1,877 matches
-
rol de temporizare. Până la urmă, nu acțiunile militare au fost hotărâtoare ci, atitudinea Germaniei, puterea revenind acelei părți din conflict care câștiga acordul lui Hitler. Rebeliunea legionară desfășurată între 21 și 23 ianuarie 1941, a fost pregătită prin acte politice, propagandistice, acțiuni violente, care trebuiau să demonstreze voința de acțiune a Mișcării legionare. De exemplu, la 10 ianuarie 1941 Horia Sima dă publicității un comunicat în care se precizează că în urma unei descinderi la sediul Masoneriei „s-a găsit un material
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
instituții similare conduse de membrii Mișcării legionare: Direcția generală a poliției, condusă de Al.Ghica și Poliția de siguranță condusă de Constantin Maimuca. Conducătorii acestor instituții erau în conflicte puternice. Acțiunile cu caracter politic erau completate cu măsuri de mobilizare propagandistică menite să reconfirme atașamentul Mișcării legionare la puterile totalitare fasciste, dar mai ales să determine intervenția trupelor germane de partea mișcării legionare împotriva lui Antonescu. Au fost convocate pe 19 ianuarie 1941 o serie de întruniri în majoritatea orașelor din
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
cu amărăciune că 18 Ce anume fusese acest săpun, am aflat din articolul profesorului universitar doctor Șerban Andronescu publicat În revista „Art - Emis Academy” din 21 noiembrie 2010, sub titlul „Săpunul RIF - o legendă fabricată”. Mai precis, naziștii fuseseră acuzați (propagandistic!) că ar fi fabricat banalul articol de toaletă din grăsimea evreilor arși În gropi comune. De fapt, se băteau cap În cap două acronime din limba germană, anume RIF (Reichstelle für Industriele Fettversorguns - Intreprinderea de stat pentru aprovizionarea cu săpun
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a fi justificative pentru lipsa de interes a coreligionarilor față de „mărețul” program „internaționalist” al minusculului partid comunist român, ajuns pe culmile puterii cu ajutorul nemijlocit al ocupanților ruși. Pe lângă toate aceste Întâmplări nedorite, raportorul se mai plânsese și de nedesăvârșirea activităților propagandistice propuse „...din cauza unor curente nesănătoase pătrunse În sânul Comitetului (democratic evreiesc din Huși, compl.ns.)” despre care afirmase că nu le putuse lichida dar cărora le pusese gând rău În continuare. Chezaș Îl propusese pe „...tov. Kuperman dela C.D.E. Iași
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
celebra „veșnica” prietenie româno-rusă printr-un Te-Deum. Profitând de această minunată ocazie, „...un delegat al CDE-ului a vorbit despre importanța și beneficiile (subl.ns.) pentru evrei a acestei prietenii”. Mai mult ca sigur că urechile celor aflați la pălăvrăgeala propagandistică s-au ciulit zdravăn la auzul celor două cuvinte subliniate cu toate că, după cum prea bine se știe, rușii n-au adus niciodată nimic ci, numai au luat. Cu japca. Deoarece 25 „Primejdii, Încercări, miracole” participaseră și oficialitățile românești ale
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
CU ORICE PREȚ de către comuniști și acoliții lor de circumstanță a scrutinului din 19 noiembrie 1946. Opoziția reală, extrem de slăbită după dezertările lui Gheorghe Tătărescu (PNL), Anton Alexandrescu (PNȚ) și Lothar Rădăceanu (PSD) mai primise grele lovituri și sub aspect propagandistic, ziarele „Viitorul” și „Dreptatea” fiind serios cenzurate de către comuniștii din guvernul dr. Petru Groza sub masca aplicării articolului 16 din Convenția de Armistițiu. În aceste condiții vitrege, era foarte greu să se câștige alegerile și așa s-a și Întâmplat
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mică, se decisese să se abată la stânga pentru a Împărți pari, pumni și stâlpi rupți din garduri pe șalele „dușmanilor de clasă”. A doua, cu foarte mulți simpatizanți maniști, titeliști și brătieniști, se războia din greu cu uriașul aparat propagandistic În care trebuie neapărat inclus și postul național de radio, acaparat Încă din august 1944 de către bolșevicii români, cu fundurile bine puse la adăpost În spatele numeroaselor trupe sovietice existente În acel an 1946 pe teritoriul țării noastre. Istorici de prestigiu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ce? Firește, bilete la spectacole. Scopul final al acestei mascarade ne este dezvăluit de continuarea procesului verbal și anume: „...sporirea cu cel puțin 20% a adeziunilor la CDE și TDE”. Ca o necesitate stringentă se ceruse și „...confecționarea de pancarte propagandistice pentru Brigăzile de muncă voluntară”. Poate datorită foametei ce bântuise În județul Fălciu, poate și din cauza perspectivei ce-i aștepta pe evreii din România atunci când se vor stabili definitiv În Israel, Începuseră să curgă râuri de circulare și dispoziții de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
