4,867 matches
-
eu sunt un pic de modă veche. Știi, unul dintre acei oameni ciudați cu locuințe împrejmuite, genul care pune confortul personal înaintea adorării geometriei. Dar pariez că tu te simți foarte confortabil aici. Becker, cum crezi că o să-i placă pușcăria de la Alex? — Ce? Mititica? Foarte geometrică, domnule. Cu toate barele alea de fier. — Ca să nu uităm de toți tipii ăia boemi care vor fi acolo și care fac viața de noapte a Berlinului faimoasă în toată lumea. Violatorii, ucigașii, hoții, bețivii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
domnule. Cu toate barele alea de fier. — Ca să nu uităm de toți tipii ăia boemi care vor fi acolo și care fac viața de noapte a Berlinului faimoasă în toată lumea. Violatorii, ucigașii, hoții, bețivii - au o grămadă de bețivi în pușcărie, care vomită peste tot.... — Este într-adevăr groaznic, domnule. Așa e. — Știi, Becker, nu cred că putem să băgăm pe cineva ca Herr Lange acolo. Nu cred că ar considera-o pe gustul lui, ce zici? — Nemernicilor. Nu cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
După ce termină, Oscar Wilde ar fi părut, prin comparație, la fel de conservator ca și asistentul unui vânzător de textile din Hanovra. — Haide, am tunat eu. Hai să o ducem pe dansatoarea asta de la Kit-Kat înapoi la hotelul ei. Nu exageraserăm în legătură cu pușcăria de noapte de la Alex. E probabil la fel în fiecare secție de poliție dintr-un oraș mare. Dar cum Alex este cu adevărat o secție de poliție dintr-un oraș foarte, foarte mare, rezulta că și pușcăria de acolo era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Nu exageraserăm în legătură cu pușcăria de noapte de la Alex. E probabil la fel în fiecare secție de poliție dintr-un oraș mare. Dar cum Alex este cu adevărat o secție de poliție dintr-un oraș foarte, foarte mare, rezulta că și pușcăria de acolo era foarte mare. De fapt, este uriașă. La fel de mare ca un cinematograf mediu, cu excepția faptului că nu sunt scaune. Și nu sunt nici paturi, nici ferestre, nici ventilație. Nu există decât podeaua murdară, gălețile murdare pe post de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
copilașii, ce să faci? Îți iei sarsanaua și te duci oriunde să aduci, că ei ce știe dacă e mici și mamă n-are... — Copii ai? întrebă Getta 2. — Da’ ce n-am, coniță! Am reumatism, am un frate-n pușcărie și am și pământ de flori dacă doriți, un pol ghiveciul, pui în el laleaua și iese garoafa. EPISODUL 40 MARKETING — Și cum te cheamă, nene? întrebă comandantul Felix S 23, după ce omul își mai trase sufletul. — Anghelinei Nelu, dom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
În dosarul de urmărire penală al măicuței Sevastia, un scrib destoinic a trecut cu lux de amănunte toate răspunsurile pe care le-a dat organelor de anchetă, bineînțeles, cu vădită tendință de-a o găsi vinovată. Cât a stat în pușcăria de la Ploiești, unde și-a dat obștescul sfârșit, măicuța Sevastia a scris (într-un caiet ale cărei scoarțe înegrite de vreme se scorojiseră și se rupseseră la colțuri) povestea lui Andrei și a Lenuței, și multe învățăminte cu privire la îndreptarea nelegiuiților
A ULTIMA SPOVEDANIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364425_a_365754]
-
noroc a funcționat din nou! Ruta era destul de circulată și, peste două zile când începuse deja să semene cu o pastramă, a fost recuperat de o navă militară, bătut, anchetat și depus într-un port. De aici, călătorind lejer din pușcărie în pușcărie, a ajuns, în sfârșit, în țară. Țara l-a primit cu brațele deschise, mai ales că nici nu aflase de aventura sa, soția l-a dat afară fiindcă își refăcuse viața cu un bărbat serios, bussines-man cu prăvălie
