1,541 matches
-
și alunele sunt mai gustoase dacă înainte de folosire le prăjim la cuptor; * cozonacul se poate păstra la congelator dacă avem un surplus pe care nu-l putem consuma pe moment; * torturile și prăjiturile care trebuie însiropate sunt mai gustoase și pufoase dacă, în siropul dulce pregătit, adăugăm 100 ml de rom sau lichior aromat; * Folosirea untului pentru ornare: se confecționează un mic cornet din celofan cu vârful foarte ascuțit. Se umple cornetul cu unt moale și se strânge de sus, forțând
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
unt, 350 g zahăr, 4 linguri de cacao și 100 ml de cafea lichidă. Cafeaua se pune la fiert cu zahărul, până se leagă bine. O luăm de pe foc, adăugăm cacao și la urmă untul, frecând bine până ce crema devine pufoasă. Apoi umplem blatul și deasupra tapetăm bine cu nucă măcinată. PRĂJITURĂ CU CACAO ȘI ALUNE 6 ouă, 300 g zahăr, 150 g ulei, o cană de lapte, un praf de copt sau amoniu, 2 linguri de cacao, o cană de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
trebuie mai întâi înmuiată în suc sau zeamă rece timp de o jumătate de oră până la o oră, apoi încălzită pe baie de aburi și după aceea o folosim unde ne trebuie; * crema de unt va fi mai fină și pufoasă dacă frecăm untul cu sirop de zahăr; * torturile cu foietaj din blat și umplute cu cremă sunt mai gustoase dacă le lăsăm să stea zece până la douăsprezece ore să se pătrundă; * nucile și alunele sunt mai gustoase dacă înainte de folosire
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
și alunele sunt mai gustoase dacă înainte de folosire le prăjim la cuptor; * cozonacul se poate păstra la congelator dacă avem un surplus pe care nu-l putem consuma pe moment; * torturile și prăjiturile care trebuie însiropate sunt mai gustoase și pufoase dacă, în siropul dulce pregătit, adăugăm 100 ml de rom sau lichior aromat; * Folosirea untului pentru ornare: se confecționează un mic cornet din celofan cu vârful foarte ascuțit. Se umple cornetul cu unt moale și se strânge de sus, forțând
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de una obiectivă și atunci cunoașterea postcomunicațională este marcată subiectiv sau obiectiv. O asemenea constatare nu trebuie să surprindă dacă prin predicat se înțelege de fapt "predicație", așa cum se întîmplă pe terenul logicii, și atunci unei construcții determinative precum zăpadă pufoasă, unde determinantul este o predicație a substantivului, i se poate aplica regula obiectivității din perspectiva concordanței cu realitatea. Partea a treia : RELAȚIILE ȘI DETERMINĂRILE FILOZOFĂRII Implicarea limbii în particularizarea filozofiei Investigarea limbii din perspectiva filozofiei a fost de cele mai multe ori
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
din care auzea plănsetul. Ca și acum cățiva ani în urmă începu să taie epiderma intunericului însă acum cu o precizie a unui chirurg priceput, școlit. În fața lui se afla Griul legănănd prin suflarea sa un fel de nor alb, pufos un suflet. Un tablou fantastic putea spune un pictor, fantastic putea spune și Gavriel însă într-un mod aspru și grotesc. Băiete, ți-am spus eu, rosti Griul , urăsc oameni și mofturile lor. Trebuia să stai aici cu mine. Măcar
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
ape și am cules fire subțiri dențeles. Iar eu, ca o orhidee ce își deschide bobocul plăpând și somnoros, încep a-mi aduna trandafirii vieții ce au crengile lucii, rumene ca mărgeanul, frunzele verzi ca smaraldul, iar tulpina măiastră, petalele pufoase și albe, murdărite parcă de un praf galben ca de aur și să-mi construiesc, astfel, buchetul ce mai târziu își va desface mugurii cunoașterii și va înflori. Dar, ce ne pasă nouă, copiilor, când mama și tata, săracii, au
Sfera by Coţovanu Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93580]
-
au trăit luni în șir din rămășițele putrezite ale unor balene abandonate pe țărm după extragerea grăsimii lor. Printre vînătorii de balene olandezi, aceste rămășițe sînt cunoscute sub denumirea de „clătite“, cu care și seamănă, de fapt, fiind rumene și pufoase și avînd cam aceeași aromă pe care-o au clătitele sau gogoșile proaspete, preparate de bătrînele gospodine din Amsterdam. în orice caz, par atît de apetisante, încît pînă și cel mai cumpătat străin se abține cu greu să nu întindă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
