3,405 matches
-
unei motivații specifice, dar și satisfacerea unor nevoi proprii ale oamenilor, care se nasc tocmai ca urmare a acțiunii lor într-o situație de grup sau a dorinței lui de a acționa în grup. Printre aceste nevoi satisfăcute de stimulii psihosociali am putea încadra: nevoia de grupare sau de apartenență la un grup, nevoia de securitate, nevoia de statut social, de stimă și prețuire. Grupul și interacțiunea dintre membrii lui exercită o adevărată seducție asupra indivizilor, de aceea ei îl doresc
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acțiunea în grup garantându-le satisfacerea unor nevoi acute. Printre nevoile pe care grupul (fie el mic sau mare) tinde să le satisfacă membrilor participanți este și nevoia de securitate. Aceasta trebuie însă tratată mai larg decât doar la nivel psihosocial. În viața sa cotidiană, dar mai ales în cea profesională, omul se străduie să-și asigure o oarecare stabilitate, o siguranță a locului de muncă, a retribuției pe care o primește, a poziției pe care o ocupă în ierarhia grupului
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
probabilitatea accidentelor este mai mare, activează mai pregnant nevoia de securitate) sau factori psihici individuali (temerea sau frica de a-ți pierde postul etc.) care influențează funcționalitatea nevoii de securitate. Printre acești factori un loc aparte îl ocupă și cei psihosociali. Caracteristicile grupului din care face parte individul - pe linie structurală și funcțională - sunt esențiale în acest sens. Astfel, indivizii se simt mai în siguranță în acele grupuri în care structura ierarhică, de putere, este foarte bine stabilită, în care relațiile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
manifeste mai ales în legătură cu acest mediu. El este mult mai amenințat în satisfacerea sau nesatisfacerea acesteia, nu atât de condițiile fizice care dacă sunt respectate conform unor norme stabilite, micșorează simțitor riscul, cât mai ales de condițiile sociale, de particularitățile psihosociale ale grupului. Tocmai de aceea, am considerat că nevoia de siguranță, de securitate, este mai intim corelată cu cea de grupare. De altfel, oamenii caută să pătrundă în mediul social-grupal și pentru a-și satisface, printre altele, și această nevoie
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
să i se satisfacă și această nevoie din urmă, de prestigiu, derivată din faptul că ocupă o anumită poziție în grup. S-a desprins, credem, suficient de clar din cele de mai sus că grupul, interacțiunea dintre membrii săi, fenomenele psihosociale ce apar și funcționează în el, constituie un veritabil stimulent al unei motivații de un gen aparte și anume motivația psihosocială, contribuind, pe de altă parte, nu doar la reactivarea acestei motivații, dar și la satisfacerea unor nevoi specifice determinate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
S-a desprins, credem, suficient de clar din cele de mai sus că grupul, interacțiunea dintre membrii săi, fenomenele psihosociale ce apar și funcționează în el, constituie un veritabil stimulent al unei motivații de un gen aparte și anume motivația psihosocială, contribuind, pe de altă parte, nu doar la reactivarea acestei motivații, dar și la satisfacerea unor nevoi specifice determinate de acțiunea într-o situație de grup. Am încercat să stăruim mai mult asupra motivației psihosociale, a problematicii ei, dat fiind
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
gen aparte și anume motivația psihosocială, contribuind, pe de altă parte, nu doar la reactivarea acestei motivații, dar și la satisfacerea unor nevoi specifice determinate de acțiunea într-o situație de grup. Am încercat să stăruim mai mult asupra motivației psihosociale, a problematicii ei, dat fiind faptul că în literatura de specialitate ea este mai puțin analizată. Desigur că tabloul schițat de noi este cu totul insuficient, el urmând să fie conturat mai bine îndeosebi după ce vor fi efectuate cercetări concrete
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de cercetări care au intenționat să evidențieze tipul de motivație care dinamizează mai puternic comportamentul organizațional. Nu mică a fost surpriza cercetătorilor când au constatat că pe primul loc se situează nu motivația economică, nici cea profesională, ci tocmai cea psihosocială. Cercetările efectuate pe această temă utilizează ca mijloace de investigație chestionare cu perechi de stimuli capabili de a actualiza o motivație, sau chestionare ce cuprindeau diverși stimulenți motivaționali ce urmau a fi aranjați/ierarhizați în ordinea importanței lor. Ele au
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și a munci ore puține. Cum observăm, printre cele 5 categorii de stimuli motivaționali dați spre comparare și clasificare se întâlnesc cei descriși mai sus: salariul (motivația economică); orele de muncă (motivația profesională); avansarea, securitatea profesiei, relațiile cu maistrul (motivația psihosocială a muncii). Pe totalul celor 286 de persoane, ordinea rezultată în urma stabilirii coeficientului de corelație este următoarea: promovarea (3,43); securitatea (2,75); salariul (1,64); relațiile cu maistrul (1,36); orele de muncă (0,82). Pe sexe, situația se
