1,484,817 matches
-
-i îngăduie să vadă ceea ce a făcut-o ieri să sufere și mai ales o împiedică să uite această suferință." Camil Petrescu are, când scrie aceste rânduri, înaltul titlu de academician. Fiind academician, poate influența mai mult decât alții opinia publică. Un tânăr care nu l-a citit încă pe Caragiale, dar citește ce scrie despre el Camil Petrescu, își poate închipui că autorul seninelor "momente și schițe" este un Garibaldi al scrisului românesc din secolul nouăsprezece. Pentru coordonarea manifestărilor consacrate
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
neputință de ignorat. în al treilea rând, cred că cei care știu cumva, din sursă sigură sau din proprie trăire, lista acelor mereu invocate "nu puține privilegii" pe care șaizeciștii, fiecare și toți laolaltă, le-ar fi avut, să facă publică această listă. E bine de știut, e bine de contemplat o asemenea listă, pentru ca să nu se propage la infinit în viitorul nu prea îndepărtat și fatalmente fără șaizeciști, fantoma fără conținut a pretinselor lor privilegii. Cât despre marginalizarea la care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11552_a_12877]
-
ieșită din comun. Pregătire mai ales negativă, colorată senzațional, astfel cum s-a configurat după momentul în care a fost lansat pe piață așa-numitul caz Uricaru. S-a tras din toate pozițiile în instituția al cărei președinte fusese acuzat public, deși fără dovezi incontestabile, de colaborare cu Securitatea. Jurnaliști neinformați, sau tendențioși, și chiar unii membri ai Uniunii Scriitorilor, au prezentat Uniunea în cea mai rea lumină, taxând-o drept rămășiță (,fosilă") a comunismului, organizație învechită, incapabilă de reformare, măcinată
Conferința Națională a Uniunii Scriitorilor by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/11575_a_12900]
-
de Ted Anton în cartea sa Eros, magie și asasinarea profesorului Culianu nu se impune cu precizia evidenței, dar nici nu poate fi definitiv scos din discuție. Moartea profesorului Culianu, petrecută în miezul zilei, la etajele superioare ale unei insituții publice intens populate (Universitatea din Chicago), are toate șansele să rămînă una dintre marile enigme nedezlegate ale perioadei de după căderea comunismului. Este imposibil să (re)citești publicistica lui Ioan Petru Culianu din ultimul an de viață, fără să fii tentat să
Publicistica lui Culianu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11577_a_12902]
-
universal al apei visând tinerețe este satisfăcut de simpla intrare în setea sa a unei proaspete frumuseți. Lucian Blaga se adresează direct divinității în poemul său ,Cânele din Pompei". El a apărut în culegerea din 1943, Nebănuitele trepte - dar marele public literar va fi luat, masiv, cunoștință de acest tezaur de texte lirice abia prin ediția postumă din 1962. La Pompei, mulajul unui câine s-a ,conservat în materia morții", într-o atitudine teribil de agresivă, o revoltă animală contra pieirii
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
supraviețuirea acestei alianțe, de care ar putea scăpa doar prin alegerile anticipate. Din păcate, președintele e singurul realmente interesat de tăierea răului de la rădăcină. Viteza de melc a înaintării spre Europa, nivelul de trai sub orice critică, dezinteresul față de binele public nu par să miște înțepenitele structuri ale puterii din România. Au trecut șase luni de la preluarea puterii de către Alianța D.A. și mult trâmbițatele rezultate continuă să șchioapete. Ele nici nu se vor vedea prea curând, dacă mulțimea partidelor și partidulețelor
Fantomele nu au crampoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11576_a_12901]
-
mult mai grave, în societatea noastră actuală. Gura lumii nu cunoaște la noi decât acest tip de retorică și acest tip de judecată de valoare. Nu numără decât răul, greșeala, uneori inventate, mai întotdeauna exagerate. Cu mijloacele caricaturiștilor, acestă instituție publică a negativității înseși ia o singură însușire, fie ea fizică sau morală, a unui om normal și o dilată până la grotesc. Judecata de valoare se bazează pe nu: dacă omul e gras de ce nu e slab, dacă e glumeț, de ce
Un ziar ,nemțesc" de acum 90 de ani by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11589_a_12914]
-
Adrian Marino este astăzi unul dintre cei mai fervenți militanți pentru aducerea Europei în România. Un singuratic, un insurgent, un adversar al obtuzității, al provincialismului, al mimetismelor și snobismelor. Să-l ascultăm. - Ați refuzat, domnule Adrian Marino, un refuz făcut public, să vă integrați, să vă înscrieți în curentul confesiv-memorialistic atât de puternic, atât de larg după 1989. Deși materie biografică aveați. Ați fost deținut politic, ați cunoscut bine lumea culturală și literară românească din ultimii 50-60 de ani, și totuși
