANOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287652_a_288981]
-
a Cameniței, domnului Moldovei i s-a cerut o îngrădire a exportului către regiunile ce urmau a fi ocupate. Introducerea ialoviței și intransigența aplicării ei au lovit în egală măsură pe locuitorii din ținuturile de margine și pe negustorii armeni promotori ai comerțului cu vite pe drumurile ce traversau Polonia. Ion Neculce, în a cărui cronică imaginea lui Gheorghe Duca fost zugrăvită în culori sumbre, ne sugerează că rumeliotul, abia la sfârșitul celei de-a treia domnii, aflându-se în captivitate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a face față presiunilor din exterior și pentru promovarea anumitor proiecte politice. România nu mai putea să amâne prea mult momentul exprimării unei opțiuni, ținând cont de faptul că Germania și Austro-Ungaria dăduseră suficiente semnale în privința intențiilor lor. Unul dintre promotorii apropierii, Andrassy, își exprima, cu prilejul vizitei la Viena a lui Carol I din august 1880, convingerea că statul român acum independent ar trebui să se alipească la alianța germano-austriacă15. Acesta era contextul în care avea loc și deplasarea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
anilor ’20, la începutul anilor ’30 și chiar în timpul celui de-al doilea război mondial, au fost momente de recrudescență a circulației ideilor privitoare la o prezumtivă federație între România și Ungaria. În toate aceste momente, zvonurile referitoare la acțiunile promotorilor unei astfel de uniuni - o idee evident paradoxală și cu un potențial exploziv imprevizibil - au circulat în diverse medii, au pătruns în rapoartele diplomaților acreditați la Budapesta, București, Belgrad, Praga, Paris, Londra, Roma și alte capitale europene, găsindu-și loc
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
astfel încât demersurile sale s-au dovedit în cele din urmă infructuoase. * În ciuda faptului că în noiembrie 1919 românii au trebuit să părăsească Budapesta, ceea ce a dus la descurajarea acelora care susțineau proiectul de uniune româno-maghiară, zvonurile despre activitatea unora dintre promotorii unei federații româno-maghiare au continuat să prolifereze. Spre exemplu, la începutul lui februarie 1920, guvernul de la Belgrad își manifesta îngrijorarea cu privire la acțiunile unor persoane din Budapesta în vederea realizării unei „uniuni personale a Ungariei și României, sub sceptrul Majestății Sale, Regele
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
capitalismului primar erau alogeni a generat o reacție de adversitate față de străini, în primul rând, și abia în plan secund față de burghezi. În aceste condiții, ideologul socialismului românesc, C. Dobrogeanu-Gherea, nu se războiește atât cu burghezia, cât mai ales cu promotorii neoiobăgiei și ai regimului hibrid generat de lipsa unei burghezii puternice. Eminescu vede în regimul liberal artificial un factor dizolvant al tradițiilor și al autorității statului, o formulă neinspirată care a condus la atomizare socială și ură de clasă. La
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de recuperat atât în cultura română, cât și în cultura franceză contemporană, restituire departe de a se fi încheiat, așteptându-se încă o ediție definitivă a operei sale, cât și publicarea manuscriselor, multe rămase necercetate. Fundoianu [...] a fost printre primii promotori ai poeziei pure. („Poemul, ... conceput ca un univers autonom, cu legile lui arbitrare, cu hazardul lui prevăzut. Un fel de alfabet Morse.”). Dar fiindcă în poezia lui se vorbea de vaci, de priveliști provinciale, a fost catalogat ca poet tradiționalist
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
destul de curând temele politice și gazetărești ori virulența pamfletară și se specializează în literatura științifico-fantastică și de aventuri, domeniu în care se impune prin câteva realizări notabile. Alături de Vladimir Colin, Adrian Rogoz și Ion Hobana, se numără printre inițiatorii și promotorii SF-ului românesc postbelic. Obține, în 1972, prestigiosul premiu al Societății Europene de Science-Fiction (ESFS Award), pentru romanul Vă caută un taur. Totuși, F. nu este în mod exclusiv un autor de cărți SF: mai puțin perseverent, considerându-se un
FARCASAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286959_a_288288]
-
se stabilizează cu trecerea timpului pe linia fragilă dintre așteptare și dezamăgire și care minează încet acel optimism delicat, ce s-ar putea bănui ca aparținând temperamentului său, mitropolitul se stingea curând, la Zolkiew. Ctitor al tiparului, înnoitor al cultului, promotor al culturii și literaturii în limba națională, D. reprezintă în Moldova, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, asemenea cronicarului Miron Costin, o conștiință umanistă. Teologia (patristica și dogmatica), istoria, filologia și poezia sunt discipline pe care le
