2,003 matches
-
preocupare să fie vorbele pe care le spui. Acest lucru este mai greu de realizat atunci când transmiți din stradă, din mijlocul oamenilor și cu mult mai greu de realizat când transmiți din mijlocul suporterilor unei echipe de fotbal sau al protestatarilor violenți. În aceste cazuri, siguranța reporterului poate fi amenințată. Am transmis de multe ori din piețe pline de oameni aflați în stare de ebrietate, care mă trăgeau de păr sau mă loveau în timp ce la televizor tre buia să par calmă
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
care operatorul pleacă de pe reporter sau producătorul îl acoperă pe reporter cu off de imagine etc. Spre exemplu, dacă te afli la un direct din mijlocul unui miting, stabilești cu operatorul ca, în momentul în care te aude spunând cuvintele protestatarii au adus pancarte, camera să plece de pe tine și să strângă pe mesajele afișate în spatele tău. Această tehnică comportă însă anumite riscuri, cum ar fi în mod evident faptul că, dacă transmiți dintr-un loc cu nivel ridicat de zgomot
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
exerciții de nesupunere divină, Cioran încearcă să dea o hermeneutică personală primei căderi a omului, episod care, prin Adam, va marca începutul istoriei. În fond, spune Cioran, era vorba de "a doua lovitură dată ordinii lui Dumnezeu", după ce Lucifer, primul protestatar care "a atentat la inconștiența originară"119, a tulburat unitatea de început a lumii. Ieșirea ființei umane din ceea ce Cioran numește inocența primordială și intrarea acesteia în timp a fost generată de nemulțumirea față de Dumnezeu (care i-a dăruit ignoranța
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
dar ea nu mai este strict apanajul studenților și tinerilor cum era altădată. În același timp, așa cum se întâmplă în cazul ecologiștilor, participarea de un anumit fel nu apare ca un joc de sumă zero, unii dintre cei mai activi protestatari folosind totodată și canale convenționale de expresie și mobilizare politică. Revenim aici la participarea politică a femeilor. Nu doar pentru că egalitatea între sexe este o problemă majoră la nivel mondial, ci pentru că includerea femeilor în rândul celor activi civic și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
participanți sunt importante. Bărbații, cei mai educați, cei de vârstă medie și mai ales funcționarii și cei cu funcții de conducere sunt cei care participă cel mai frecvent. Vedem însă că există o diferență între tipurile de participare. Distincțiile dintre protestatari sunt mai mari decât cele dintre participanții la acțiuni convenționale. Între cei din urmă, diferențele nu sunt foarte mari și țin de educație și de ocupație. Cei cu educație superioară și cei cu funcții de conducere participă mai frecvent în
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
cei din urmă, diferențele nu sunt foarte mari și țin de educație și de ocupație. Cei cu educație superioară și cei cu funcții de conducere participă mai frecvent în asociații voluntare. Distincțiile cele mai pregnante se înregistrează însă în rândul protestatarilor, unde diferențierea este dată nu doar de educație și ocupație, ci și de vârstă și sex (pentru compunerea și codarea variabilelor vezi Anexa 1). Dezvoltarea acțiunilor de protest în țările occidentale au inclus treptat și alte grupuri inițial excluse din
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
femeilor și respectarea drepturilor celor de culoare erau total diferite de cele specifice anilor '50. Înaintea acestor noi mișcări sociale Statele Unite nu fuseseră confruntate decât cu foarte izolate violențe legate de relațiile de muncă din industrie. Există două perspective asupra protestatarilor. Unii autori susțin că aceștia nu se disting de ceilalți participanți politici, ei ar fi mai curând asemănători decât diferiți de membrii de partid și de cei activi în asociații voluntare, protestul nefiind decât o formă oarecare de participare, nouă
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
și de cei activi în asociații voluntare, protestul nefiind decât o formă oarecare de participare, nouă într-adevăr. Acești autori presupun că demonstranții iau parte și la formele tradiționale de participare (Norris, Walgrave și Van Aelst). Alți autori consideră că protestatarii ar fi diferiți. Ei nu participă în formele mai tradiționale și sunt mai absenți la vot. Mai mult, în societățile post-comuniste în tranziție, ei se dovedesc mai nemulțumiți de tranziție și consideră că sistemul politic și cel economic nu răspund
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
din Bruxelles, Paris, Hamburg sau Londra. Există o diferență în tipul de participare? Persoanele care participă în formele convenționale și neconvenționale sunt oare aceleași? Vom discuta această problemă mai jos. Să vedem întâi în ce privințe ar putea fi diferiți protestatarii de ceilalți participanți. Creșterea activităților de protest a fost legată de o schimbare generală a valorilor societății. Valorile post-materiale au fost tot mai mult prețuite în detrimentul celor materiale, de unde și o schimbare de atitudine față de politică și instituțiile sale (Inglehart
