3,325 matches
-
scopuri politice. George Orwell avea să evoce același mecanism în 1984, unde copiii acceptă să-și „supravegheze” și să-și denunțe părinții, după modelul celebrului „erou” sovietic Pavel Morozov care, în numele fidelității față de comunism, își trimisese tatăl în Gulag. Folosirea „proximității” de către puterile totalitare sfârșește prin a afecta încrederea în cei apropiați; neîncrederea se generalizează treptat și paralizează orice elan al oamenilor de a se reuni, de a se regrupa, de a comunica. Neîncrederea dezagregă, fărâmițează, izolează, interzice legăturile. Astfel deturnată
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
totalitare sfârșește prin a afecta încrederea în cei apropiați; neîncrederea se generalizează treptat și paralizează orice elan al oamenilor de a se reuni, de a se regrupa, de a comunica. Neîncrederea dezagregă, fărâmițează, izolează, interzice legăturile. Astfel deturnată, supravegherea de proximitate are consecințe imediate: ea furnizează Puterii informații care îi permit acesteia să lovească drept în inima comunității și, totodată, să arate că e în stare să pătrundă oricând în sânul familiilor și al grupurilor. Prin urmare, nimic nu-i poate
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
-i poate scăpa. Această vulnerabilitate a tuturor sperie, fisurează solidaritatea umană în esența ei, căci relațiile devin suspecte și, în plus, lipsite de certitudinea siguranței, de valoarea protectoare pe care o avuseseră până atunci. Utilizată în scopuri polițienești, supravegherea de proximitate duce la falimentul încrederii comunitare. Ea asigură temeliile unei puteri care nu se dă în lături de la folosirea informațiilor parvenite pe această cale, putere ce izbutește până la urmă să ridice suspiciunea la rangul de obsesie cotidiană. Supravegherea ostentativătc "Supravegherea ostentativă
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
securitatea, pentru a-și proteja secretul pe care Polonius speră să-l descopere: „... o să aflu eu/ Unde se ascunde adevărul, chiar de-ar fi pitit/ În centrul pământului” (p. 71). Optimism de polițai! Când toate tipurile de supraveghere - diseminată, de proximitate, cotidiană - eșuează, ea trebuie intensificată; în plus, trebuie căutate soluții noi. În fața crizei declanșate de lipsa rezultatelor și a iritării crescânde a regelui, Polonius propune punerea în funcțiune a unui ingenios dispozitiv de supraveghere: la insistențele lui, fiica sa, Ofelia
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
semnul îndoielii trebuie să le ia locul dovada, o dovadă de netăgăduit a cărei producere îi este încredințată Dorinei, care preia astfel comanda operațiunilor. Slujitorii, am spus-o deja, participă din plin la acțiunile de supraveghere locală, familială, supraveghere de proximitate: fiind personaje „secundare”, ei reușesc să se infiltreze mai ușor și să contracareze apărarea inamicului. Specificul spionului este acela de a trece neobservat, de a nu se afla niciodată în centru și de a manevra întotdeauna de undeva de la margine
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
atracțiile voyeurisme-ului. În sfârșit, ce să mai zicem despre o strategie și mai perversă încă, strecurarea privirii prin gaura practicată uneori într-un evantai, rafinament extrem permis unei priviri iscoditoare. Sala à l’italienne se supune ea însăși controlului de proximitate, spectatorii se comportă aici ca și cum s-ar afla într-unul dintre acele „saloane” la scara orașului, care sunt piețele și piațetele. Privirea scrutează o lojă cu aceeași aviditate cu care ar pătrunde prin fereastra apartamentului vecin... În ambele cazuri, fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
univers straniu care o absoarbe cu desăvârșire. El e cel care pândește, care spionează scena. Iar scena - scena occidentală, căci despre destinul ei este vorba - nu are decât de câștigat de pe urma acestei supravegheri. Supravegherea spectatorului. Veghetor de noapte, supraveghetor de proximitate. Adevărul se află în privirea lui. Regizorul și supravegherea de parcurstc "Regizorul și supravegherea de parcurs" Că ne place sau nu, că ne întristează lucrul acesta sau, dimpotrivă, ne bucură, nici un spectacol, prin însăși natura lui, nu rămâne același ca
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
locatari nu încetau să iscodească secretele orașului (vezi p. 38). Ele nu aveau, așadar, o utilizare directă, dar desemnau clar supravegherea ca activitate neobosită a unor femei a căror principală preocupare era existența celorlalți. Oglinda, unealtă privilegiată a supravegherii de proximitate. Cum aș putea uita vreodată acel sat din centrul Franței, în care un vecin nespus de curios plasase o oglindă în axa porții lui pentru a nu pierde nimic din ceea ce se întâmpla în bistroul de vizavi? Oglinda nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
fizică. În teatru suntem, firește, atenți la comportamente, dar, în egală măsură, suntem atenți la priviri și la voci, căci, aici, supravegherea, nici abstractă și nici îndepărtată, nu se va disocia niciodată de materialitatea corpului văzut și auzit. Supraveghere de proximitate! Fiind de neînlocuit, ea e unică. Am scris această carte din perspectiva unui om care a cunoscut îndeaproape supravegherea și, fără îndoială, experiența biografică m-a făcut să devin sensibil la „scena supravegheată”, la textele din repertoriu și la provocările