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
Pr. dr. Paul Mihail, MM, 1985, 10-12; Ion Madan, O figură luminoasă a Basarabiei - preotul dr. Paul Mihail, „Magazin bibliologic” (Chișinău), 1992, 1; Virgil Cândea, Trecutul la timpul prezent: Paul Mihail, LA, 1992, 7; Ion Madan, Oameni iluștri: Paul Mihail - promotor al culturii și credinței, „Știința” (Chișinău), 1992, 6; Ștefan Ștefănescu, Paul Mihail, un mare istoric basarabean, „Opinia națională”, 1993, 13-14; Constantin C. Angelescu, Bibliografia scrierilor părintelui Paul Mihail, „Teologie și viață”, 1993, 11-12; Mihai Moraru, Paul Mihail (1905-1994), RITL, 1994
MIHAIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288121_a_289450]
-
doar prin câteva introspecții și monologuri. Pasiv, el se supune împrejurărilor și nu reușește să reprezinte decât propria biografie, chiar și pe aceea insuficient. Faptele (foarte puține), opiniile și intențiile sale nu îi conferă o valoare de simbol sau de promotor al unei renașteri naționale, reală sau visată. Lumea care apare în carte este o imagine superficială și limitată a societății și problematicii românești din epocă. Cartea facerii a fost judecată prin prisma personalității și biografiei autorului, a intențiilor sale declarate
GOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287306_a_288635]
-
dar majoritare ca volum, în instituții produse de reforme inspirate de modelul extern, pentru a modifica funcționarea reală a acestor instituții. O asemenea strategie implica întotdeauna o confruntare - la nivel socio-economic, cultural, ideologic și, în cele din urmă, politic - între promotorii reformelor coordonate politic și promotorii tranziției spontane, și ea a permis, în prima parte a tranziției postcomuniste, geneza ideologiei dublei Românii - una „reformistă”, orientată către Occident, și una „conservatoare” sau „neo-, criptocomunistă”, care se opune principial, adică valoric și ideologic
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
instituții produse de reforme inspirate de modelul extern, pentru a modifica funcționarea reală a acestor instituții. O asemenea strategie implica întotdeauna o confruntare - la nivel socio-economic, cultural, ideologic și, în cele din urmă, politic - între promotorii reformelor coordonate politic și promotorii tranziției spontane, și ea a permis, în prima parte a tranziției postcomuniste, geneza ideologiei dublei Românii - una „reformistă”, orientată către Occident, și una „conservatoare” sau „neo-, criptocomunistă”, care se opune principial, adică valoric și ideologic, obiectivelor politice ale îndepărtării de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
prima parte a tranziției postcomuniste, geneza ideologiei dublei Românii - una „reformistă”, orientată către Occident, și una „conservatoare” sau „neo-, criptocomunistă”, care se opune principial, adică valoric și ideologic, obiectivelor politice ale îndepărtării de comunism. Cu mult înaintea sfârșitului tranziției postcomuniste, promotorii transformărilor care pot fi identificate ca „tranziție spontană” au înțeles excepționala valoare de legitimare a acordului extern și, în consecință, și-au construit propriile rețele de relații și influență inclusiv la nivelul comunității internaționale. O asemenea rețea era ineficientă în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
din Iugoslavia și Ungaria, cu îmbrăcăminte și cosmetice din Germania, Italia, Grecia și Turcia, cu aparatură electronică din Japonia, Europa Occidentală etc. Această piață avea nevoie și și-a creat propriile rețele de transport, de depozitare intermediară, de vânzători și promotori ai produselor etc., angrenând în proces, într-un soi de part-time job zeci de mii sau chiar sute de mii de oameni, în funcție de produsul pus în vânzare și de volumul de vânzări. Toată această infrastructură ascunsă a ieșit la „lumină
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
are rostul de a ilustra diferența importantă dintre intelectualitatea orientată spre cercetare și cea orientată spre legitimare. Marea diferență dintre Marx și Lenin constă în faptul că, în vreme ce primul răspunde unui ethos științifico-ingineresc specific vremii sale, al doilea este principalul promotor al unui ethos politico-economic adoptat ulterior de toată Europa de Est, devenită comunistă. Nu toată lumea își aduce aminte că Marx respingea abordarea normativă a capitalismului și se străduia să dovedească că organizarea capitalistă a producției este deopotrivă legală și morală, cel puțin
