2,739 matches
-
mănîncă uliul. Cuibarul în care a scos gîsca sau găina pui nu se dă afară, ci se duce în pod, unde se ascunde, ca precum nu-l vede pe el nimenea acolo, așa să nu vadă cioarele, țărcile și ulii puii. Puiul cu cinci degete nu se taie, că acela e norocul paserilor. Cînd se adună paserile și vrăbiile toamna pe la arie, iarna va fi mare și geroasă. în ziua de Crăciun, să mănînci întîi carne de pasere, ca să fii ușor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acel mei să mănînce sau să se puie într-un ciur cu atîtea surcele cîți pui sînt și cu un cuțit; apoi să se cearnă ciurul cu toate acestea deasupra unui foc - și așa nu vor muri. Cînd paserile au pui mici, nu trebuie a vorbi de dînsele, căci le mîncă furnicile puii. Pască Se zice că dacă paștele cresc frumos va fi un an bun. Aducîndu-se pasca de la biserică acasă la Paști, se gustă mai întîi din anaforă și apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cauzează moartea. Părăsitură Cînd ai o părăsitură, s-o zvîrli peste casă, să tragi sama unde a picat și să cauți ce va ieși din părăsitură cînd a căzut; de-a fi șerpe, atunci mori, iar de-a fi ieșit pui de gă ină, rață sau alt pui de pasere - după felul oului -, atunci te îmbogățești. Pecingine Miercurea și vinerea să nu iei ouăle din cuibar, că faci picingine pe obraz. Să nu mănînci din ceea ce au ciugulit găinile, căci faci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și aruncă-le pe toate în fîntînă. (Gh.F.C.) Cine fură de la trei femei însărcinate cîte-o lingură, apoi cîte-o cărămidă și le aruncă pe toate noaptea într-o fîntînă aduce ploaie. (Gh.F.C.) Vine ploaie cînd lampa se afumă. (Gh.F.C.) Ploșniță Cînd pui curpeni* de fasole pe foc, atunci se fac ploșniți. Dacă-și fac lăstunii cuib sub streșina casei, se fac ploșnițe în casă. Spre a se cotorisi de ploșniți, este bine a afuma în casă cu pipăruș* și apoi a vărui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lîngă tot atîtea așchii. îi cerne peste focul din vatră, peste pragul 297 casei și zice: „Puii mei să aibă parte de cuțit, de oală și de foc!“ Apoi, cu un cuțit, taie așchiile și zice: „Cum nu văd eu pui, așa să nu-i vază nici uliul!“ (Gh.F.C.) Să nu mănînci picior de pui, că sărăcești. (Gh.F.C.) Pupăză Dacă auzi cîntînd pupăza dimineața și ești pe nemîncate, atunci te spurcă și-ți pute gura toată vara. Cînd auzi din prima
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vei tăvăli prin rouă, vei scăpa. Rudă Rudele nu e bine să se ia, căci mor de „rudă rea“*. Dacă rudele se iau în căsătorie, atunci nu le merge bine, nu se alege nici praful de ei. Rug Să nu pui rug* pe foc, căci coace ugerul vacilor. Rusalii în ziua de Rusalii nu se lucrează absolut nimica; altfel te iau rusaliile. Dacă nu pui usturoi și pelin la Rusalii, te ia din rusalii. în ziua de Rusalii se pune pelin
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căsătorie, atunci nu le merge bine, nu se alege nici praful de ei. Rug Să nu pui rug* pe foc, căci coace ugerul vacilor. Rusalii în ziua de Rusalii nu se lucrează absolut nimica; altfel te iau rusaliile. Dacă nu pui usturoi și pelin la Rusalii, te ia din rusalii. în ziua de Rusalii se pune pelin la ușă, la icoane, la fereastră și în toate părțile, ca să fie cei din casă păziți de rusalii. Sara, înspre Rusalii, nu se lasă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pomană. Cei care nu primesc iau de la cei care au - dar numai o dată, c-apoi sufletele care le-au dat le urmăresc și le blestemă. (Gh.F.C.) Stomacul e sălașul sufletului. (Gh.F.C.) Sugel Cînd cîrpești cămeși murdare, faci sugel. Să nu pui fus pe foc, căci faci sugiuri la degete. Cînd iei ceva cu mîna din vîrful măturii, ai să faci sugel. Sughiț Cînd sughiți, te pomenește cineva. Se crede că, dacă cugetă cel ce sughiță la persoana care vorbește, înceată sughițul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că, dacă se arde o șopîrlă în foc, din cenușa ei se fac o mulțime de șopîrle. Șulumîndrița* este un fel de șopîrlă foarte frumos împestrițată: neagră cu picături galbene, albe, verzi, roșii. De aceea o caută multe fete mici, puindu-și mînile în calea ei, ca să treacă peste dînsele, căci cred că apoi se învață ușor la flori sau rîuri de cămeși și fote. Șuierat Se crede că nu e bine ca o fată să șuiere, căci atunci ar plînge
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-ți meargă bine peste an. De s-a învățat vreo coțofană de intră în coșăr și mănîncă ouăle din cuibul găinilor, să înfigi o secere în fața coșărei, cu vîrful în afară, că nu va mai da coțofana pe acolo. Cînd pui țarcă împușcată în gard, caii nu se îmbolnăvesc. Țarca, dacă o frigi și o mănînci, curăță stomacul de venin, și-i bun de leac pentru cei oftigoși. Țest A treia marți după Paști e „Răpotinul țestelor“, și atunci se fac
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu cumperi nimic cînd cei care-ți vînd îi vezi că-ți vînd de nevoie și rămîn cu pă rere de rău, că nu-ți merge bine. Cînd vrei să vinzi un dobitoc, să speli nouă linguri, apa s-o pui pe ușă să cadă-n ciur și apoi în strachină, și cu ea speli boul; apoi cu boul de funie și cu pielea goală dai ocol de trei ori casei. Vîrcolac Vîrcolacii se zice că sînt cînii lui Dumnezeu care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
