2,509 matches
-
Voilà pourquoi îl y a tânt de variété, tânt d'imprévu, tânt de contrastes chez leș femmes parisiennes" [Delord, p.2]. Procesul, de altfel, este ireversibil. "On a vu souvent des provinciales devenir Parisiennes, mais jamais une Parisienne devenir entièrement provinciale" [Bauer, p.5]. Poți rămâne provincial și la Paris: "Elle devint une de ces provinciales de Paris dont la race est nombreuse. Elle demeura ignorante de la grande ville, de son monde élégant, de șes plaisirs, de șes costumes, comme elle
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de variété, tânt d'imprévu, tânt de contrastes chez leș femmes parisiennes" [Delord, p.2]. Procesul, de altfel, este ireversibil. "On a vu souvent des provinciales devenir Parisiennes, mais jamais une Parisienne devenir entièrement provinciale" [Bauer, p.5]. Poți rămâne provincial și la Paris: "Elle devint une de ces provinciales de Paris dont la race est nombreuse. Elle demeura ignorante de la grande ville, de son monde élégant, de șes plaisirs, de șes costumes, comme elle était demeurée ignorante de la vie, de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Denise Baudu, care aduc la oraș și cele mai bune calități 91. Denise devine o veritabilă Pariziana, care îl seduce pe versatul Mouret: "Et elle jetait à Mouret le regard moqueur d'une Parisienne, que l'attifement ridicule d'une provinciale égayait. Celui-ci sentit la caresse amoureuse de ce coup d'œil, le triomphe de la femme heureuse de șa beauté et de son art" [Zola, Au Bonheur des Dames, p.131]. Altele însă sunt repede pervertite de moravurile Parisului. În acest mod
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de o parte, femei stabilizatoare, virtuoase și măritate, pe de altă parte, femei perturbatoare, fascinante, irezistibile. Numărul femeilor virtuoase, după Balzac, este egal cu cel al criminalelor. Și la Flaubert vom găsi, în tradiția lui Balzac, un studiu al moravurilor provinciale Madame Bovary și un studiu al moravurilor pariziene L'Éducation sentimentale. În ambele române dragostea, își pierde prestigiul tradițional, se depoetizează. Educația sentimentală a lui Frédéric Moreau se face în tradiția franceză prin cele patru femei care îl înconjoară. Plasat
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ce ține de moravurile la modă. "Fascinația adulterului", pentru a relua formulă lui Alain Corbin, obsedează întreg secolul 227. Michèle Sarde denumește adulterul mal français, boala franceză. Mary Donaldson-Evans consideră [p.125] că ceea ce deosebește adulterul Emmei Bovary, de tip provincial, îndreptat spre consumarea unor formule românești, de adulterul parizian este că ultimul urmărește un beneficiu de afirmare individuală ca entitate. În pofida riscurilor, femeile au recurs întotdeauna la adulter că la o formă a libertății 228. Acest lux, Pariziana și-l
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
constă în relațiile care leagă persoanele între ele prin intermediul diferitelor componente ale repertoriilor lor de roluri" [trad. apud Panea, p.57, subl.n.] Mobilitatea citadina sugerează mai multe roluri, pe care ea le preschimba că toaletele noi. Spre deosebire de sedentarismul vieții provinciale, viața tumultuoasa a capitalei oferă numeroase manifestări la care Pariziana dorește neapărat să participe: "Ne faut-il pas dans l'espace de douze heures avoir vu l'Opéra, la revue, la foire; avoir assisté au bal; au pharaon? Puis îl lui
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
care oferă numeroase modele de imitat ale eroilor reali și imaginari: personaje de român, eroi de război, staruri de cinema etc. "Imitația arhetipurilor trădează un anume dezgust de propria istorie personală și tendința obscură de a transcende momentul istoric local, provincial" [1991, p.135]. 50 "la Parisienne, derrière l'exotisme de son image 1900, cache un symbole plus profond et plus riche. De ce passé, revécu en photographies, à notre présent, quelque chose d'insolite tremble et se précise: l'éternel féminin
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cei neasemeni lor să viețuiască decent, sporind, malefic, tumoral, răul pe care îl reprezintă și din care se hrănesc. Cu ei avem noi a ne lupta și în anii viitori. (Mă grăbesc să le aduc aminte, celor siderați, că "scrisorile provinciale" ale lui Pascal sunt apreciate, între altele, drept primul pamflet din istoria literaturii franceze). Așa că, vorba tovarășului Lenin (a cărui "operă" filosofică erau niște caiete de conspecte): "Ce-i de făcut?" Cel mai la îndemână răspuns ar fi "stârpirea jivinelor
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
prin relațiile personale, regizori importanți, nereușind însă să producă mult așteptatul eveniment care să mai scoată trupa din amorțire și suficiență și care să panseze cumva orgoliul rănit al unui teatru ajuns, după ani de eșecuri și ratări, o epavă provincială. Privind retrospectiv, e frustrant să constați că toată această pleiadă de directori la un loc nu au făcut nici jumătate din ce a realizat mult hulitul (după revoluție) Mircea Radu Iacoban, în anii '80. E foarte greu de dat un