NOROCOSUL TITI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364489_a_365818]
-
funcționat din nou! Ruta era destul de circulată și, peste două zile când începuse deja să semene cu o pastramă, a fost recuperat de o navă militară, bătut, anchetat și depus într-un port. De aici, călătorind lejer din pușcărie în pușcărie, a ajuns, în sfârșit, în țară. Țara l-a primit cu brațele deschise, mai ales că nici nu aflase de aventura sa, soția l-a dat afară fiindcă își refăcuse viața cu un bărbat serios, bussines-man cu prăvălie de cercei
NOROCOSUL TITI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364489_a_365818]
-
languros? HALVIȚĂ: Cum să nu mă uit mânca-te-aș. Dac-ai ști cum semeni cu mama. Să moară țiganca aia bătrână dacă te-oi minți. TÂNĂRA SUBOFIȚER: Lasă-te de bancuri și de ciordeli Halviță. Nu-ți ajunge câtă pușcărie ai făcut tu până acum? Scoate cătușele). Cum e la pușcărie, mă' Halviță? HALVIȚĂ: Îți spun numai dacă vrei să facem schimb de roluri. TÂNĂRA SUBOFIȚER: Da' ce crezi tu că noi avem timp să ne jucăm aici de-a
COANA MARE SE MĂRITĂ, 4 de ION UNTARU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364581_a_365910]
-
ai ști cum semeni cu mama. Să moară țiganca aia bătrână dacă te-oi minți. TÂNĂRA SUBOFIȚER: Lasă-te de bancuri și de ciordeli Halviță. Nu-ți ajunge câtă pușcărie ai făcut tu până acum? Scoate cătușele). Cum e la pușcărie, mă' Halviță? HALVIȚĂ: Îți spun numai dacă vrei să facem schimb de roluri. TÂNĂRA SUBOFIȚER: Da' ce crezi tu că noi avem timp să ne jucăm aici de-a hoții și vardiștii?! HALVIȚĂ: Pușcăria e ca o glumă tâmpită. Seamănă
COANA MARE SE MĂRITĂ, 4 de ION UNTARU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364581_a_365910]
-
acum? Scoate cătușele). Cum e la pușcărie, mă' Halviță? HALVIȚĂ: Îți spun numai dacă vrei să facem schimb de roluri. TÂNĂRA SUBOFIȚER: Da' ce crezi tu că noi avem timp să ne jucăm aici de-a hoții și vardiștii?! HALVIȚĂ: Pușcăria e ca o glumă tâmpită. Seamănă cu bășina dracului, vine prea repede și durează întotdeauna mai mult decât trebuie. TÂNĂRA SUBOFIȚER: Și atunci de ce nu te lași mă' Halviță de glume tâmpite? Nu e păcat de tine? Îmi dau seama
COANA MARE SE MĂRITĂ, 4 de ION UNTARU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364581_a_365910]
-
-i, apoi dă-le libertate! Când ai dat libertatea fără disciplină, iată ce se întâmplă! Văd că deținuții se vaită acum în închisori că nu au televizor cu nu știu ce diagonală. Și l-am întrebat pe tata ce televizor avea în pușcărie. Să-i scoată la muncă, că n-au cu cine face autostrăzile! Eu, care umblu în toată țara, observ că nimeni nu muncește pe drumurile patriei. Se fac poduri, se fac șanțuri și trec pe lângă ei. Sunt câte zece inși
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
se da clipe de viață, artiștilor, Dumnezeu le testează! Făgărășean, venit de la Brașov, Ștefan Câlția, o copilărie întreagă a trecut prin întâmplări constrângătoare, a primit și trăit de la viață frământări și canoane printre oameni care, fie au fost duși la pușcărie, fie au fugit să lupte în munți, fie au rămas să-și petreacă zilele cu «mierea» colhozului, la prispele lor, unde greul vieții a fost răscumpărat de viața dulce patriarhală, plină de bunătatea trăirii după cum li s-au croit soarta
ŞTEFAN CÂLŢIA. PENELUL, ÎN NUMELE LIBERTĂŢII... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363787_a_365116]