singură replică: "Bă, boule, acolo nu e vorba de nici o patrulă! În text, prima replică ne arată că Maria își cheamă soțul: Pătrule, Pătrule!"... Descumpănit, V. iese din situație, după trei secunde: "Da?! Atunci te voi sancționa, tovarășa, fiindcă nu pui căciulițe pe a!". Tot în Banat, am mai auzit de un caz scîrbos: cică un ex-director a chemat un ziarist să-i dea un interviu, și cum ziaristul l-a criticat pe director, cînd acesta a plecat din birou pînă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
strâns mulată pe fund care cere o evaluare din spate... O gură bună de gustat Gura este una dintre porțile tale către lume. Cu ea guști ceea ce poate fi asimilat dintre toate câte-ți par atrăgătoare și tot cu ea pui în funcțiune cea mai simplă dintre atracții: apetitul. E normal să-ți cunoști partenerul în primul rând prin intermediul gurii. Și tot normal este ca asta să-ți producă plăcere. Dintre toate elementele feței tale, gura poate fi cel mai senzual
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
bun bărbat pe care l-am avut în pat a fost primul.“ Acea fată ajunge să jure în fața primului prieten că nimeni nu e ca el. Îi spune chiar: „Ești atât de bun la pat, nici nu-mi în chi puiam că poate fi așa de bine.“ Mai târziu însă apare femeia bună la pat. Din ce este alcătuită ea? Așa cum spuneam mai sus, în primul rând din mișcare și percepții. Din cele câteva filme sexy artistice pe care le-ați
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
este toată aici, magia ei teatrală este întreagă, chiar dacă se pronunță doar ultimele secvențe. În aceste mișcări finale este concentrat esențialul, și anume referirea la autoritatea supremă care și prin care se instituie și guvernează realitatea: ziarul - știi, obiceiul meu, pui mâna întâi și-ntâi pe „Aurora Democratică“, să văz cum mai merge țara. O deschiz... și ce citesc? Uite, țiu minte ca acuma: „11/23 Făurar ... a căzut tirania! Vivat Republica!“. (Actul I) La aceste vorbe consoarta îi răspunde cum
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
nu reușesc niciodată să ajungă împreună la judecată; când ajung sunt nehotărâți și încă ne pre gătiți pentru acceptarea jurământului. Când într-una din zile, păhărniceasa se plânge „că este de Ioniță purtată prin biserici și nu va să o pue supt jurământ“, mitropolitul le fixează un ultim soroc. În dimineața cu pricina, Ioniță pornește spre Mitropolie, decis să se „izumbrănească“ o dată pentru totdeauna, dar stupoare, găsește Mitropolia goală, căci Prea Sfinția Sa uitase de soroc și de proces și plecase să slujească
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nevestele, bărbații acceptă în fața instanței zapisul de împăcare, dar când ajung din nou acasă își varsă și mai cumplit furia dez o noarei suferite: „de la împăciuire încoace mai cu cumplite bătăi și cazne o bate, închizând-o în casă și puindu-i lacăt prepuindu-o cu nume de curvă“ sună plângerea unei ne veste la 3 octombrie 1784. Alteori nemulțumirea se exprimă în public, pentru a fi trans mi să pu te rii, deoarece cu o femeie care te-a făcut de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a distrus acum cativa ani orașul Concepción din Chile: O indianca sârmana, care și-a reconstruit precar colibă din plăci de zinc și cartoane, curăță cu o mătură veche această bucată de pământ bătătorit din fața colibei. Și să-ți mai pui întrebări teologice! Acest gen de oameni sunt chiar Absolutul de care ne îndoim atâta, împlinindu-se pe șine (...)"89. Atras la început de stiință domeniu care îl salvează, însă, constată imediat că nu este decât "un refugiu în plină furtună
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Saturn, pleacă în fiecare dimineață la școala comunală escortat de păsările sale. Acestea îl urmează dintr-un arbore în altul, îl așteaptă prin împrejurimi și îl întâmpină când iese de la școală. Șoimii lui au văzut moartea cu ochii: Când erau pui, încă acoperiți cu puf, i-am dat în adopție unei găini pitice care nu și-a dat seama care era adevărata lor natură. Totuși, după ce au început să arate a șoimi vinderei, au devenit victime ale atacurilor neîncetate ale celorlalte
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
lui pe bandă rulantă. În dreptul primei verigi a lanțului, la picioarele benzii transportoare, se află un om într-o cămașă albă, cu o bonetă albă de plastic pe cap (comedia grijii pentru igienă, albeața milosteniei), care ia în primire marfa: puii abia născuți, care intră în lume pe o bandă rulantă. Pe banda rulantă a morții, o mulțime de pui piuie, se zbat, se încalecă, se calcă în picioare, dezorientați, pierzându-și mereu echilibrul iată materia primă a creșterii industriale. Treaba
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
mare de pui, dar și faptului că toți se aseamănă. Stabilită încă de la început de către natură, această asemănare este, în consecință, menținută și cultivată cu grijă, este îmbunătățită în permanență la adult, idealul fiind acela de a produce și comercializa pui de aceeași culoare, dimensiune, conformație, greutate, calitate. Asemănarea este o marfă rară. Trebuie făcut tot posibilul pentru ca animalul să se apropie cât mai mult de "produs" de produsul standard. