2,396 matches
-
Cu ocazia remontării bisericii în Hoteni pronaosul a fost mult lărgit spre apus, pentru a face loc pentru mai multe femei în biserică. Peretele de apus inițial, unde se află intrarea, a fost mutat și cuprins în partea nouă a pronaosului.
Biserica de lemn din Hoteni () [Corola-website/Science/317600_a_318929]
-
servind ca diaconicon. Forma poligonală, cu șapte laturi a absidei altarului conferă bisericii de lemn din Bărboși statutul de unicat printre bisericile de lemn din județul Mureș. Intrarea se face pe latura de vest și duce spre un mic coridor. Pronaosul este despărțit de pronaos, mai mult simbolic prin intermediul unei intrări fără uși și a unei balustrade. Atât pronaosul cât și naosul sunt acoperite de o boltă semicilindrică, puțin retrasă spre interior față de pereți. Deasupra pronaosului se află turnul clopotniță. Tencuiala
Biserica de lemn din Bărboși () [Corola-website/Science/317611_a_318940]
-
poligonală, cu șapte laturi a absidei altarului conferă bisericii de lemn din Bărboși statutul de unicat printre bisericile de lemn din județul Mureș. Intrarea se face pe latura de vest și duce spre un mic coridor. Pronaosul este despărțit de pronaos, mai mult simbolic prin intermediul unei intrări fără uși și a unei balustrade. Atât pronaosul cât și naosul sunt acoperite de o boltă semicilindrică, puțin retrasă spre interior față de pereți. Deasupra pronaosului se află turnul clopotniță. Tencuiala aplicată atât în interior
Biserica de lemn din Bărboși () [Corola-website/Science/317611_a_318940]
-
de unicat printre bisericile de lemn din județul Mureș. Intrarea se face pe latura de vest și duce spre un mic coridor. Pronaosul este despărțit de pronaos, mai mult simbolic prin intermediul unei intrări fără uși și a unei balustrade. Atât pronaosul cât și naosul sunt acoperite de o boltă semicilindrică, puțin retrasă spre interior față de pereți. Deasupra pronaosului se află turnul clopotniță. Tencuiala aplicată atât în interior cât și în exterior a dus la pierderea docorației parietale. După aplicarea tencuielii, în
Biserica de lemn din Bărboși () [Corola-website/Science/317611_a_318940]
-
duce spre un mic coridor. Pronaosul este despărțit de pronaos, mai mult simbolic prin intermediul unei intrări fără uși și a unei balustrade. Atât pronaosul cât și naosul sunt acoperite de o boltă semicilindrică, puțin retrasă spre interior față de pereți. Deasupra pronaosului se află turnul clopotniță. Tencuiala aplicată atât în interior cât și în exterior a dus la pierderea docorației parietale. După aplicarea tencuielii, în anul 1962, biserica a fost repictată în forma în care se prezintă și în zilele noastre. Odată cu
Biserica de lemn din Bărboși () [Corola-website/Science/317611_a_318940]
-
sus al ușii spre naos. Lăcașul de cult este construit din bârne de stejar; are un plan dreptunghiular, cu absida în prelungire, poligonală, cu trei laturi. În secolul al XIX-lea edificiul a fost extins spre vest, prin adăugarea unui pronaos, peste care s-a ridicat o clopotniță scundă, cu foișor simplu și fleșă piramidală. Se remarcă și ancadramentul intrării, de pe latura sudică, bogat ornamentat, cu un chenar din cruci piezișe și trei chenare cu motivul dinte de lup precum și cu
Biserica de lemn din Șoimuș () [Corola-website/Science/317690_a_319019]
-
nou ridicată pe o temelie de piatră. Biserica a fost construită pe obișnuitul plan dreptunghiular, având o absidă nedecroșată, sprijinită pe cinci laturi ale unui poligon (dim. 18,10x7,10m). Are două intrări, una în naos, la sud, alta în pronaos, la vest. O particularitate prezintă turnul, datorită acoperișului său piramidal, „gotic”, spre deosebire de celelalte biserici de lemn din Valea Mureșului, al căror turn are în componență bulbul „baroc”. Comparată cu splendidele turnuri de tip „gotic” din Maramureș, de pildă, sau chiar
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
biserici. Semnele crestate pe stâlpii prispei vin să întărească părerea că edificiul a suferit diferite intervenții ce i-au modificat considerabil forma. Intrarea în biserică se face pe latura de sud unde sunt două întrări. O intrare ce duce în pronaos este străjuită de un frumos portal sculptat. Cea de-a doua intrare, mai recentă conduce vizitatorul direct în naosul bisericii. Portalul intrării în pronaos conține inscripții în limba română și în limba latină, cu caractere chirilice și latine, inscripții ce
Biserica de lemn din Peștiș () [Corola-website/Science/317824_a_319153]
-