-
milițieni și total ruptă de marea masă a poporului român, cu care nu aveau nicio legătură etnică sau religioasă. Ei erau „primii între egali”, cu un statul internațional bine definit, o clasă suprapusă de către Moscova să spolieze și chinuie prin pușcării și la Canal poporul român înrobit. În toată cartea de memorii a lui Vladimir Tismăneanu -, care are totuși bunul simț să recunoască că nu e român, ci urmașul unei familii de comuniști evrei care au luptat în Spania și e
LUMEA SECRETĂ A NOMENCLATURII, ANALIZĂ DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363798_a_365127]
-
luptat în războiul civil din Catalonia, dar care după 1990 se lăuda că e „os de ardelean” - nu am întâlnit nicio urmă de reproș sau apăsare sufletească că locuiau în casele burghezei române alungate în exil sau închise/ucise în pușcării sinistre. Întreaga memorialistică a lui Volodea, numele de alint dat de colegi, e o lungă înșiruire de momente nostalgice din copilărie și tinerețe, cum trăia elita comunistă în vilele de lux, cum mergeau la piscina partidului sau fumau țigări Rothmans
LUMEA SECRETĂ A NOMENCLATURII, ANALIZĂ DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363798_a_365127]
-
iar câinii gerului din làturi mușcă paznicu-n ceruri a mai tras o dușcă palat de gheață și colibi de frig încremenit-au preajmă șarpelui covrig răzbit de vise - nu se-nalță glas iar dinspre-ocnìța zării zeii nu fac pas din pușcăria albă nu-i scăpare unde-au fost chipuri - orbii-au dat cu vare e-un vălmășag de nevăzut și frică nici pasăre nici suflet nu s-ardìcă e o bolirea-a stanei privegheate e-o lepră albă-n albii blestemate MĂRTURISIRE
STIHURI ŞI COLINDE de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363849_a_365178]
-
se culce. Alteori, venind băut de la birt, mai avea chef de hârjoneală și după aceea uneori apăreau și urmările, o altă sarcină nedorită.Era decretul cu avorturile în vigoare și cine îndrăznea să facă o întrerupere de sarcină, risca ori pușcăria, ori moartea, dacă era făcută de vreo babă „firoscoasă”[2] Fana trebuia să facă ordine prin cameră, după tot travaliul prin care trecuse. Nu se aștepta s-o ajute doctorul, apărut ca din senin în casa ei, trimis de Pronia
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
dată ale acestor munți falnici și plini de păduri de fag și conifere, neatinse încă de lăcomia omului. Istrate urmărea prin fereastra autobuzului ce făcea legătura dintre Câmpina și localitățile de pe valea apei, cum șoseaua șerpuiește, lăsând în urmă colinele, pușcăria Doftana de la Telega, apoi cheile Brebului. Din ce mergea spre nord, valea se tot îngusta, căpătând frumuseți montane desăvârșite. La vreo doi kilometri înainte de a ajunge la marginea comunei Valea Doftanei, cu vreo doi ani în urmă, apele râului au
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
că mă duci la mama, ce căutăm aici? Pierdem vremea, știi că i-am fost departe în tot acest timp! -Taci odată! scrâșni bărbatul, expirând un vălătuc de fum și aruncând chiștocul în coșul de gunoi. Te-am scos din pușcărie, lasă figurile! Dacă nu-l dădeam p-ăla în gât, i-ai fi trimis mămicii tale dragi gânduri drăgălașe, printre gratii, mult și bine, iar ea îți aducea sărmăluțe tot printre gratii!... - Dar n-am fost vinovată. Știi bine asta
PROMISIUNEA DE JOI (XIX) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363875_a_365204]
-