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
funcționarilor din schemele umflate ale administrației locale. Este orașul unde cultura a devenit pretextul mincinos de onorabilitate pentru niște aleși locali care cheltuie banii publici pe orice altceva poate fi imaginabil, numai pe cultură nu. E un loc apăsător și provincial umflat demagogic, în discursurile nerușinate ale politicienilor, la statutul de "capitală a culturii". Am prieteni care vor sări în sus la aceste constatări amare și care vor spune că, totuși, sunt foarte multe reușite și ca Iașul are argumente pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Cupa UEFA!) și țin minte că i-am trimis atunci la ministrul culturii și, după puteri, le-am acordat tot sprijunul care mi-a fost la îndemână pentru a-i promova ca o reușită care îmbogățește european brandul mai curând provincial al urbei noastre. Adrian mi s-a părut atunci (și multă lume a luat de bună această imagine înșelătoare) un om interiorizat, singuratic, ușor distant. Un virtuoz al viorii și un om devorat de pasiunea pentru muzică, care face în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
poetic. Pentru crearea sugestiei, simboliștii folosesc adeseori versul liber, pentru că acesta exprimă, nestingherit de rigorile prozodiei, mișcările intime ale sentimentului poetic (muzica interioară); Paul Verlaine spune: „Muzica Înainte de toate". Simboliștii au predilecție pentru anumite teme și motive: iubirea, nevroza, târgul provincial, ca element al izolării, natura, ca loc al corespondențelor. Reprezentanții de seamă ai curentului simbolist din Franța sunt: Charles Baudelaire, autorul poeziei Corespondențe, considerată o adevărată artă poetică pentru simbolismul francez, Arthur Rimbaud, Paul Verlaine (cu a sa Art poetique
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ani mai târziu, în ’92. De la început, în America recepția a fost foarte bună. Eu zic că asta a fost o problemă. Când cartea a fost recenzată în New York Times, am știut că va urma ceva neplăcut. S.A.: O invidie provincială! M.I.: Cel puțin. Nu pot să spun că asta e totul, poate nu e decât un aspect secundar, dar ceva este aici. La început nici nu s-a vorbit de carte în Israel: a apărut în vara lui ’88, iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
-ți era practic necunoscută. M.I.: Absolut necunoscută. Și, pentru mine, fascinantă, ca întreaga istorie a evreilor din România - și despre asta am citit o mulțime în ultimii ani. Ce văzusem la Tg. Neamț nu era nimic, fiindcă era un mediu provincial. Din punct de vedere cultural, n-am știut nimic despre istoria evreilor români ca cetățeni și oameni de cultură români. S.A.: Și ca parte din mainstream-ul cultural fantastic al perioadei interbelice. Ca parte a unei culturi complexe, proteice, tensionate, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
143 De ce scriu? / 148 III. PRO AMICITIA Mihai / 155 Post-scriptum editorial / 158 Poezia verbului a fi / 163 Invitație la spectacol / 169 N. Turtureanu - 70 / 176 Mihai Drăgan - corespondență / 181 20 de ani de la un asasinat revoluționar / 189 Revolta fondului nostru provincial / 191 7 Nota autorului Am adunat între coperțile prezentei cărți texte scrise între anii 1990-2014. Din jurnalistica practicată cu sârg „post-revoluționar” am reținut foarte puțin, în special contribuții recente, cu un impact mai curând cultural, decât politic. Motivația lor se
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de regretatul meu frate, edițiile din clasici, inclusiv colecția Eminesciana, au rămas în raftul de bibliotecă pentru a mărturisi, nu doar foștilor studenți din 30 de promoții, profesionismul unui pedagog și cercetător pasionat. 1 nov. 2013 191 Revolta fondului nostru „provincial” Jurnalul este, cum se știe, o specie a literaturii „subiective”. Ceea ce înseamnă că „adevărul” autorului nu coincide totdeauna cu al celorlalți, mai cu seamă când textul conține „incidentele unei vieți mediocre” (Constantin Călin, PROVINCIALE, Fragmentarium, 1975-1989, Ed. Babel, Bacău, 2012
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
nov. 2013 191 Revolta fondului nostru „provincial” Jurnalul este, cum se știe, o specie a literaturii „subiective”. Ceea ce înseamnă că „adevărul” autorului nu coincide totdeauna cu al celorlalți, mai cu seamă când textul conține „incidentele unei vieți mediocre” (Constantin Călin, PROVINCIALE, Fragmentarium, 1975-1989, Ed. Babel, Bacău, 2012, pag. 475). Aici se impune o precizare. „Mediocritatea” cărturarului, dincolo de înțelesul peiorativ de uz curent, trimite la horațiana aurea mediocritas (calea de mijloc, echilibrul sufletesc, moderația), o țintă ce ar trebui să confere maximă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
