5,478 matches
-
tiranice, al revoltătoarelor surghiunuri inchizitoriale, al ororilor războaielor mai mari sau mai mici, regionale sau mondiale? Să fie vinovată femeia pentru mintea diabolică a celor care au comis atâtea atrocități de-a lungul istoriei? A inventat ea sabia, ghilotina, tunul, pușca, bomba nucleară? A folosit ea toate acestea pentru a face rău semenilor săi în numele unei justiții generale? Poate credeți că a stat ca un drăcușor la spatele bărbatului și că a pătruns în gândurile și în creierul lui repetându-i
CHERCHEZ LA FEMME de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372301_a_373630]
-
la șatră (de unde ai venit). Un plâns dezlănțuit cuprinse trupul copilei, care vibra din toate încheieturile. Se vedea pusă la zid, cu mâinile legate la spate, în față cu o grupă de soldați care o ținteau cu figuri bestiale, având puștile întinse spre ea în așteptarea comenzii năucitoare ...Foooc! Apoi se văzu moartă, într-o baltă de sânge, cu pieptul perforat de gloanțe și pe ei, pe jandarmi, prinzând-o cu laț de un picior, încă nerăcită, târând-o prin praf
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” DEPORTAREA ȚIGANILOR ÎN TRANSNISTRIA, ANUL 1942 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372292_a_373621]
-
în spate o povară care atârna mai mult de jumătate din greutatea lui, se întorcea dinspre front, gâfâind de efort și trăgând cu greu bocancii din noroiul cleios. În crăpat de ziuă, ajunse la cortul bulibașei Mihai. Având în mână pușca încărcată cu cinci cartușe, stătea nemișcat, în picioare, la oareșce distanță de ușa cortului. Fără să strige, aștepta. Era sigur că oamenii din cort se treziseră de hăpăitul câinelui de sub căruța lor ce lătra a om și va deschide cineva
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
de o rafală de gloanțe. Sângele încă mai curgea. N-am putut să-l recunosc care-i dintre camarazii mei. Atunci mi-a venit ideea să-i pun la gât matricolul meu și să schimb arma mea cu a lui. Pușca si matricolul lui sunt la mine. Deși trăiesc, eu sunt cel mort după acte, iar el este dispărut. Dumnezeu să mă ierte pentru acest mare păcat pe care l-am făcut și acum mă spovedii vouă! În cort se lăsase
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
atrag atenția autorităților care vin să controleze șatra. Nu știa că și ei aveau câte ceva cazon, vândut lor pe aur de către jandarmii care i-au însoțit la venire și i-au păzit să nu fugă. Le mai spuse că are pușcă, baionetă și o sută de cartușe. Voi hotărâți dacă o arunc, sau o ținem ascunsă pentru ca, la nevoie, să vânez vreo sălbăticiune pentru hrana noastră. Bulibașa, uitându-se încruntat la fiecare, citindu-le gândurile, le zise tuturor: -Trifu, dacă vrea
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]
-
cultural literare din România, printre care unul, direct, maestrului Nicolae Breban. Altum silentium! Acum e târziu, maestre Breban, Patapievici și ceilalți ca el, elitele post-decembriste, au distrus cultura noastră perenă. Acum e prea târziu și degeaba pui mâna pe metafora pușcă, doar cunoașteți vorba ardeleanului: No, amu, poate să-l... puște-n cur! Asta-i și punct. Cei trei, și alți ca ei, știuți acum de toată lumea românească, nu trebuie împușcați nici măcar cu vorbe, trebuie criticați corect literar și public, apoi
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
pentru cultura română’’ Drept, și a continuat ’’...noi am exportat mizerabilismul, o literatură de cur și pizde... exprimate pe înțelesul tuturor celor de la Institutul Cultural Român. Așa pare a fi, dar reacțiile anti-Breban s-au declanșat în forță, ca din puști mitraliere, după afirmația: Mircea Mihăieș, Patapievici, Liiceanu îs în slujba lui Soros, cel care crede că nu mai este nevoie de statul român. Imediat s-a dat alarma codificată, pe firul albastru: ’’Breban e politic incorect’’ iar noul director al
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
trece printr-o traumă psihică și ca medic știu ce înseamnă asta. Ce păcat că nu a acordat atenție cărții pe care i-am trimis-o, Polemos, în urmă cu douăzeci de ani, poate nu ar fi pus mâna pe pușcă ar fi scris un denunț penal, mult mai bine decât mine, pe care parchetul bucureștean nu-și permitea să-l arunce la coșul de gunoi fiindcă venea de la scriitorul Nicolae Breban ! Repet, maestre, ați greșit, ați dat cu oiștea-n
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