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
securitate (2,87); salariul (1,64); maistrul (1,33); la femei - avansare (3,06); securitate (2,86); maistrul (1,71); salariul (1,43). După cum observăm și în clasificarea generală, dar și în cea pe sexe, stimulii capabili să evoce motivația psihosocială a muncii ocupă primele locuri. Faptul acesta trebuie să ne rețină atenția și să ne impulsioneze spre luarea lui în considerare în cadrul procesului muncii desfășurat în diverse organizații sociale. Se pare că cel puțin uneori putem obține efecte favorabile prin
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
atenția și să ne impulsioneze spre luarea lui în considerare în cadrul procesului muncii desfășurat în diverse organizații sociale. Se pare că cel puțin uneori putem obține efecte favorabile prin manevrarea cu grijă a pârghiilor motivaționale, îndeosebi a celor de natură psihosocială, fără a angrena alte categorii de stimuli, îndeosebi de ordin economico-financiar. Eficiența celor trei tipuri de stimuli motivaționali trebuie apreciată și în funcție de formele și structurile motivaționale, particulare (motivația intrinsecă - extrinsecă; motivația pozitivă - negativă; motivația cognitivă - afectivă). De exemplu, cercetările au
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
psihologia individuală) aduc viziuni proprii, specifice, oarecum limitate, prin complementaritatea și congruența lor, s-ar putea obține în final o viziune completă asupra conflictelor. În ceea ce ne privește, propunem în continuare trei perspective de definire și descriere a conflictului: sociologică, psihosocială, psihoindividuală. Accepțiunea sociologică Sociologia întreprinde analiza conflictului la nivel macrosocial, fiind interesată de condițiile, mecanismele și mai ales de funcțiile lui sociale. O serie de sociologi - cum ar fi de exemplu, Coser (1956), Bernard (1957), Dahrendorf (1959) ș.a. pentru sociologia
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Importante devin interacțiunile sociale dintre membrii grupurilor, reprezentările și atitudinile lor colective, credințele și mentalitățile lor etc. - pe care, din păcate, sociologia le ignoră. Tocmai de aceea a apărut necesitatea ca accepțiunea sociologică asupra conflictelor să fie completată cu accepțiunea psihosocială care amplasează în centrul preocupărilor sale interacțiunea umană. Accepțiunea psihosocială Această accepțiune face translația de la macrosocial la microsocial, de la macroscopic la microscopic, conflictul nemaifiind interpretat ca o abstracție socială, ci în expresia lui concretă și vie, ca o relație între
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
lor colective, credințele și mentalitățile lor etc. - pe care, din păcate, sociologia le ignoră. Tocmai de aceea a apărut necesitatea ca accepțiunea sociologică asupra conflictelor să fie completată cu accepțiunea psihosocială care amplasează în centrul preocupărilor sale interacțiunea umană. Accepțiunea psihosocială Această accepțiune face translația de la macrosocial la microsocial, de la macroscopic la microscopic, conflictul nemaifiind interpretat ca o abstracție socială, ci în expresia lui concretă și vie, ca o relație între oameni sau între grupuri. În aceste condiții esențiale, devin interesele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dintre ele aduce ceva nou, continuând-o pe cea anterioară. În situațiile concrete se poate opta pentru una sau alta dintre ele, în funcție de necesitățile studiului și de intențiile cercetătorului. Pentru noi, din perspectiva psihologiei organizațional-manageriale, un mare interes prezintă accepțiunea psihosocială și accepțiunea psihoindividuală, de aceea vom face mai frecvent apel la ele în cadrul acestui capitol. Înainte de a intra în problematica propriu-zisă a conflictului organizațional, să stăruim asupra delimitării conceptului de conflict de alte concepte, cum ar fi cooperare și competiție
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care trece într-un plan secund. În schimb, crește în importanță și în intensitate caracterul interactiv și interacțional care, la nivelul medierii, devine predominant și esențial. Dacă în negociere unele aspecte juridice aveau tendința de a prevala, în mediere, caracterul psihosocial este primordial. Acest fapt poate fi explicat și la nivel cantitativ: în loc de relații între două părți, avem de-a face cu relații între trei părți. Or, se știe din psihologia socială că adăugarea unei a treia persoane într-un grup
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
între două părți, avem de-a face cu relații între trei părți. Or, se știe din psihologia socială că adăugarea unei a treia persoane într-un grup format din două persoane atrage după sine intrarea în funcțiune a unor fenomene psihosociale extrem de interesante: ignorarea sau respingerea celei de a treia persoane; coalizarea uneia dintre persoanele inițiale cu una nou venită; adâncirea de noul venit a disensiunilor deja existente între primele două persoane etc. Cele mai semnificative modificări aduse de mediere, care