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
atitudine față de politică și instituțiile sale (Inglehart, 1997). Este oare și cazul în România? Aceasta tocmai a încheiat tranziția de la comunism la economia de piață și este de așteptat ca valorile predominante să fie cele materiale, nu cele post-materiale. Dacă protestatarii vest-europeni sunt tineri și îmbrățișează valori post-moderne, ce valori împărtășesc protestatarii din România? Folosind bateria de patru itemi folosiți de WVS pentru a măsura valorile post-materiale, ne-am aștepta ca cetățenii români să îmbrățișeze mai curând valorile ce pun accent
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
cazul în România? Aceasta tocmai a încheiat tranziția de la comunism la economia de piață și este de așteptat ca valorile predominante să fie cele materiale, nu cele post-materiale. Dacă protestatarii vest-europeni sunt tineri și îmbrățișează valori post-moderne, ce valori împărtășesc protestatarii din România? Folosind bateria de patru itemi folosiți de WVS pentru a măsura valorile post-materiale, ne-am aștepta ca cetățenii români să îmbrățișeze mai curând valorile ce pun accent pe protejarea libertății cuvântului și pe o putere mai mare a
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
putea să exprime mai curând nemulțumirea oamenilor față de condițiile socio-economice ale tranziției, consideră Uslaner. Protestul ar susține mai curând ipoteză "modelului legitimității": participarea convențională reprezintă un sprijin pentru sistemul politic, în timp ce protestul reprezintă sentimente de frustrare și nemulțumire. Faptul că protestatarii sunt mai puțin interesați de politică și mai nemulțumiți de funcționarea democrației este deja o constatare răspândită (Norris, 2003). Trebuie să vedem dacă în România nu cumva cei care protestează sunt cei mai nemulțumiți și mai dezamăgiți de tranziția politică
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
politică și le prezintă pe amândouă ca resurse pentru democrație, lucru contestat de alții (Newton, 2001b). Ceea ce știm deja este că atât încrederea socială, cât și cea politică sunt scăzute în România (Uslaner și Bădescu, 2005). Nu știm însă dacă protestatarii au mai puțină încredere în ceilalți și în regimul politic decât ceilalți români. În ceea ce privește încrederea politică, ea este exprimată de încrederea în parlament, ca instituție esențială a democrației (Newton, 2001a). Putem măsura sprijinul pentru democrație nu prin atașamentul pentru democrație
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
cei auto-plasați între 5 și 6, considerându-i pe ceilalți ca fiind partizani de dreapta și de stânga. Românii sunt în mare majoritate puțin interesați (34,3 %) și deloc interesați de politică (32,9 %), așa că ar fi foarte posibil ca protestatarii să facă parte din această categorie. Așa cum aminteam mai sus, printre valorile sociale includem și ecologismul și valorile post-materiale. Ne așteptăm ca ele să fie mai importante pentru participarea neconvențională, în conformitate cu ipoteza transformării activismului. Alături de toate aceste variabile vom introduce
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
diferite de ceilalți cetățeni, activitățile de protest asociindu-se cu valorile post-materiale. Nu putem spune cu certitudine însă că, în ceea ce privește protestul, modelele de regresie susțin ipoteza legitimității și o exclud pe cea a participării sub noi forme. Sprijinul pe care protestatarii îl acordă regimului egal cu al celorlalți participanți este cel mai bun argument împotriva tezei legitimității. Mai mult, așa cum se poate observa, participanții convenționali sunt cei care au mai puțină încredere politică și nu invers. Nu este adevărat că protestatarii
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
protestatarii îl acordă regimului egal cu al celorlalți participanți este cel mai bun argument împotriva tezei legitimității. Mai mult, așa cum se poate observa, participanții convenționali sunt cei care au mai puțină încredere politică și nu invers. Nu este adevărat că protestatarii ar fi mai puțin interesați de politică, ci din contră. În rest, nici un tip de participare nu este semnificativ legat de susținerea democrației ca regim competitiv sau de mulțumirea cu lupta autorităților publice împotriva corupției. Diferența evidentă constă în comportamentul
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
regimului democratic, dacă ne gândim la acțiunile sindicatelor minerilor denumite popular mineriade (Gledhill, 2005). Nu este însă suficient pentru a considera protestul din România o activitate politică de contestare a legitimității regimului democratic, așa cum au fost mineriadele. În același timp, protestatarii se dovedesc mai impregnați de valori post-materiale, chiar dacă aceste valori sunt mai curând o excepție la scara întregii societăți. Ei valorizează mai mult libertatea de expresie și resping mai puternic formele de autoritate. Ei pot fi văzuți ca apărători și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
autoritate. Ei pot fi văzuți ca apărători și promotori ai libertății, mai curând decât cetățeni alienați și ostili democrației. Iar dorința de libertate o componentă a post-materialismului este un foarte puternic predictor al democratizării la nivel global (Welzel, Inglehart, 2005). Protestatarii din România sunt mai asemănători activiștilor civici decât publicului. Împreună cu aceștia, ei reprezintă o speranță pentru răspândirea valorilor democratice în România, în ciuda participării politice foarte reduse și evident inegalitare. Spunem speranță, pentru că nu există probe de necontestat că participarea voluntară
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
normelor ce aliniază; sau de contestatar, de individ care se opune vieții convenționale, Încercând un protest naiv, neorientat și uneori cu tendințe antisociale. Un fel de hippy simpatic care forțează schimbarea socială. Până la urmă, un nou conformism, cel al veșnicului protestatar, al militantului ineficient pe scara promoției sociale. Acest tip de atitudine s-a dovedit Însă puțin profitabil În planul succesului social, Îngrădind aria de acțiune a individului. Dar grobianul are resurse nebănuite, a evoluat În funcție de epocă și contextul social concret
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Declarația de independență a Armeniei în septembrie 1991, dar și Acordul de la Alma Ata de afiliere la CSI, în decembrie 1991cu susținătorii președintelui în exercițiu, Robert Kocharian, și ai președintelui nou ales, Serge Sarkisian, fost premier. Scenariul este cel cunoscut: protestatarii, adică opoziția, contestă rezultatul alegerilor, pretinzând că au fost măsluite drept pentru care au ocupat piața centrală din Erevan, au ridicat corturi și luptă de vreo două săptămâni cu forțele de ordine. Morți și răniți de o parte și de
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
secretar al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților și membru al Comisiei speciale a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității S.I.E. (Serviciul de Informații Externe n.m.), Împotriva autorilor declarațiilor, susținători ai protestatarului Werner Sommerauer de la revoltă de la Brașov din 1987. Tocmai Înaintea procesului cu Sommerauer, Ristea Priboi ,,cade bolnav” și se internează În spital. Avocata lui Priboi se prezintă În fața instanței cu motivarea medicală pentru clientul său și solicită desfășurarea procesului cu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
a acestor organisme politice, nu a fost aprobată în unanimitate dar nu a fost nici respinsă. În consecință, PC italian și-a mai temperat pentru moment acuzațiile, iar Partidul Comunist din Austria și Franța au revenit la ordine expulzîndu-i pe protestatari (Roger Garaudy în Franța, Ernst Fischer în Austria). În al doilea rînd, în interiorul democrațiilor populare, care după evenimentele de la Praga, sînt supuse unui control mai sever și "standardizării". Aceasta este aplicată mai întîi în Cehoslovacia, unde după eliminarea echipei lui
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
iar dintre acestea 77% au declarat printre altele că aprobă Mișcarea pentru Pace. Cu toate acestea, chiar Europa de Nord a rămas domeniul de predilecție a contestației nucleare care a căpătat repede și accente antiamericane, aceasta a ieșit în afara zonei inițiale, valul protestatar cuprinzînd și Europa de Sud așa cum o dovedesc manifestațiile populare organizate la Madrid (400.000 persoane), la Roma (300.000 manifestanți pe 24 octombrie 1981), la Atena și la Paris (250.000 de persoane participante la "Marșul pentru pace" din
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
mișcarea contestatară a intelectualilor, pînă atunci marginală, și dorința maselor de a-și exprima revendicările ocolind căile impuse de putere. Acțiuni minoritare care făceau referință la drepturile omului, cum este "Carta 77" publicată la Praga de vreo cîteva sute de protestatari (ianuarie 1977), Apelul către populație și către autoritățile Poloniei, lansat de Comitetul de Apărare al Muncitorilor (KOR), victime ale represiunii de după evenimentele din iunie 1976, sau petiția adresată de scriitorul român Paul Goma delegaților prezenți la Conferința de la Belgrad (tot
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
o poziție privilegiată. Valul contestatar din Europa de Est, care a început să se manifeste în vara lui 1989 atingînd apogeul în octombrie-noiembrie, va cuprinde și România, dar cu o oarecare întîrziere. Disidența nu era complet absentă în această țară, unde rarii protestatari declarați erau apărați doar de atenția pe care le-o acorda mass-media occidentală. Chiar în sînul PC, un anumit număr de conducători a început să se îndepărteze de puterea tiranică a lui Ceaușescu și de politica sa catastrofală pentru poporul
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]