vreme. Iubitule, niciodată nu te-am avut întreg. Vânător de inimi în țara femeilor, uiți că și îngerii uneori pot avea gheare. Ești când prea copil, când prea bărbat. Îmi place iubirea, iepure sălbatic, să ți-o scot în bătaia puștii. Uneori mă visez în trupul tău pește, alteori pe umărul tău - vultur, alteori cer, alteori câmpuri în floare, Dar, în cele din urmă, femeia ta, cu care împarți colțișorul acesta de rai care încă se mai numește pământ atât cât
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
mă felicit pentru faptul că n-am facut nudism. Leni a scăpat mai ieftin - a purtat vreo trei zile un plasture pe nas. În ziua următoare am plecat cu autocarul spre Luxor. Pe drum am văzut satele egiptene, păzite cu pușca, se autoizolează singuri. Nu-și păzesc averea, e o sărăcie lucie, ci își apără intimitatea, Alah știe de ce. În Luxor ne-am îmbarcat pe un vaporaș, cu care am mers pe Nil în sus timp de 5 zile, până la Aswan
VIAŢĂ PE NIL de DAN NOREA în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372859_a_374188]
-
o sfoară să n-o-nchidă vântul și să facă zgomot în plină noapte. A pășit în tindă în vârful picioarelor, ca să nu fie auzit de Leana. A pus valiza lână ușă, a scos cureaua armei de pe umăr. A rezimat pușca de colțul tinzii, după ce a verificat dacă are piedica pusă, fiindcă era încărcată. Când să bată în ușă, a auzit o voce de bărbat, că i-a-nghețat sângele în vine: „Om la mine-n casă!?...” - Lenuța, ia scoală-te. - De ce!... Deabia
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]
-
militară? - Ba bine că nu știu... Hai tu, Costeluș, ce te-ai fi grăbind!... Poți să mai stai. E destul timp. Într-o oră ești la Velești. Andrei care trecuse în dreptul geamului a văzut-o pe Leana îmbrăcată în cămașa puștii. - Lenuța, de ce vrei să mai rămân? Chiar ții așa de mult la mine, ori îți face plăcerea să stau cu tine? - Tu ce zici, puișorule?... - Că am fost un mare prost. - Nu mai spune!... Și, mă rog, care-i motivul
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]
-
de picioare. Ce-ai făcut, amărâtule!?... Pușcăria te mănâncă... Doamne, Doamne!... om fără minte, ce ești. Andrei a tresărit ca dintr-un somn profund, și văzând pe Costică pădurarul cum îl privea cu ochii deschiși, implorându-i milă, a scăpat pușca din mână, apoi a zis deznădăjduit. - Acum... ce mai pot face? Hai mai repede, grăbește-te! Roagă-te lui Dumnezeu... Făți cruce. Ai terminat cu! Dacă tot am să merg la ocnă, mai bine te omor, să știu pentru ce
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]
-
și atunci pentru scurt timp! ) învingătorii luau totul inclusiv femeile până începea altă luptă când se-ntâmpla la fel se schimbau doar învingătorii tații copiilor arborii geanealogici într-o zi s-au încurcat socotelile și-au apărut hunii praful de pușcă nemții conflagrațiile sângeroase ale omenirii s-au mutat apoi între sexe ultima cruciadă a femeilor ne-a găsit în genunchi am pierdut singura luptă pașnică din istorie înfrîngere, numele tău este seducție... Referință Bibliografică: O scurtă privire asupra istoriei / Aurel
O SCURTĂ PRIVIRE ASUPRA ISTORIEI de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344806_a_346135]
-
părintele Constituției americane și unul dintre semnatarii Declarației de Independență; James Powell - arhitectul orașului Williamsburg; Martha Washington, soția președintelui George Washington și aproape toți marii proprietari de plantații sudiști. Incidentele dintre guvernatorul regal Dunmore și coloniști, legate de praful de pușcă depozitat la Williamsburg, au constituit principalul motiv al declanșării Revoluției Americane din 1776 și redactarea Declarației de Independență față de Marea Britanie. Patru ani mai târziu, după obținerea independenței, guvernatorul Thomas Jefferson, a mutat capitala Commonwealthului la Richmond, de teama unui atac
WILLIAMSBURG VIRGINIA, CAPITALA AMERICII COLONIALE de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 9 din 09 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344883_a_346212]
-
lungul frontierelor, din cinci în cinci kilometri, au fost construite cazemate din materiale ecologice, chirpici, baloți de paie, frunze, crengi, unde s-au instalat luptătorii din prima linie. Câte un soldat de la grăniceri și unul de la armată. Fiecare cu o pușcă și ceva gloanțe pentru a-și procura mâncare proaspătă, ceva conserve, tot ciolan cu fasole, pesmeți și apă de ploaie. Viața lor era una fericită fiindcă mai schimbau glume specifice cu cei de peste graniță, mai puneau de-un troc, mai
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]
-