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
puțin două caracteristici fundamentale: părțile aflate în conflict se lasă în seama (se supun) judecății unei a treia părți; arbitrul are toată puterea pentru a formula o decizie cu caracter de lege căreia părțile trebuie să i se supună. Caracterul psihosocial al negocierii și mai ales al medierii se estompează, lăsând loc manifestării libere a caracterului juridic. De fapt, în calitate de arbitru poate să apară nu doar o persoană, ci mai ales o instanță judecătorească. Ceea ce contează de data aceasta nu mai
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
trecut însă, în studiul psihologic al negocierii au avut loc, după expresia unor autori, „schimbări dramatice” (Bazerman et al., 2000, p. 280). După opinia autorilor citați, studiul științific al negocierii a traversat de-a lungul timpului trei etape: 1) etapa psihosocială (anii ’60-’70); 2) etapa cognitiv-comportamentală sau decizională (anii ’80-’90); 3) etapa renașterii psihosociale (finalul anilor ’90 și începutul anilor 2000). Încercăm, în continuare, să schițăm câteva dintre câștigurile teoretice mai importante obținute în aceste etape. 6.1.1
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dramatice” (Bazerman et al., 2000, p. 280). După opinia autorilor citați, studiul științific al negocierii a traversat de-a lungul timpului trei etape: 1) etapa psihosocială (anii ’60-’70); 2) etapa cognitiv-comportamentală sau decizională (anii ’80-’90); 3) etapa renașterii psihosociale (finalul anilor ’90 și începutul anilor 2000). Încercăm, în continuare, să schițăm câteva dintre câștigurile teoretice mai importante obținute în aceste etape. 6.1.1. Etapa psihosocială a cercetării negocierii Această etapă o continuă firesc pe cea care a precedat
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
60-’70); 2) etapa cognitiv-comportamentală sau decizională (anii ’80-’90); 3) etapa renașterii psihosociale (finalul anilor ’90 și începutul anilor 2000). Încercăm, în continuare, să schițăm câteva dintre câștigurile teoretice mai importante obținute în aceste etape. 6.1.1. Etapa psihosocială a cercetării negocierii Această etapă o continuă firesc pe cea care a precedat-o constituind, de fapt, o fundamentare și aprofundare a unor idei, uneori disparate, alteori lansate nu direct cu privire la negociere, ci mai ales la o serie de fenomene
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a cercetării negocierii Această etapă o continuă firesc pe cea care a precedat-o constituind, de fapt, o fundamentare și aprofundare a unor idei, uneori disparate, alteori lansate nu direct cu privire la negociere, ci mai ales la o serie de fenomene psihosociale cum ar fi competiția, cooperarea etc. În anii ’60-’70, negocierea a reprezentat subiectul a nenumărate lucrări teoretice și empirice, chiar de ordinul sutelor, scrise de psihologi sociali pe tematica negocierii. Ele și-au găsit ilustrarea în sintezele tematice și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
foarte bine această situație. În partea finală a lucrării sale, Nierenberg furnizează numeroase exemple interesante și incitante prin care ilustrează modul de funcționare a celor 6 „câmpuri de aplicare” în planul interpersonal, interorganizațional și internațional. După cum se poate remarca, perspectiva psihosocială de abordare a negocierii este suculentă, bogată în achiziții teoretice și recomandări practice. Din păcate, pentru că se centrează prea mult pe unele aspecte obiective ale negocierii (trăsături de personalitate, factori structural-situaționali) care sunt mai greu controlate de negociatorii individuali, ea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
se orienteze spre studiul modului în care negociatorii percep situația de negociere și mai ales spre felul în care ei creează/construiesc structuri de negociere, aceste aspecte fiind mai mult sub controlul negociatorilor. În felul acesta, asistăm la decesul perspectivei psihosociale asupra negocierii și la nașterea unei noi perspective, cea decizional-comportamentală, centrată într-o mai mare măsură pe raționalitate și optimalitate și, implicit, pe succesul negocierii. 6.1.2. Etapa decizional-comportamentală a abordării negocierii Dezvoltată în anii ’80-’90 ai secolului
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
celor sociopsihologice. Ca urmare, cercetătorii, conservând achiziția acestei etape − diminuarea raționalității normative -, încep să reintroducă în studii variabilele sociopsihologice omise până acum. Se trece în felul acesta la o nouă psihologie socială a negocierii. 6.1.3. Etapa renașterii abordării psihosociale a negocierii Bazerman et al. (2000) sintetizează patru direcții de cercetare apărute în cadrul acestei etape. O primă direcție de cercetare se referă la reafirmarea rolului relațiilor sociale în negociere. Deși o asemenea problematică a făcut obiectul de studiu al primei
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]