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
dreptate. Și memoria cred că nu mă-nșeală - cred că am pe undeva și o fișă -, a existat această preocupare. M.I. : Așa cum tot de la Paris, înainte de Primul Război Mondial, apăruse cartea lui Pompiliu Eliade, despre influența spiritului francez asupra spiritului public din România. A.M.: Exact, exact. M.I. : Cărțile de idei au trecere, au avut trecere și au în continuare trecere. Nenorocirea este că sunt puține. A.M. : Da, sunt foarte puține. Și a doua dramă a criticii românești este că în fond
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
trebuie, bineînțeles, depășite), se organizează schimburi de experiență și ședințe de analiză a muncii, se atribuie premii fruntașilor în întrecerea socialistă (căci competiția din spațiul creației literare aceasta devine, o întrecere socialistă, arbitrată de partid), sunt sancționate exemplar, prin admonestări publice sau concedieri, abaterile de la disciplina muncii. În stilul autoritarist și lipsit de priză la realitatea pieței în care se realizează distribuția bunurilor materiale este concepută și difuzarea noii literaturi. Tipărite în tiraje supradimensionate, cărțile realist-socialiste sunt vândute la prețuri accesibile
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
care se realizează distribuția bunurilor materiale este concepută și difuzarea noii literaturi. Tipărite în tiraje supradimensionate, cărțile realist-socialiste sunt vândute la prețuri accesibile (sau date cadou cu diferite prilejuri: serbări școlare, tombole organizate de sindicate etc.), ajung automat în bibliotecile publice, sunt prezentate și comentate în reviste și ziare, la radio, în manualele școlare, constituie obiect de schimburi culturale cu alte țări. Necesarul feed-back al relației scriitorului cu publicul lipsește, în perioada 1948-1959, cu desăvârșire. Dacă un cititor îndrăznește să critice
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
de propagandă produs după metoda realismului socialist și de smulgere a unor angajamente. Răspunsurile scriitorilor nu sunt, de altfel, aproape niciodată vesele și fanteziste. Seamănă mai curând cu rapoartele de activitate și planurile de producție (model obligatoriu pentru stilistica discursului public în epocă). Invitați să participe la o mondenitate rezervată cândva vedetelor, scriitorii descoperă că sunt, de fapt, chemați la ordine asemenea unor salariați și obligați să anunțe în termeni preciși cu ce anume vor contribui la buna funcționare a propagandei
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
studiu obiectiv, timp îndelungat de documentare meticuloasă în biblioteci, investiția unui efort intelectual altruist de descriere exactă a unei activități culturale desfășurate în spații diferite, nu întotdeauna ușor accesibile, capacitate de investigație inteligentă a arhivelor și a fondurilor particulare sau publice și, nu în ultimul rând, sacrificiu temporar al unei subiectivități de opinie. Or, criticii și istoricii literari renunță greu tocmai la afirmarea ofensivă a unui punct de vedere, la caracterul spectaculos al interpretărilor. Autorii de bibliografii, extrem de puțini la noi
Harta unui continent literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11584_a_12909]
-
denumirea legii (provenită de la latinescul "lustru", ce definea un interval de cinci ani) riscă să acopere de ridicol nobilele intenții de atunci. Imaginați-vă că, prin absurd, li s-ar interzice foștilor activiști și securiști să rămână departe de viața publică. Păi, la banii acumulați, la relațiile stabilite și restabilite, la conturile din străinătate, la afacerile derulate după legile-standard ale economiei sălbatice de piață trecerea pe margine ar avea efectul înțepăturii unui purece în carapacea broaștei țestoase. Paradoxal, o lege a
Ur-fascism și Ur-comunism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11598_a_12923]
-
lăsa apărat de eventuale acuzații privind contextul în care a fost inculpat. Încăpățânarea, agresivitatea, obtuzitatea, revolta împotriva acuzațiilor e atât de respingătoare stilistic și penibilă moral încât îți iscă dorința de a-l vedea cât mai repede dispărut de pe scena publică românească. Mai mult: oricine îl apără, în acest moment, pe Iliescu, apără nu doar "comunismul etern", ci și "fascismul etern". Adică acel Ur-fascism despre care vorbea Umberto Eco pe-un ton de îngrijorată vigilență față de orice eventuală resuscitare a extremismului
Ur-fascism și Ur-comunism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11598_a_12923]
-
Traian Ștef, Sorin Mitu, Ovidiu Pecican, Gaál Áron, Robert Șerban, Daniel Vighi, Paulina Popa, Adrian Popescu ș.a. Este demn de urmat exemplul revistei Arca, ai cărei redactori și colaboratori își folosesc competența pentru a schimba ceva în bine în viața publică.