m-aș crede într-un wigwam indian! Dumnezeule! Pe-aici o fi trecut oare Iona? Acoperișul are o înălțime de circa douăsprezece picioare și e înclinat într-un unghi destul de ascuțit, ca și cum ar avea o coamă, în vreme ce laturile boltite și pufoase ne oferă aceste uimitoare lamele de os în forma de iatagane - cîte trei sute pe fiecare latură - care, atîrnînd de partea superioară a capului sau a osului „coroanei“, alcătuiesc storurile venețiene de care am pomenit, în treacăt, mai înainte. Marginile acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
speciale cu un procent de defolire de peste 25%; ... b) păduri afectate de fenomenul de uscare, arborete limitrofe livezilor pomicole, păduri infestate cu dăunători care atacă și specii pomicole, rezervații de semințe, arborete cu peste 30% stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, gorun din clasa I-III de producție - la defolieri mai mari de 25% în progradație și de 50% în retrogradație; ... c) păduri care au în compoziție minimum 20% stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, gorun, garnița, iar cer, frasin, minimum
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
30% stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, gorun din clasa I-III de producție - la defolieri mai mari de 25% în progradație și de 50% în retrogradație; ... c) păduri care au în compoziție minimum 20% stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, gorun, garnița, iar cer, frasin, minimum 30% la defolieri mai mari de 50%; ... d) arborete de plopi euroamericani și salcii selecționate infestate cu Lymantria dispar, Leucoma salicis, Hyponomeuta sp., Clostera (Pygaera) anastomosis, arborete de salcâm infestate cu Semiothisa alternaria și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
speciale cu un procent de defolire de peste 25%; ... b) păduri afectate de fenomenul de uscare, arborete limitrofe livezilor pomicole, păduri infestate cu dăunători care atacă și specii pomicole, rezervații de semințe, arborete cu peste 30% stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, gorun din clasa I-III de producție - la defolieri mai mari de 25% în progradație și de 50% în retrogradație; ... c) păduri care au în compoziție minimum 20% stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, gorun, garnița, iar cer, frasin, minimum
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]
-
30% stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, gorun din clasa I-III de producție - la defolieri mai mari de 25% în progradație și de 50% în retrogradație; ... c) păduri care au în compoziție minimum 20% stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, gorun, garnița, iar cer, frasin, minimum 30% la defolieri mai mari de 50%; ... d) arborete de plopi euroamericani și salcii selecționate infestate cu Lymantria dispar, Leucoma salicis, Hyponomeuta sp., Clostera (Pygaera) anastomosis, arborete de salcâm infestate cu Semiothisa alternaria și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]
-
se ridică și strigă: Mai trageți, călăilor, căci nu sînteți în stare să mă omorîți așa de ușor! Orice comentariu sună a impietate. 19 iunie A împlinit, alaltăieri, un an jumate. Este "forțat" să meargă pe jos. Cînd apare Toby, pufos și trepidînd, ăl mic s-apropie, întinde mînuțele la cățel, degetele rășchirate se mișcă spasmodic, cu un fel de poftă isterică. L-ar mînca pe Toby cu tot cu puf. Pictori. Pe un pod, peste Prahova, îl întîlnesc, prin '72, pe bătrînul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
foc odihnește ceva tainic ordinea configurațiilor spirituale, care uneori pătrunde prin marea de flăcări". Ce atașantă e înțeleapta distanțare! Cît n-aș da s-o am. Un băiat. O pisică birmaneză. Pentru cîteva minute, din casă, la gardul ștrandului. Minunea pufoasă e lăsată jos, în iarbă. Dintr-o dată, în ochii ei, cer de iulie, bazinul. Ce-o fi, oare, pata asta lucind atît de nemaivăzut pînă acum? Hipnoza durează cîteva clipe lungi. Înapoi, în casă. Havel. Iată un scriitor, unul important
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
au clonat în odraslele lor care stau acum la masă cu regele și vîntură cancelariile occidentale. Dau curs invitației lui cinegetice: Hai, s-a deschis sezonul la iepuri! Parcă văd șuvița de sînge, prelingîndu-se, din nara aburindă, pe gulerul alb, pufos al bietului animal. Gata, mersi, iubitule, îi spun... omului cu arma, prefer să revăd, în Skira, superba Au lapin agile a blîndului Utrillo. Și-o iau urgent, pe jos, înapoi, spre oraș. 30 mai ... Și uite-așa, pîș-pîș, cătinel (dar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de patul atelierului) e o foarte recentă imagine t.v. de la tot atît de recentul bal de la Palat. Ei bine, din antrenul bănuit a fi fost unul impozant, nu? operatorul a prins, într-un gros-plan de carieră, doar silueta mov pufoasă, permanent ieșită de sub casca coafezei, inevitabila doamnă anonimă, prezentă, demențial, la toate, absolut toate, momentele inaugurale. Ca și cum steaua fixă a regescului bal ar fi fost ea, doamna (și-n somn coafată). La polul celălalt nu însă departe, nici el, de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