ÎNFLORIRE", publicată deja, a fost scrisă în aceste condiții. Prin `85, Ioanid Romanescu scria la o poștă a redacției : "Ca să scrie, Dio trebuie bătut și închis într-o bibliotecă!" Și iată că soarta a ținut seama de sugestia sa! -Dar pușcăria nu-i o bibliotecă. Doar dacă : fiecare om e o carte...Ce metaforă borgesiană se poate dezvolta de aici! -Poți trăi prin, nu într-o metaforă. Pușcăria e ditamai pușcăria, nu o metaforă; dar eu chiar sunt închis acum într-
DEŞERTUL DE CATIFEA (61-63) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363880_a_365209]
-
o bibliotecă!" Și iată că soarta a ținut seama de sugestia sa! -Dar pușcăria nu-i o bibliotecă. Doar dacă : fiecare om e o carte...Ce metaforă borgesiană se poate dezvolta de aici! -Poți trăi prin, nu într-o metaforă. Pușcăria e ditamai pușcăria, nu o metaforă; dar eu chiar sunt închis acum într-o bibliotecă: a penitenciarului. Citesc, scriu...sunt lăsat în pace. Sunt, din acest punct de vedere, un deținut privilegiat, recunosc. -Să revenim la capacitățile potențatoare ale penitenței
DEŞERTUL DE CATIFEA (61-63) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363880_a_365209]
-
iată că soarta a ținut seama de sugestia sa! -Dar pușcăria nu-i o bibliotecă. Doar dacă : fiecare om e o carte...Ce metaforă borgesiană se poate dezvolta de aici! -Poți trăi prin, nu într-o metaforă. Pușcăria e ditamai pușcăria, nu o metaforă; dar eu chiar sunt închis acum într-o bibliotecă: a penitenciarului. Citesc, scriu...sunt lăsat în pace. Sunt, din acest punct de vedere, un deținut privilegiat, recunosc. -Să revenim la capacitățile potențatoare ale penitenței. -Poezia umanizează și
DEŞERTUL DE CATIFEA (61-63) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363880_a_365209]
-
ale penitenței. -Poezia umanizează și face suportabilă această realitate de primantă. Penitența este o experiență fără nicio valoare în sine dar care, asumată artistic, va însemna, poate , ceva pentru mine, ca poet. Acum lucrez și la un mic dicționar de pușcărie, încercând să pătrund cu atenție în subcultura specifică acestui mediu și să-i luminez regulile, poezia, pitorescul, sămânța de umanitate. N-am scris niciun vers în jargon. În poezie nu mă atrage acest sector lexical și apoi ce se mai
DEŞERTUL DE CATIFEA (61-63) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363880_a_365209]
-
stat înfeudat, conform celebrei axiome pentru infami și a lor ceată: În ape tulburi pescuitul zadarnic nu e niciodată! De-aceea spun: Cum toți aceștia nu-s vrednici de tovărășie cu Ceaușeștii împușcați, măcar să piară înfierați într-un afund de pușcărie. ----------------------------------- George PETROVAI Sighetu Marmației 1-3 iulie 2013 Referință Bibliografică: George PETROVAI - BALADA AFLĂTORILOR ÎN TREABĂ / George Petrovai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 919, Anul III, 07 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Petrovai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
BALADA AFLĂTORILOR ÎN TREABĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363925_a_365254]
-
cizme... Corupția, adusă la perfecțiune de Demis și gașca portocalie în ultimii opt ani, pleacă de la vârf. Nu vorbesc de cei dinaintea lui. Tocmai de aceea a fost votat! Să facă ceea ce a promis: ordine și să-i bage în pușcării pe distrugători. Iar el a îngropat și mai rău România! Și pe români! De am rămas tot mai puțini. Să nu o mai dăm cotită! Să tăiem răul din rădăcină, până nu e prea târziu! Marea noutate! Repet, dacă Demisul-jucător
TABLETA DE WEEKEND (39): SECRETUL LUI POLICHINELLE LA COTROCENI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363918_a_365247]