2,370 matches
-
un personaj romantic american (Wakefield al lui Hawthorne), el dispare, într-o seară obișnuită, de la domiciliul conjugal și, deși călătorește o noapte întreagă spre sud, revine în Brewer (Pennsylvania), pentru a locui nu departe de casa lui în apartamentul unei prostituate, Ruth, care îi va naște o fiică nelegitimă, Annabelle. Nu trebuie să căutăm filozofii adînci în mentalitatea defetistă a lui Harry și nici sensuri sofisticate în gestul său de abandon. El este, în mod cert, un ins mediocru (pus poate
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
publicat un volum față de altul). Devenit moștenitorul afacerii de mașini Toyota a socrului său, Harry cunoaște stabilitatea financiară, dar nu și pe cea emoțională. Cu un libido vizibil dereglat, el continuă aventurile cu alte femei, gîndindu-se încă la Ruth Leonard (prostituata cu care a locuit în tinerețe și de care a fugit atunci cînd a aflat că era însărcinată). Își neglijează constant familia, în special pe Nelson, student la Universitatea Kent și proaspăt dependent de droguri. Nici la bătrînețe, Rabbit nu
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
1 septembrie 1888. În seara de Crăciun a aceluiași an, Vincent se ceartă cu Gauguin, care acceptase invitația lui de a lucra împreună în Provence. În noaptea aceea își taie o ureche pe care i-o duce, bine împachetată, unei prostituate. După cîteva zile petrecute la spital se întoarce acasă. Are halucinații care îl torturează, îl înspăimîntă. Alungat din Arles unde inspiră frică, acceptă să intre la azilul Saint-Paul de Mausole din Saint-Rémy. Continuă să picteze. Pentru prima oară un critic
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
care cedează însă repede în fața acumulării de inconveniente și disconfort, pentru care tatăl său pare la fel de puțin pregătit ca el. Figura lui Jim e centrală, de altfel ; un ins iresponsabil ca soț (își înșeală frecvent soția cu tot soiul de prostituate), dar și ca tată, manifestînd adesea un fel de perversiune abjectă, la limita sadismului, dar și a prostiei, un personaj complex, egocentric și slab în fața pericolului sălbăticiei, visător, dar purtat de o forță a disperării care îl face să-și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
în acest fapt constă și caracterul ei problematic: „wie lyrische Dichtung in einer Erfahrung fundiert sein könnte, der das Chockerlebnis zur Norm geworden ist.“ Benjamin ana lizează modul în care Baudelaire privește mulțimile orașului, precum și figurile emblematice ale acestuia: cartoforul, prostituata, în fine, un personaj la care voi reveni pe larg în capitolul al treilea, flaneurul. De fiecare dată, poezia este a artistului care, notează Benjamin, se duelează și, înainte de a fi doborât, urlă de spaimă. Interesant este însă faptul că
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
față însă, este inte resant modul cum această trăire (Erlebnis) a flaneurului de vine experiență (Erfahrung). Empatia cu marfa nu îl identifică pe flaneur mărfii (este discutabil dacă întruchiparea mărfii în om, după spusele lui Benjamin, se realizează prin figura prostituatei), după cum relația flaneurului cu mulțimea nu este una a identificării imediate cu aceasta. Funcția critică a acestui personaj, care se identifică, în aceste două relații (cu marfa și cu mulțimea), funcției sale politice constă în faptul că, în același moment
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
obiectelor, a modului cum acestea sunt înlocuite sau intră în circuitul consumului. Legile economice devin alegorii înghețate în forma expunerii mărfurilor. În Zentralpark (1939), Benjamin citește în Baudelaire intenția de a face vizibilă aura proprie mărfii, umanizând-o în figura prostituatei. Este im por tantă sesizarea acestei funcții în cazul flaneurului și, odată cu ea, deconstrucția radicală a mecanismului econo miei mărfurilor. Privite pe scena arcadelor, mărfurile capătă aura care le dislocă legitățile imanente și le recompun într-un univers fantasmagoric. Expusă
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
al unei mase care reacționează unitar. Celebrarea consumului în cadrul expozițiilor universale este un bun exemplu. Rolul politic primordial revine, astfel, celui care se detașează de funcționalismul dominant și deconstruiește logica progresului tehnic: flaneurul, care își regăsește „intimitatea“ în mijlocul mulțimii, sau prostituata, care iese din mecanismul mărfii, devenind ea însăși marfă. Experiența urbană, localizată în marginalitatea metropolei, o transformă pe aceasta din urmă în spațiu politic, atunci când o sesizează ca pericol, prin prisma unui conflict, ca primejdie a uitării sau ca nedreptate
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
a istoriei ca atare: aceea în care trecutul își reclamă dreptul de a fi auzit în ciuda vocilor ascuțite ale clipei saturate de prezența progresului și a tehnicii. Eroii anonimi ai istoriei sunt, în piesa lui Benjamin, personajele marginale (flaneurul, Lumpensammler-ul, prostituata), care devin, în scene multiple, agenți mesianici ai istoriei, ipostaze ale „profetului care privește în urmă“. Mediația memoriei este, se poate deduce de aici, gestul esențial care constituie lumea metropolei. La fel, gestul „speculativ“ al colportajului reprezentărilor, prin care, după cum
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Larsen nu este maternitatea și fecundația, ci orgasmul, escaldarea plăcerii fizice fără scopuri procreative. Cu alte cuvinte, o pulsiune elementară, caracterizată în termeni de o misoginie implacabilă de către Baudelaire 355 pentru o viață de consum erotic, cum este cea a prostituatei. În locul Madonei, Munch o pictează pe Marea Prostituată a Babilonului cu chipul pe care i-l conferă modernitatea, dacă ne păstrăm pe același nivel de reprezentare în contextul aluziilor biblice. Există însă și procesul invers, al inocentării unui aprioric rău
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
escaldarea plăcerii fizice fără scopuri procreative. Cu alte cuvinte, o pulsiune elementară, caracterizată în termeni de o misoginie implacabilă de către Baudelaire 355 pentru o viață de consum erotic, cum este cea a prostituatei. În locul Madonei, Munch o pictează pe Marea Prostituată a Babilonului cu chipul pe care i-l conferă modernitatea, dacă ne păstrăm pe același nivel de reprezentare în contextul aluziilor biblice. Există însă și procesul invers, al inocentării unui aprioric rău feminin prin intermediul maternității, temă pe care o tratează
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Acest paroxism al senzualității, în care este ambalat răul, îi conferă femeii competența sacerdoțiului impus de un cult păgân, oficiind un ritual enigmatic, precum Salammbô din romanul omonim al lui Flaubert. Dar adesea, ea se remarcă și în calitatea Marii Prostituate cultice, pregătite pentru un rit sacrificial. Femeia fatală ca înger al morții este poate cea mai nimerită întruchipare a relației dintre Eros și Thanatos, Principiul plăcerii (Lustprinzip) enunțat pentru prima oară în 1848 de către psihologul experimentalist german, Gustav Theodor Fechner
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al doliului, are picioarele goale, precaritate asociată mai degrabă smereniei, iar veșmintele sale, cu o mulțime de pliuri, după canonul picturii bizantine, servesc asimilării imaginii sale cu cea a rolului protector, matern, sau a rolului asumat ulterior de Maria Magdalena, prostituata pocăită. Atitudinea sa umilă, încovoiată, precum și un volum mai redus al corporalității sugerează deopotrivă intensitatea suferinței. Sărutul nu pe gură, ci pe obraz sau pur și simplu o atingere a obrazului de chipul emaciat al sfântului, reface acea circularitate maternal-soteriologică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
arcul și tolba de săgeți din bagajul tradițional al amorașilor care o însoțesc pe Venus. În locul chipului curtezanei se află un craniu, iar mâna ei scheletică ține capul unui bărbat pe care-l contemplă. Moartea luxurioasă deghizată în femeia venală, prostituata malefică, prezidează acest conclav al exacțiunilor venerice prin care bărbatul își pierde capul, iar virtuțile sunt decadent inversate rezidând "in lombis" și nu celest în Organon-ul sufletului, Inima, sau cel al rațiunii, Creierul. Moartea nu mai apare ca în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nu poate sta singură în picioare, ceea ce sporește impresia angelică pe care o propagă. Tot asemenea îngerilor, este asexuată, în ciuda încercărilor mai mult sau mai puțin reușite de a o prezenta drept heterosexuală (prin relația ei cu Ken, niciodată materializată), prostituată sau chiar lesbiană 123. La fel ca îngerii, Barbie se încăpățânează să rămână albă-ca-zăpada, în pofida numeroaselor încercări de a o face hispanică, nativ-americancă sau asiatică. Interesant este faptul că succesul și credibilitatea păpușii scad odată cu schimbarea etniei ori rasei. Cu
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
subversiune decât ca legitimare a numelui Fecioarei, cariera ei parodiind de atunci tot ceea ce reprezintă Fecioara. Nu ne pro-punem să analizăm aici dacă Madonna a comis vreun sacrilegiu asumându-și diferite măști sau cât de de-parte a mers personificând prostituata, cea mai periculoasă formă a feminității. Interesează mai degrabă subminarea valorilor tradiționale feminine și ale castității, care au transformat-o nu numai într-un star, dar și într-un icon postmodern al culturii populare. Celebrul videoclip al Madonnei din 1986
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
își asumă rolul unei femei cu multă experiență de viață, care ademenește băieți tineri. Madonna continuă să facă tot ceea ce probabil i se interzisese în adolescență prin educația catolică primită. În Material Girl (1984), Madonna își asumă o altă mască: prostituata care, refuzând să fie tipul de victimă Marilyn Monroe, se vinde oricui plătește mai bine în căutarea domnului Perfect, "băiatul cu bani". Clipurile Madonnei Like a Virgin (1984) și Like a Prayer (1989) sunt simulări de castitate și credință. Artista