biserică se face pe latura de sud unde sunt două întrări. O intrare ce duce în pronaos este străjuită de un frumos portal sculptat. Cea de-a doua intrare, mai recentă conduce vizitatorul direct în naosul bisericii. Portalul intrării în pronaos conține inscripții în limba română și în limba latină, cu caractere chirilice și latine, inscripții ce amintesc de momentul edificării bisericii. O primă inscripție, în limba română scrisă cu caractere chirilice, din păcate păstrată parțial amintește de meșterii care au
Biserica de lemn din Peștiș () [Corola-website/Science/317824_a_319153]
-
trecut imediat la amenajarea unui alt cimitir, situat în imediata apropiere a bisericii, cu o suprafață de 0,8 ha, împrejmuirea făcându-se cu sârmă. După finalizarea lucrărilor exterioare, biserica a necesitat și lucrări interioare, însemnând amenajarea altarului, naosului și pronaosului; s-a împodobit cu icoane vechi, obiecte de cult și toate cele necesare. Cele trei strane au fost executate de Bungău Ioan (localnic tâmplar), cu aportul binefăcătorilor. Biserica este prevăzută cu încălzire centrală și instalații de aer condiționat, lucrare executată
Biserica de lemn din Hidișelu de Jos () [Corola-website/Science/317862_a_319191]
-
ferestre, de la care s-ar fi tras denumirea de Podul Roșu dată acelei zone. Biserica a fost refăcută din cărămidă și piatră în anul 1814 de către Gheorghe Catargiu, după cum atestă unele documente citate de Gheorghe Ghibănescu. Ușa de intrare în pronaos a fost confecționată de către Vanghelie Buingiul la 1 aprilie 1814, după cum atestă o placă metalică, bătută în nituri, cu următoarea inscripție în limba română cu caractere chirilice: Această uși cu agiutoriu[l] lui D[u]mnezeu am făcuto eu Va
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
o hirotonie a unui diacon. Biserica are ziduri groase. Intrarea în biserică se face prin două uși, una situată în peretele vestic al pridvorului și a doua în peretele sudic al altarului. Interiorul bisericii este compartimentat în pridvor (adăugat recent), pronaos, naos și altar. În pridvor se intră printr-o ușă masiv de fier. Deasupra intrării se află o icoană în mozaic a Sfinților Împărați Constantin și Elena. Din pridvor se intră în pronaos printr-o ușă de fier pe care
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
bisericii este compartimentat în pridvor (adăugat recent), pronaos, naos și altar. În pridvor se intră printr-o ușă masiv de fier. Deasupra intrării se află o icoană în mozaic a Sfinților Împărați Constantin și Elena. Din pridvor se intră în pronaos printr-o ușă de fier pe care se află o inscripție cu caractere chirilice. Pronaosul este separat de naos prin două coloane circulare ce sprijină trei arcade. La etajul superior al pronaosului se află cafasul, unde se accede printr-o
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
printr-o ușă masiv de fier. Deasupra intrării se află o icoană în mozaic a Sfinților Împărați Constantin și Elena. Din pridvor se intră în pronaos printr-o ușă de fier pe care se află o inscripție cu caractere chirilice. Pronaosul este separat de naos prin două coloane circulare ce sprijină trei arcade. La etajul superior al pronaosului se află cafasul, unde se accede printr-o ușă aflată în peretele nordic al pronaosului care duce la o scară. Deasupra pronaosului se
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
Constantin și Elena. Din pridvor se intră în pronaos printr-o ușă de fier pe care se află o inscripție cu caractere chirilice. Pronaosul este separat de naos prin două coloane circulare ce sprijină trei arcade. La etajul superior al pronaosului se află cafasul, unde se accede printr-o ușă aflată în peretele nordic al pronaosului care duce la o scară. Deasupra pronaosului se înalță un turn-clopotniță de secțiune pătrată. În peretele nordic al naosului se află o altă ușă.
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
care se află o inscripție cu caractere chirilice. Pronaosul este separat de naos prin două coloane circulare ce sprijină trei arcade. La etajul superior al pronaosului se află cafasul, unde se accede printr-o ușă aflată în peretele nordic al pronaosului care duce la o scară. Deasupra pronaosului se înalță un turn-clopotniță de secțiune pătrată. În peretele nordic al naosului se află o altă ușă.
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
chirilice. Pronaosul este separat de naos prin două coloane circulare ce sprijină trei arcade. La etajul superior al pronaosului se află cafasul, unde se accede printr-o ușă aflată în peretele nordic al pronaosului care duce la o scară. Deasupra pronaosului se înalță un turn-clopotniță de secțiune pătrată. În peretele nordic al naosului se află o altă ușă.