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Cehan: „Sécurité, frontières et surveillance aux États-Unis après le 11 septembre 2001”. Cuprinstc " Cuprins" Cuvânt înainte 5 Notă asupra ediției 6 Preambul 9 Modele Dispozitiv de supraveghere și spectator suprainformat 23 Supraveghere, observare, voyeurisme 28 Supravegherea focalizată 33 Supravegherea de proximitate 36 Supravegherea ostentativă 42 Coprezența impusă 47 Reciprocitatea trunchiată 51 Ierarhiile supravegherii 56 Vulnerabilitatea pragului 59 Răsturnarea ludică 63 Substituire și simulare 67 Deghizări și travestiri 70 Supraveghere aleatorie și suprainformație comică 76 Ambivalența informațiilor 81 Activitate scriptică și arhivare
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
În vedere atât originea socială, cât și caracterizarea politică, astfel Încât cei provenind din categoriile: chiaburi, moșieri, burghezi, comercianți, condamnați politici, deportați, cu rude În străinătate, sectanți religioși, suspecți aparțineau de fapt sferei elementelor dușmănoase regimului. Emiterea decretului de Înființare În proximitatea imediată a adoptării celuilalt decret privitor la Înființarea unităților de muncă nu poate trece neobservată. În anii 1949-1960, Direcția Generală a Serviciului Muncii (numele primit În 1956), organizată pe centre regionale, brigăzi și detașamente de muncă, a avut În efectivele
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
este vorba despre o implicare sociabilă În contextul acțiunilor anticomuniste. Această valență sociabilă se construiește, așa cum am arătat mai sus, la nivelul comunicării și vorbirii publice, ceea ce presupune o diseminare a acestei forme de rezistență Într-un spațiu social al proximității ce mizează pe similitudinea de valori asumate, pe o conștiință comună și complice În zona rezistenței, pe o reactivitate Împărtășită de o „audiență ce ar fi În temă”. Se produce, conform lui Habermas, o rezistență discursivă, evidentă În acte și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
recunosc În mod reciproc și care fac posibil consensul ce unește acțiunea”10. Toate acestea elaborează un discurs public care intră În strategia rezistenței. Această rezistență la nivelul vorbirii, al comunicării, conturate ideomatic (cei angajați În rezistență) și Într-o proximitate (complicitatea În rezistență), este În esență o reacție la sistemul de propagandă și control al expresiei și comunicării, la „impunerea asupra societății a necesității de a repeta «ceea ce trebuie să se spună» În care poezia și glumele periculoase asediază comedia
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
poate detecta același acordaj etic. Dacă depoziția În fața Securității este o mărturie spusă, În fața interlocutorului de istorie orală ea este o istorie respusă. Sintaxa diferenței dintre cele două tipuri de comunicări are, prin urmare, și un plasament etic diferit. În proximitatea acestor mărturii nespuse sau respuse se plasează, În virtutea tăcerilor În istorie (silence de l’histoire), o contraistorie 56 raportată la istoria oficială, instituționalizată. Tăcerea „semnificativă” a istoriei sau În istorie poate avea valențele unui „dezacord tăcut” (silent disagreement)57. Aceste
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Rădulescu, oameni cu influență În Înaltele sfere ale Partidului, pun În evidență existența unui complex de strategii care, pe de o parte, previn apariția disidențelor prin nepublicare, iar pe de alta, conferă efortului cheltuit În mobilizarea capitalului relațional (semn al proximității cu puterea) valoarea unui purgatoriu transferat asupra cărții În sine. Pe fondul crizei regimului și al vidului ideologic, tranzacționalismul primează asupra interacționismului reglementat instituțional. Majoritatea scriitorilor pot evoca astfel de situații conspirative În care au fost constrânși să Își negocieze
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cu risc diminuat și fără pierderi iremediabile, care să schimbe radical traiectoria dorită. Altfel spus, se impun În permanență controlul, analiza, auditul, pilotajul și diagnosticarea Întreprinderii, cunoașterea corelațiilor multiple dintre funcțiile agentului economic și interacțiunea acestuia cu mediul extern de proximitate, dar și cu cel general, care, fără drept de apel, În prezent, controlează decisiv evoluția activității la nivel microeconomic. Coordonarea activității economice trebuie făcută cu bună știință, cunoscând și evaluând cât mai corect șansele și riscurile care invariabil există În
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
dintre aceștia, pe baza unor aprecieri subiective de tipul a iubi/a urî, a plăcea/a displăcea. În ciuda caracterului subiectiv al acestor aprecieri, se pare că există câteva prototipuri universale. Atracția interpersonală este determinată de mai mulți factori: atracția fizică; proximitatea fizică sau psihică; familiaritatea; similaritatea; reciprocitatea; ranforsările. Teoria schimbului social (Homans, 1958) face predicția că individul are tendința de a dezvolta relații interpersonale în urma cărora poate obține beneficii, calculând profitul în termeni economici: profit = beneficii - costuri. Conform acestei teorii, pentru