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
travestiul în general revelează genul ca imitație, ca formă fără conținut, travestiul Madonnei este la fel de carnavalesc ca și costumația ei de femme fatale. Discursul ei exagerat feminin este la fel de parodic. Artista joacă rolul lesbianei în Justify, așa după cum joacă rolul prostituatei Dita în Erotica (1992) și a agresoarei de băieți în Open. Faptul că videoclipurile ei au provocat scandaluri și reacții aprinse atât în comunitățile heterosexuale de albi și negri, cât și în cele de homosexuali și lesbiene demonstrează că oamenii
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
carnavalizată a New York-ului"227. Interpretarea parcului ca hiperrealitate sau ca oraș contrafăcut este susținută de însăși existența zidului de împrejmuire pe care Tilyou, creatorul parcului, l-a ridicat în 1897. Deși motivul principal a fost reducerea accesului cerșetorilor și prostituatelor în parc, zidul, a cărui poartă principală de intrare era marcată de o arcadă din ipsos, decorată cu clovni, saltimbanci și măști, limita spațiul parcului ca loc de distracție, separându-l de realitatea cotidiană. Coney Island (arcada de la intrare) Scopul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
pornit rămâne, sau și ea poate suferi modificări? La filmul din Moldova am avut un schelet orientativ pentru mine. Ideea era să fac portretul unor oameni care aparțin unor categorii care nu existau înainte de '89: șomerul, patronul etc. Găsisem o prostituată despre care se spunea că este virgină. E posibil ca după perioada de documentare, când ajungi la filmare, totul să fie altfel și atunci trebuie să te descurci, să te adaptezi. Astfel, în cazul nostru, când ne-am întors să
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
imobilele mai mult sau mai puțin refăcute din Leipzigerstrasse. În scurt timp, am văzut înălțîndu-se chiar unul, două palate în stilulul masiv al artei staliniste. Vestul rămînea lipsit de formă. În centrul său, Kurfürstendamm, se simțea mirosul greu al descompunerii. Prostituatele făceau trotuarul, lămpile de neon agățate de ruine semnalau prezența cîrciumilor și cabaretelor. Vedeam în toate acestea dovada corupției capitalismului, a neputinței sale de a rezolva problemele de după război, în vreme ce primele furnicare de truditori din Est ofereau dovada tangibilă a
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de ambe sexe, afectate de asemenea boli. (...) Este interzis persoanelor de ambe sexe invitațiunea ori provocarea directă ori indirectă la desfrânare, (...) provocarea la prostituție de la ferestrele ori de la porțile caselor, facerea de reclame spre a atrage pe vizitatori în locuințele prostituatelor. (...) Bărbații nu sunt liberi a deschide și a derija case de prostituție, femeile măritate nu pot derija astfel de case fără consimțământul bărbatului. Casele de prostituție și locuințele femeilor prostituate nu sunt tolerate: în vecinătatea bisericelor, școlelor, internatelor de educație
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
birturi, cârciumi, berării, restaurante, cafenele șantante. Din banii ce femeile prostituate câștigă, patroana casei nu poate opri decât cel mult dou) părți din trei ca plată de locuință, încălzire, mâncare, serviciu și spălatul rufelor” ș.a. Legislația națională din domeniu, oferea prostituatelor dreptul la liberă practică, atât în casele de toleranță, cât și pe cont propriu. Cele mai multe proveneau din mediul rural sau din zona mahalalelor, un eșantion important fiind recrutat din rândul servitoarelor. În general, motivele pentru care șeful poliției locale refuza
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și pe cont propriu. Cele mai multe proveneau din mediul rural sau din zona mahalalelor, un eșantion important fiind recrutat din rândul servitoarelor. În general, motivele pentru care șeful poliției locale refuza să semneze actele „de muncă” pentru aspirantele la profesia de prostituată gravitau în jurul ideii de conduită imorală și scandaloasă. Pe lângă îndatoririle legate de supravegherea condițiilor igienico-sanitare din școli, unitățile economice etc., medicul comunal avea și obligația de a controla periodic - din trei în trei zile - starea de sănătate a prostituatelor din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de prostituată gravitau în jurul ideii de conduită imorală și scandaloasă. Pe lângă îndatoririle legate de supravegherea condițiilor igienico-sanitare din școli, unitățile economice etc., medicul comunal avea și obligația de a controla periodic - din trei în trei zile - starea de sănătate a prostituatelor din stabilimentele băcăuane. Constatările erau trecute în celebrele condicuțe (condica de sănătate), în care mai erau precizate și diferite date personale, precum numele, vârsta, starea civilă, religia, naționalitatea sau locul de naștere. Pentru femeile care acceptau vizita medicală la dispensar
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]