horațiana aurea mediocritas (calea de mijloc, echilibrul sufletesc, moderația), o țintă ce ar trebui să confere maximă credibilitate confesiunii. Sinceritate, onestitate, autenticitate sunt premisele revendicate în scrierea (și transcrierea selectivă) a însemnărilor din anii 1975-1989, sub un titlu oarecum provocator (Provinciale), dacă ne gândim, spre exemplu, la un „provincial” de talia celebrului funcționar din Perigueux (Michel de Montaigne). Într-o perioadă de cantonare a întregii țări într-un provincialism jalnic, la periferia Europei „normale”, „problemele” literatului din Bacău nu diferă cu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
moderația), o țintă ce ar trebui să confere maximă credibilitate confesiunii. Sinceritate, onestitate, autenticitate sunt premisele revendicate în scrierea (și transcrierea selectivă) a însemnărilor din anii 1975-1989, sub un titlu oarecum provocator (Provinciale), dacă ne gândim, spre exemplu, la un „provincial” de talia celebrului funcționar din Perigueux (Michel de Montaigne). Într-o perioadă de cantonare a întregii țări într-un provincialism jalnic, la periferia Europei „normale”, „problemele” literatului din Bacău nu diferă cu nimic de ale celui din Capitală. Dar, poate
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
143 De ce scriu? / 148 III. PRO AMICITIA Mihai / 155 Post-scriptum editorial / 158 Poezia verbului a fi / 163 Invitație la spectacol / 169 N. Turtureanu - 70 / 176 Mihai Drăgan - corespondență / 181 20 de ani de la un asasinat revoluționar / 189 Revolta fondului nostru provincial / 191 7 Nota autorului Am adunat între coperțile prezentei cărți texte scrise între anii 1990-2014. Din jurnalistica practicată cu sârg „post-revoluționar” am reținut foarte puțin, în special contribuții recente, cu un impact mai curând cultural, decât politic. Motivația lor se
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de regretatul meu frate, edițiile din clasici, inclusiv colecția Eminesciana, au rămas în raftul de bibliotecă pentru a mărturisi, nu doar foștilor studenți din 30 de promoții, profesionismul unui pedagog și cercetător pasionat. 1 nov. 2013 191 Revolta fondului nostru „provincial” Jurnalul este, cum se știe, o specie a literaturii „subiective”. Ceea ce înseamnă că „adevărul” autorului nu coincide totdeauna cu al celorlalți, mai cu seamă când textul conține „incidentele unei vieți mediocre” (Constantin Călin, PROVINCIALE, Fragmentarium, 1975-1989, Ed. Babel, Bacău, 2012
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
nov. 2013 191 Revolta fondului nostru „provincial” Jurnalul este, cum se știe, o specie a literaturii „subiective”. Ceea ce înseamnă că „adevărul” autorului nu coincide totdeauna cu al celorlalți, mai cu seamă când textul conține „incidentele unei vieți mediocre” (Constantin Călin, PROVINCIALE, Fragmentarium, 1975-1989, Ed. Babel, Bacău, 2012, pag. 475). Aici se impune o precizare. „Mediocritatea” cărturarului, dincolo de înțelesul peiorativ de uz curent, trimite la horațiana aurea mediocritas (calea de mijloc, echilibrul sufletesc, moderația), o țintă ce ar trebui să confere maximă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
horațiana aurea mediocritas (calea de mijloc, echilibrul sufletesc, moderația), o țintă ce ar trebui să confere maximă credibilitate confesiunii. Sinceritate, onestitate, autenticitate sunt premisele revendicate în scrierea (și transcrierea selectivă) a însemnărilor din anii 1975-1989, sub un titlu oarecum provocator (Provinciale), dacă ne gândim, spre exemplu, la un „provincial” de talia celebrului funcționar din Perigueux (Michel de Montaigne). Într-o perioadă de cantonare a întregii țări într-un provincialism jalnic, la periferia Europei „normale”, „problemele” literatului din Bacău nu diferă cu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
moderația), o țintă ce ar trebui să confere maximă credibilitate confesiunii. Sinceritate, onestitate, autenticitate sunt premisele revendicate în scrierea (și transcrierea selectivă) a însemnărilor din anii 1975-1989, sub un titlu oarecum provocator (Provinciale), dacă ne gândim, spre exemplu, la un „provincial” de talia celebrului funcționar din Perigueux (Michel de Montaigne). Într-o perioadă de cantonare a întregii țări într-un provincialism jalnic, la periferia Europei „normale”, „problemele” literatului din Bacău nu diferă cu nimic de ale celui din Capitală. Dar, poate
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
venit buna idee ca orchestra să cânte muzică militară în curte, ceea ce a permis conversațiile personale. I-am relatat regelui, alături de care stăteam, iar nimeni nu ne putea auzi, povestea prințesei de Conti 61, care a fost prezentată unui gentilom provincial gras, rămas timp de o oră lângă ea fără să scoată un cuvânt. De îndată ce acesta a plecat, prințesa a pus să se deschidă ferestrele și a exclamat: Doamne Dumnezeule! Trebuie că omul ăsta e mort, căci nu scoate niciun cuvânt
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]