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
semicirculară. Fațada monumentului este din piatră și cărămidă, zidurile având o grosime de 1,70 m. Pe fațada bisericii se află 28 arcade oarbe; cele zece de pe absida altarului au dimensiuni mari și coboară până la soclu, iar cele din dreptul pronaosului și naosului sunt aproximativ de mărimea ferestrelor și așezate la același nivel. Sub cornișă se află un rând de 45 de ocnițe mici și 12 metereze fixate din loc în loc. Cornișa este susținută de console simple de piatră. Acoperișul are
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
acoperișul obișnuit al bisericii. De jur împrejurul zidurilor se află drumuri de strajă și metereze pentru arcuri și puști. În interior, biserica este alcătuită din următoarele încăperi: un pridvor adăugit în 1875 (în partea de sud-vest), pridvorul (exonartexul) cu turnul clopotniță deasupra, pronaosul, naosul și altarul. Interiorul este luminat prin 13 ferestre. În biserică se intră pe o ușă metalică aflată pe partea de sud-vest a pridvorului. În peretele de nord-est al pronaosului se află o ușă interioară prin care se urcă la
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
în partea de sud-vest), pridvorul (exonartexul) cu turnul clopotniță deasupra, pronaosul, naosul și altarul. Interiorul este luminat prin 13 ferestre. În biserică se intră pe o ușă metalică aflată pe partea de sud-vest a pridvorului. În peretele de nord-est al pronaosului se află o ușă interioară prin care se urcă la cele două etaje ale turnului-clopotniță. Turnul are un plan pătrat și două etaje. La primul etaj se află o încăpere destinată sistemului fortificat de apărare cu drumuri de strajă și
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
un plan pătrat și două etaje. La primul etaj se află o încăpere destinată sistemului fortificat de apărare cu drumuri de strajă și metereze, care continuă spre altar, pe lângă pereții bisericii, iar la al doilea etaj se află clopotnița. Între pronaos și naos a existat odată un zid despărțitor care a fost demolat. Deasupra pronaosului și naosului se află bolți semicilindrice. Naosul este lărgit de cele două abside laterale, semicirculare în interior și dreptunghiulare în exterior. Pe peretele de nord al
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
sistemului fortificat de apărare cu drumuri de strajă și metereze, care continuă spre altar, pe lângă pereții bisericii, iar la al doilea etaj se află clopotnița. Între pronaos și naos a existat odată un zid despărțitor care a fost demolat. Deasupra pronaosului și naosului se află bolți semicilindrice. Naosul este lărgit de cele două abside laterale, semicirculare în interior și dreptunghiulare în exterior. Pe peretele de nord al naosului se află amvonul. Absida altarului este decroșată față de restul construcției, iar prin amplasarea
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
un pictor anonim a executat o pictură murală în tempera, care a constat doar din câteva scene pe pandantivi și în emisferele calotelor. În prezent, ea este deteriorată și ștearsă, păstrându-se doar chipul Maicii Domnului îndurătoarea de pe calota din pronaos. Biserica păstrează câteva obiecte de cult de valoare printre care menționăm un potir de argint cu ornamentații florale și medalioane aplicate (din secolul al XVII-lea), o Sfântă Evanghelie ferecată în argint și tipărită în grecește la 1693, o icoană
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
la Leurda. Sub aspectul planimetriei, biserica prezintă un plan dreptunghiular ce se încheie spre est cu absida altarului, decroșată, poligonală cu cinci laturi. Intrarea în biserică se face prin partea de vest, prin intermediul unei prispe. Interiorul edificiului este compartimentat în pronaos, naos și altar. În zona naosului, spre altar, biserica are pe fiecare latură câte un apendice, tot din lemn. În aceste spații create se găsesc băncile cantorilor și a diacului. Pronaosul are un tavan drept, din scânduri în timp ce naosul este
Biserica de lemn din Leurda II () [Corola-website/Science/318051_a_319380]
-
vest, prin intermediul unei prispe. Interiorul edificiului este compartimentat în pronaos, naos și altar. În zona naosului, spre altar, biserica are pe fiecare latură câte un apendice, tot din lemn. În aceste spații create se găsesc băncile cantorilor și a diacului. Pronaosul are un tavan drept, din scânduri în timp ce naosul este acoperit de o boltă seminirculară. Absida altarului este acoperită de o boltă formată din cinci calote sferice alăturate. Naosul și pronausul sunt demarcate, mai mult simbolic, de un perete ce are
Biserica de lemn din Leurda II () [Corola-website/Science/318051_a_319380]