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și capacitățile de exprimare ale vorbitorului. 3.3. Percepția În receptarea și interpretarea mesajului un rol important îl joacă percepția. Percepția este procesul de dobândire, interpretare, selecție și organizare a informației senzoriale primite din mediu. Percepția se bazează pe principiul proximității (stimulii aflați în imediată apropiere spațială sau temporală sunt percepuți ca entitate), principiul unității (individul tinde să structureze stimulii percepuți în forma unei unități, să-i integreze unei structuri), principiul subiectivității (percepția are caracter subiectiv, individul integrând stimulii în patternuri
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
verbală: distanțele interpersonale sau sociale de interacțiune tind să fie mai mari în culturile individualiste, unde oamenii simt nevoia unui spațiu securizant, mai mici în culturile colectiviste, unde indivizii se simt confortabil în grupuri mai largi și acceptă relativ ușor proximitatea fizică; sentimentul „spațiului personal” (engl. privacy) este mai accentuat în cultura americană (de exemplu, mamele bat la ușă înainte de a intra în camera copiilor, proprietarii își pun afișe de tipul private property pentru delimitarea posesiunii), în timp ce în cultura japoneză sentimentul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în aceeași cameră sau în același pat, mănâncă la aceeași masă și din aceeași strachină, își pasc vitele împreună, își împrumută haine și obiecte din gospodărie, își fac casele la fel, țes același model pe ștergare. Rudenia se manifestă prin proximitate și asemănare, uniformitate, imitație. Odată stabilite, relațiile de rudenie persistă, indiferent de destinul familiei: fostul soț, fostul cuscru (unde „fost”, participiul verbului „a fi”, nu are semnificația ieșirii din relație ca „ex”, ci reflectă doar o transformare în timp) , copilul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
legați prin experiențe și obligații comune, frații de cruce sunt legați prin jurământ și ritual. În virtutea acestor legături, ei „se au ca frații”. Vecinul. Rudenia de sânge și cea spirituală, înrudirea prin experiențe și sentimente se completează cu înrudirea prin proximitate spațială: vecinii se au bine unul cu altul, „zici că sunt neamuri”. Relația de bună vecinătate se bazează pe interese imediate, adică pe același spirit tranzacțional, ca între rude: vecinii își împrumută unul altuia obiecte casnice, se ajută unul pe
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
52 de adjective (pentru această listă, vezi pe: http://en.wikipedia.org/wiki/Johari window). Vom defini în continuare factorii care determină atracția interpersonală. Atracția fizică este determinată de idealul de frumusețe masculină/feminină din cadrul unei societăți, la un moment dat; proximitatea fizică sau psihică desemnează apropierea fizică sau psihică dintre interactanți (persoanele care locuiesc sau lucrează mai aproape una de alta au șanse mai mari de a se atrage reciproc; persoanele care împărtășesc idei asemănătoare au șanse mai mari de a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
antrenează o coordonare unitară a eforturilor, spre atingerea obiectivului țintă. Maximizarea efectelor generate de utilizarea resurselor entității economice nu se poate realiza fără o permanentă analiză a corelației cauză efect. Cunoașterea proceselor și fenomenelor economice, a mediului general și de proximitate, identificarea relațiilor de cauzalitate dintre factorii și partenerii sociali ai întreprinderii constituie o premisă de care orice entitate trebuie să țină cont, în cadrul universului economic. Lucrarea, concepută pornind de la experiența românească în domeniu și asociată cu o amplă documentare din
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
către Europa Occidentală 157 Capitolul 6 Scalarea multidimensională 163 Ce este scalarea multidimensională? 163 Logica scalării multidimensionale 165 Realizarea unei analize de scalare multidimensională 171 Formularea problemei de cercetare și stabilirea obiectivelor cercetării 172 Colectarea datelor și formarea matricei de proximități 172 Obținerea configurației de puncte 176 Decizia asupra dimensionalității modelului 177 Interpretarea și evaluarea rezultatelor 178 Validarea analizei 180 Procedura Multidimensional Scaling în SPSS 10.1 181 Exemplul 1: Reprezentarea orașelor României pe o hartă perceptuală, plecând de la distanțele pe
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
tehnicile prezentate în acest volum este necesară cunoașterea regresiei liniare multiple (prezentată în detaliu în cartea menționată mai sus) și a procesului de testare a ipotezelor statistice. Pe de altă parte, sunt prezentate cu mare atenție noțiuni precum distanță, similaritate, proximitate, măsurare, validitate și fidelitate, dimensionalitate a datelor. Un întreg capitol este dedicat problematicii datelor, în care se abordează și se clarifică multe lucruri care, în general, sunt trecute cu vederea, puțin înțelese sau ignorate, cu consecințe negative asupra tuturor analizelor
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]