FDP, care coordonează Întreaga activitate din actuala campanie electorală”. De asemenea, ștabii cocoțați pe Înaltele scaune de nababi de la București cereau imperativ celor din teritoriu să sprijine „...toate acțiunile inițiate de Consiliul Județean sau Comunal al FDP, atât pe teren propagandistic, cultural, economic, politic, etc.”. Cu certitudine, cel mai urât le-a sunat În urechi simplilor alegători contribuția economică deoarece asta Însemna iarăși scuturarea buzunarelor și-așa sărăcite de nevoile curente. Ca toate documentele emise de la 1 ianuarie 1948, și acesta
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
dispreț și minciună față de cel care, prin vocea mamei sale Elena, a salvat de la pieirea sigură ce-i aștepta În Transnistria și Basarabia, după trecerea devastatorului tăvăluc rusesc. Pe 26 iunie 1948, CDE Huși a primit de la „centru” un material propagandistic Înșirat pe patru coli și jumătate format A4, intitulat: „Teze. S’a judecat procesul criminalilor din pogromul dela Iași”. Iată ce frumos Îi gratulaseră capii comuniști ai evreimii române pe cei care au condus destinele țării după abdicarea benevolă a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a migra În Israel, partidul comunist s-a gândit că n-ar fi tocmai rău dacă, prin intermediul CDE-urilor, ar trimite În respectiva țară și elemente devotate cu carnetul roșu de membru În buzunar pentru a face oleacă de colb propagandistic negativ. Scopul? Sperierea celor cu cererile depuse pentru plecare și determinarea acestora de a rămâne ca să dea o mână de ajutor la construirea socialismului victorios și la realizarea vestitelor planuri cincinale În patru ani...pe jumătate, după cum suna o
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Iac-așa!! b.p. 1 mai 1949, la CDE Huși Raportul de activitate fiind pe luna mai, nu puteau lipsi, firește, nici referirile asupra marii sărbători a muncitorilor de pretutindeni, confiscată În mod grosolan de partidul comunist român În beneficiul propagandistic propriu. Iată ce au făcut săritorii membri ai resortului cultural pentru buna desfășurare a festivităților: „De Ziua Internațională a Muncii am ornat exteriorul sediului cu lozinci, un fotomontaj, tablourile celor patru dascăli ai clasei muncitoare și secretariatul PMR”. În treacăt
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
intelectuală, Împuternicitul-șef le trimisese și o schiță a imobilului În care „munceau” de le săreau capacele delcourilor pentru a afla cam de câți copaci ai patriei era nevoie pentru a le Încălzi fundurile și biluțele. b.k. Foi volante propagandistice După cum s-a putut afla până acum, activitatea celor doi cenzori vasluieni (din care unul era șeful celuilalt) nu se limitase numai la cele două publicații („Rulmentul” și „Vremea nouă”) ci se extinsese și asupra chitanțierelor, facturierelor, bonurilor de consum
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
semnalate, rămînÎnd doar finalul”. Deci, un fleac ciuruit. În fosta dictatură a „proletarilor” de la vârful Puterii, se vorbea la nesfârșit despre „revoluționara presă comunistă” ce-ar fi existat În România interbelică, mințindu-se astfel cu nerușinare. Scopul acestor deșănțate calupuri propagandistice nu era altul decât acela al inducerii În eroare a omului simplu, netrecut prin pușcăriile și lagărele de muncă de tip nazist ce umpluseră cândva teritoriul patriei de tip sovietic. În „Nota de sesizări” cu numărul 24 din 22 august
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Cu toată sârguința activiștilor p.c.r. de a abate atenția tinerilor români de la diversele curente artistice sau vestimentare apărute În lumea liberă, de după „cortina de fier”, totuși ele pătrundeau rapid Înfingându-și adânc rădăcinile În conștiințele suprasaturate de atâtea minciuni propagandistice. Analizând conținutul șpaltului revistei școlare „Vlăstarul” nr.1/1976 (fără să fie specificată care școală), Petru Necula a dispus „...eliminarea mai multor cugetări de la rubrica <<Maxime>> „ care, opina el, „...contravin normelor și principiilor eticii socialiste (subl.ns.)”. Și la rubrica
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
slujitorii cuvântului scris, numai că ele nu puteau ajunge În mediul public datorită vigilenței cenzorilor care nu permiteau sub nicio formă vreo abatere de la celebra morală socialistă cu care ne Împuiaseră capul În acele vremuri de mari și ticăloase minciuni propagandistice. Un angajat al DGPT, controlând șpaltul publicației „Săptămîna” (poate cea mai populară apariție din epocă) a găsit un comentariu scris, cel mai probabil, de redactorul șef de atunci, Eugen Barbu, o limbă extrem de ascuțită În spațiul presei comuniste românești. Revista
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Două În orașul Huși: <Zorile> - Liceul <<Cuza Vodă>> și <Năzuințe> - Liceul <<Mihail Kogălniceanu>>. CÎte una În orașul Vaslui (<Vlăstarul> - Liceul nr.1) și Negrești (<Axa> - Liceul de cultură generală)”. d.x. Progresiști? Nu prea! Revoluționari? Idem! Cuvintele cu caracter strict propagandistic reveneau obsesiv În analizele cenzorilor vasluieni, aruncând În derizoriu munca școlarilor și a cadrelor didactice care ar fi vrut ca literatura beletristică să fie disociată de cea politică, neagreată de marea masă a cititorilor dar aromitoare ca o tămâie pentru