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ilustrează mai bine caracterul nociv al acestui nou mecanism de absorbție de resurse (care înlocuiește mecanismul normal de producere de resurse) la care s-a adaptat capitalul străin decât scandalul economic și politic generat de confruntarea dintre capitalul străin - principalul promotor al creșterii datoriei externe a României - și instituțiile financiare internaționale având drept vârf de lance, în acest caz, Fondul Monetar Internațional. Fondul Monetar Internațional este o instituție supusă unor critici extrem de aspre de către capitalul privat occidental (Bandow și Vasquez, 1993
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o cifră anuală de afaceri de peste 20 miliarde $, cu o capitalizare pe piață de peste 24 miliarde $ și cu active care valorează peste 13 miliarde $ (în 2004). Iar vicepreședintele american - una dintre figurile politice importante ale ultimului deceniu și unul dintre promotorii intervenției militare în Irak - are legături personale puternice cu resptectiva companie. Între 2002 și 2004, veniturile totale ale companiei au crescut de la 12,6 miliarde $ la 20,5 miliarde $ (cu 63%), iar o bună parte din această creștere se datorează
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
1903-1906 semnează articole și note în fiecare număr al revistei „Sămănătorul”, pe care o conduce de fapt, asumându-și însă declarat calitatea de director doar din 1905. Prin acțiunea sa acest periodic devine un organ al curentului de orientare naționalistă, promotor al inspirației rurale, căruia I. i-a dat numele de sămănătorism. Articolele inserate în paginile „Sămănătorului” au fost tipărite, în două volume, sub titlul O luptă literară (1914-1916). După retragerea de la „Sămănătorul”, scoate propriile ziare și reviste cultural-literare: „Neamul românesc
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
foarte răspândit, dar unul în ascensiune, ne vine oarecum peste mână să-l numim „concubinaj”. Însă nici expresia „uniune consensuală” nu mi se pare potrivită, fiind, în opinia mea, inferioară semantic celei de „uniune liberă”, de unde probabil s-au inspirat promotorii ei. „Liber” are o deschidere mai largă, cei doi decid să trăiască împreună în afara constrângerilor căsătoriei și a eventualelor presiuni din partea mediului social mai apropiat sau mai îndepărtat. Dar „consensual” ce vrea să spună? Cum pot fi coabitările decât consensuale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a candidei Eréndira și a bunicii sale fără suflet ș.a.), Arturo Pérez-Reverte (Tabloul flamand), Javier Marías (Românul Oxfordului) și Juan Marsé (Ultimele seri cu Teresa) ori eseuri de Jorge Luis Borges și Luis Cernuda, impunându-se în elită cunoscătorilor și promotorilor literaturii universale. A tradus (uneori în colaborare) scrieri literare ale unor români stabiliți în spații hispanice (Alină Diaconu, Vintilă Horia) sau din opera științifică a lui Alexandru Ciorănescu (Principii de literatură comparată, Dicționarul etimologic al limbii române). Ediții: Dumitru Șandru
SANDRU MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289459_a_290788]
-
pentru ea întreaga omenire. În percepția lui, intelectualii sunt niște încurcă-lume, țărănimea e o „pleavă” în calea revoluției. Așa-zisa „revoluție” îl spulberă însă, curând, și pe el: în contextul purificărilor din partid de după zdrobirea „devierii” zise „de dreapta”, deși promotorii erau în realitate stângiști, Cozmin cade victimă năprasnicei zeități ce își devoră progenitura. Petre Curta îl va întâlni, zdrobit, însângerat, în beciul Securității. Nu aceeași soartă îl paște pe prietenul lui Cozmin, de cu totul altă calitate intelectuală și formație
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
unuia sau mai multora dintre beneficiari” (p. 273). Respectiv, capabilitatea depinde de extensiunea, intensitatea și natura relațiilor sociale existente între beneficiari, în care puterea (politică, economică, culturală etc.) și interesele (preferințele) beneficiarilor joacă un rol foarte important. Străduința unora dintre promotorii TAR este, așadar, să nu considere - așa cum se întâmplă în practica sociologică obișnuită - normele ca fiind variabile independente, deus ex machina, în explicarea socialului, ci să demonstreze geneza și funcționarea lor prin interacțiunile individuale și prin feedback-ul norme - acțiuni
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
E vorba despre controlul pe care acestea îl realizează în privința măsurii în care diversele activități de lobby sau alte acțiuni organizate (demonstrații, scrisori, telegrame, declarații etc.), venite din partea unor grupuri de interese, au acea acoperire în opinia publică pe care promotorii lor o pretind. Din nou, problema nu este de a da ori nu dreptate cuiva doar pe baza consultării prin sondaje a opiniei publicului, ci de a vedea, cu ajutorul acestor manifestări, că reprezintă o anumită categorie populațională sau opinia publică
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]