Am găsit o femeie dormind în el, fără nimic pe ea, despre care eu nu știam că-i acolo. - Mă lași! Du-te mă de aici! Cum așa? Pe unde a intrat, sau cum de a ajuns în pat goală pușcă? - Pe ușă. Eu am chemat-o dar dacă am adormit băut, nu-mi amintesc nimic din toată povestea. - Ești o mare figură, râse cu poftă Valentin. Auzi la el! Să cheme o femeie în cameră, asta să-l aștepte în
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347793_a_349122]
-
despre crâncena moarte a Mihaelei Runceanu. Nimeni nu scapă de ceea ce e în stare să pornească într-o competiție, frustarea și nevolnicia. Dar asasinatul plătit trece în ficțiunea pe care cercetarea, în loc să o clarifice, mai mult îi pune praf de pușcă. Așa s-a ajuns la versiuni tensionate maxim culminând cu acuzații niciodată instrumentate. Azi, când lutul i-a luat cu totul corpul, n-au mai rămas în urmă decât cântecele ei și conștiințele. Conștiințele pe care se poate conta fără
MIHAELA RUNCEANU. UN GLAS DE ROUĂ, UN SUFLET DE SOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347954_a_349283]
-
greu durerile de travaliu. - Tata Ionico, cine o sa moșească copilul ? o întreabă Smaranda, vecina mai tânără, pe Vera, soacra Anei. - Doamne, ai dreptate ! Fugi repede și cheam-o pe Rodica. Smaranda, fără să mai stea pe gânduri, a plecat că din pușcă, către casă Rodicăi. »De-ar fi acasă » gândea , în timp ce picioarele de-abia îi atingeau pământul încins de razele fierbinți ale nemilosului soare. Referință Bibliografica: GAZELA ȘI JUNGLĂ / Sofia Raduinea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1190, Anul IV, 04 aprilie
GAZELA SI JUNGLA de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347390_a_348719]
-
conjurăm zăpada să ningă peste noi Cu tulbure uitare, ca vinul de pe masă, Și lupilor din tindă să le-oferim culcuș Și dragoste flămândă într-un ungher de casă. Primește-mă în clipă ca într-o nouă iarnă, Peste trăgaciul puștii umbre de șoimi trecând; Din universul gheții lin izbucnind petarde, Și-n liniștea amiezii eu încă mai sperând. Să conjurăm zăpada să ne redea iubirea, Prin transparența-i pură greșelile arzând, E clipa efemer-a înfloririi tandre Când simt o
CRISTINA EMANUELA DASCALU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347482_a_348811]
-
jos. Mi-am scos cuțitul și i-am zis: „Wewe kuua familia yangu!” (mi-ați omorât familia!) „Kuniua na mimi!” (omorâți-mă și pe mine!). Între timp a ajuns și belgianul chior îmreună cu alți doi negrotei. Mă țintea cu pușca amenințător „Qu'est-ce vous niggers chuchotez la? Est-ce que vous voulez que je chauffe le cylindre de le fusil sur vous?” (ce șușotiți acolo, negroteilor? Vreți să încing țeava puștii pe voi?) „Tocmai îmi zicea să mă las prins, că
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
belgianul chior îmreună cu alți doi negrotei. Mă țintea cu pușca amenințător „Qu'est-ce vous niggers chuchotez la? Est-ce que vous voulez que je chauffe le cylindre de le fusil sur vous?” (ce șușotiți acolo, negroteilor? Vreți să încing țeava puștii pe voi?) „Tocmai îmi zicea să mă las prins, că mă ajută el să scap mai târziu.” Belgianul chior n-a stat pe gânduri. Și-a schimbat ținta și l-a împușcat pe lungan fix în gâtlej. Nu-i rău
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
pe cel de lângă el” „Extraordinar!” a exclamat bătrânul cu turban dându-și din nou capul pe spate și râzând „Dar, împușcătura de mai devreme, împușcătura, ce-a fost cu ea?” „N-a fost nici o împușcătură.” a răspuns chiorul lăsând țeava puștii în jos. „Ei cum n-a fost!? Noi am auzit o împușcătură, nu-i așa oameni buni?” Toți au dat din cap că da, a fost o împușcătură. „Noi vedem că cel viu din râpă are cuțit și doar cel
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
jos. „Ei cum n-a fost!? Noi am auzit o împușcătură, nu-i așa oameni buni?” Toți au dat din cap că da, a fost o împușcătură. „Noi vedem că cel viu din râpă are cuțit și doar cel mort, pușcă. Dar cel mort nici n-a apucat să și-o scoată de pe umăr. Cine mai are pușcă? Voi, cei de pe malul celălalt.”, a zis bătrânul râzând din nou, de data asta mai puțin zgomotos. „Am tras un foc în aer
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
au dat din cap că da, a fost o împușcătură. „Noi vedem că cel viu din râpă are cuțit și doar cel mort, pușcă. Dar cel mort nici n-a apucat să și-o scoată de pe umăr. Cine mai are pușcă? Voi, cei de pe malul celălalt.”, a zis bătrânul râzând din nou, de data asta mai puțin zgomotos. „Am tras un foc în aer, de avertizare” De data asta n-a mai râs doar bătrânul cu turban, mai că mă bușea
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]