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și Galitia), pe care U.R.S.S. le-ar putea folosi apoi drept cap de pod în scopuri militare și politice." La 24 noiembrie 1924, Stalin specifică următoarele în "Rezoluția către Comisariatul Afacerilor Externe și Armata Roșie": Dacă Basarabia va fi propagandistic pregătită pentru unirea cu Republică Socialistă Sovietică Moldoveneasca Autonomă și dacă se va depune efortul necesar ocuparea acestei provincii de către Armata Roșie poate fi realizată cu rapiditate." Acestea erau, așadar, cauzele mărețe ale Partidului Comunist din România și ale membrilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
îndoctrinare și spălare a creierelor, încă din anii '20. În realitate, brigăzile de muncă, santierismul și stahanovismul (celebrele spargeri de normă), constituiau un mijloc prin care cadrele de perspectivă ale partidului comunist erau antrenate să conducă, să mobilizeze, să influențeze propagandistic, într-un cuvânt, să manipuleze o masă de indivizi, într-o anume situație dată. Sovieticii au constituit brigadă de muncă "Vasile Roaita" în România, tot așa cum au constituit brigăzi similare și în alte țari ocupate, pe cale de sovietizare. Calea ferata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
inter- viu acordat lui Constantin Coroiu și consemnat în Adevărul literar și artistic. Un al doilea tip de utilizator este acela care a făcut din opera lui Caragiale, decupată procustian și bricolată brutal, un instru- ment ideologic, dialectic, un material propagandistic. Astfel apare în critica și teoria literară a anilor ’50, sub semnul realism- socia- lismului, un Caragiale ca impenitent antiburghez și antijunimist, acid critic social pe nemărturisite, dar presupuse criterii ideo- logice. Îl avem în film astfel, cum o și
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
tabu". De reținut că la multe "oficialități" din capitală și provincie noi nu serveam numai de translatori, ci și de "tălmăcitori de ziceri", în cazul unor expuneri alandala, bolovănoase, agramate sau a emiterii unor înșiruiri de propoziții și fraze jenant propagandistice și patriotarde, având datoria de a corecta inexactitățile, exagerările, fanfaronadele și aberațiile. Precizam că unele din aceste vizite erau încununate de primirea la Nicolae Ceaușescu, pentru acordarea unui interviu. Protocolul acestor interviuri avea ceva din "teatrul absurdului" și din "Ubu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cu Farhi și adaug) c) regimul lui Sadat este În pericol. Rușii sunt sup)rați pe el. Studenții egipteni, dintre care unii au fost subofițeri În r)zboiul din 1973, au o atitudine critic) și sunt nemulțumiți. În Egipt, rememorarea propagandistic) a evenimentelor din timpul r)zboiului nu-i menționeaz). Ei știu cât de prost au fost conduși și cât de repede și-a revenit Israelul dup) Înfrângerile din primele zile. Dac) rușii organizeaz) o lovitur) de stat, au la dispoziție
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
efectele lui scontate. Tezele generale și concluziile sunt totdeauna aspectele cele mai sumare, am putea zice didactice, ale oricărui punct de vedere ; de aceea sunt și cele mai reversibile. În ultim resort se reduc la enunț (de unde și vocația lor propagandistică). În schimb, operațiunile în detaliu, adică cele „analitice”, în critică la fel de bine ca și aiurea, cer negreșit scrupul și competență ; aici nu se poate trișa, cum nu trișează în fond nici autorul lui Nu, deși se laudă că o face
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
subiecte "tabu". De reținut că la multe "oficialități" din capitală și provincie nu serveam numai de translator, ci și de "tălmăcitor de ziceri", în cazul unor expuneri alandala, bolovănoase, agramate sau a emiterii unor înșiruiri de propoziții și fraze jenant propagandistice și patriotarde, corectând inexactitățile, exagerările, fanfaronadele și aberațiile. Precizam că unele din aceste vizite erau încununate de primirea la Nicolae Ceaușescu, pentru acordarea unui interviu. Protocolul acestor interviuri avea ceva din "teatrul absurdului" și din "Ubu roi": ziariștii erau bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Reauzindu-i cuvintele și recitindu-i scrierile e ca și cum am respira un parfum din ceruri, și privim spre orizonturi noi «de la acoperișuri în sus», contemplând acel «pământ nou» promis de Sfintele Scripturi. Expresia esicastă de «Evanghelii vii» nu era o deviză propagandistică nimerită ca să-și vândă publicului marfa, ci o tocmeală serioasă, constantă pentru a înfăptui zilnic imperativul evanghelic: «Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea sa». Odată i-a spus prietenului său don Chiot că, într-o noapte foarte agitată
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]