căi ferate, 212 km, cu o suprafață de 720 ha. Pentru reabilitarea și înființarea acestora, numărul total de puieți forestieri necesar se estimează la circa 30 milioane bucăți, din care: - 15 milioane de puieți din specii principale de bază (stejar pufos, stejar brumăriu, stejar roșu, salcâm, glădița ș.a.); - 15 milioane de puieți fiind, în general, din specii de arbuști, pentru asigurarea realizării unei structuri verticale închise. Costurile necesare estimate pentru realizarea acestor perdele forestiere sunt de circa 8,1 milioane euro
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178296_a_179625]
-
pentru ca bârlogul să fie cald. Oamenii și-au strâns toate recoltele. Au cules viile, pline de struguri, au umplut hambarele cu porumbul galben și cu grâu gălbui, au cules livezile cu mere roșii și pere galbene, cu gutui mari și pufoase. Curând toamna va pleca și în locul ei va veni iarna cu vestmânt alb, catifelat. Diana Patraș SFÂRȘITUL UNEI ZILE DE TOAMNĂ Coboară umbrele înserării. Mingea de foc a soarelui se rostogolește printre dealurile aurii. Frunzele ruginii ale copacilor cad una
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Frunzele dansau de beție. Am cules și am mâncat struguri. După cum știm, toamna mai este și anotimpul ploilor răcoroase care spală fructele ce explodează de culoare. Gospodinele își adună în balcon bogăția toamnei : mere dulci, pere aromate și gutui amărui, pufoase. Toamna este un anotimp frumos, al fructelor și al bogăției. Copiii sunt foarte bucuroși de acest anotimp, considerându-l cel mai frumos anotimp al anului. Oliver-Arthur Petrișor 5 octombrie 2000 PRIMĂVARA Primăvara, pădurea este de o rară frumusețe. În primele
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Se uita așa de galeș la mine, parcă mă implora să-l ajut. Era atât de frumos ! Parcă mi-era frică să-l ating. Dar am prins curaj și l-am luat în brațe. Mâinile mele mici mângâiau blana lui pufoasă. M-am gândit să-i pun numele Lăbuș. Când am ajuns acasă, m-am uitat la piciorul lui. Avea un ghimpe și nu mă lăsa deloc să-l ating. Se ferea, strângându-și piciorul la piept. Nici nu știu cum i l-
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
mâinilor, ajutându-i să se simtă în mare siguranță. Alți acrobați mergeau pe sârmă, așa cum noi mergem pe trotuar.Era uimitor ! Și, mai ales, au plecat dresorii cu animalele lor simpatice, pe care am început să le iubim. Năstrușnicii ursuleți pufoși mergeau pe biciclete și se țineau în echilibru pe butoaie.Leii săreau prin cercuri aprinse, caii salutau publicul ridicându-se în două picioare și dansau cu dresorii lor. Maimuțele îmbrăcate în jockei făceau tot felul de tumbe, care de care
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
comunitatea aceea de oameni, era și o fetiță scumpă, pe nume Alice ; ea era crescută de bunici, pentru că părinți nu avea.Era ca un soare în dimineață pentru bunicii săi care o iubeau foarte mult.Se juca cu un iepuraș pufos și alb care îi era prietenul cel mai bun. Într-o zi frumoasă de vară, din curiozitate, intră în acel loc în care nimeni nu mai intrase vreodată. A fost uimită la vederea atâtor cărți prăfuite și se întreba cum
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
cel mai bun mod de a învăța de la viață lucruri interesante. Până la urmă, cititul este un lucru obligatoriu, pentru că, fără carte nu poți face nimic. Iulius-Petru Bordeianu CAP. V FAMILIE BUNICA Ninge cu fulgi mari pe prispa casei. Leneși și pufoși, se aștern pe geam. În camera ei, bunica ne povestește întâmplări din viața sa. Bunica e foarte frumoasă : are părul alb ca un deal nins, ochii mici și dulci, vocea duioasă, iar chipul și mâinile îmbătrânite. Întâmplările povestite de bunica
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
AI LUI NICOLAE BĂLCESCU după Ion Ghica E o zi ploioasă de martie. Acum, parcă s-a mai luminat. Peste o jumătate de oră, clopoțelul va suna sfârșitul lecțiilor de dimineață. Soarele, când se ivește, când se ascundea printre norii pufoși și alburii. La poarta școlii și În curte, de-a lungul zidurilor, așteaptă numeroși vânzători de bunătăți pentru școlari. Un băiețandru negricios, slăbuț, cu ochii Întunecați, dar strălucitori și delicați iese acum pe poarta școlii. Nu pare să aibă paisprezece
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]