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11597_a_12922]
-
Șușară Șirato Dacă artiștii contemporani au neșansa de a fi prea puțin cunoscuți, artiștii clasicizați o au pe aceea de a părea doar cunoscuți. De cele mai multe ori numele lor se transformă în renume, iar renumele se strecoară discret în conștiința publică și sfîrșește prin a înlocui opera. Deși nedreaptă, această situație este o sursă inepuizabilă de confort. Fără a fi reactualizați în expoziții ample de multă vreme, uneori de mai multe decenii, artiști precum Grigorescu, Andreescu, Luchian și încă mulți alții
Rememorări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11593_a_12918]
-
literar, Jiquidi pare să rămînă un episod legat exclisiv de literatura lui Caragiale și de un orizont artistic intrat el însuși în desuetudine. Însă o privire mai atentă a moștenirii sale artistice poate releva și, în același timp, restitui conștiinței publice o altă față a desenatorului, mult mai complexă și mai incitantă decît cea perpetuată, prin inerție, pînă astăzi. Departe de a fi o simplă anexă a textului caragielean și un comentator vesel al măruntelor stereotipii cotidiene, Jiquidi este un adevărat
Rememorări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11593_a_12918]
-
voluptate explicativă. În schimb, Radu Pavel Gheo simte America pe propria piele, ca vânzător la KFC ori Trader's Joe, ca sortator de cărți la o librărie din lanțul Barnes & Noble, și caută să înțeleagă - ca un avanpost al interesului public românesc - rotițele marelui mecanism prin care țara de dincolo de Ocean a devenit ceea ce este. Curiozitatea autorului nu este de natură științifică, ci așa zicând existențială. El trebuie să supraviețuiască în această Lume Nouă și ia din nou, la peste treizeci
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]
-
care este oricînd dispusă să parieze pe "realismul" unui fost, uns cu toate alifiile turpitudinii și ale cinismului, în detrimentul idealismului păgubos al vreunui caracter fără pată. Eroii trebuie să stea la pușcărie sau în cărțile de istorie, nu în viața publică. Și totuși... ... În anul 1997, grație extraordinarului Vladimir Tismăneanu, am avut șansa să petrec o dimineață în compania lui Adam Michnik. După micul dejun luat la hotelul Minerva de pe bulevardul Ana Ipătescu (Michnik venise în București pentru lansarea ediției în
Lecția de onoare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11600_a_12925]
-
deși actuala ediție de la Polirom este cea de-a patra în limba română (după cele apărute la Humanitas, în 1990, Biblioteca revistei "Familia", în 1993, și Flux Chișinău, în 2003), ea nu a avut aproape deloc impact la nivelul opiniei publice, iar comentariile critice au ocolit-o. Păcat, pentru că această carte este o mărturie de maximă importanță despre o perioadă mai puțin cunoscută a comunismului, a doua parte a anilor șaptezeci. În ultimii ani au apărut multe mărturii despre teroarea instaurată
Lecția de onoare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11600_a_12925]
-
socoteau degradați, între ei nu mai funcționau demoni ai răului, amorul propriu sau gelozia. Ce exemplu încurajator de pierdere a trufiei în relații de breaslă! Goethe a atins o etate a senectuții acoperit de glorie, era permanent în centrul atenției publice, fiecare cuvânt pe care îl rostea umbla din gură în gură, interpretat ca un mesaj al unui oracol. Cineva s-a străduit (negreșit la dorința amfitrionului) să adune tot ce împrăștia verbal de dimineața până seara magistrul, abordând mereu alte
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
de cele mai multe ori justificabile, sînt dublate de aprecieri ce vădesc o mare generozitate. Justiția sa e a unei conștiințe integre, divizate, în mod legitim, între negație și elogiu, urmărind a stabili o hartă reală a virtuților și scăderilor vieții noastre publice. Bătrînului savant C. I. Parhon, împins în față de oficialitatea comunistă ce l-a cooptat, i se decelează o neașteptată rezervă intimă: "La prof. C. I. Parhon am surprins un divorț total între ceea ce scrie, între ceea ce gîndește public și între
Extraordinarul Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11606_a_12931]
-
vieții noastre publice. Bătrînului savant C. I. Parhon, împins în față de oficialitatea comunistă ce l-a cooptat, i se decelează o neașteptată rezervă intimă: "La prof. C. I. Parhon am surprins un divorț total între ceea ce scrie, între ceea ce gîndește public și între gîndirea personală. Ironizează Moscova: acolo se schimbă teoriile din sfert în sfert de oră și mai des. Trebuie să ne conformăm și noi. E cam greu. Am îmbătrînit. Ochii îi sticleau de ironie și dezamăgire". Lui Petru Dumitriu
Extraordinarul Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11606_a_12931]
-
Mircea Mihăieș Virulența vecină cu linșajul cu care o pleiadă de jurnaliști s-au năpustit asupra a doi confrați - Cristian Tudor Popescu și Ion Cristoiu - reprezintă o nouă premieră în viața publică românească. Credeam că le-am văzut până acum pe toate: confruntări între ideologii, între interese economice, între clanuri și găști, spurcarea adversarilor, discreditarea nemulțumiților, folosirea măciucii contra opozanților. Dar o astfel de concertare de ură, dispreț, contestare a minimei valori
Rușinea, dizgrația by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11620_a_12945]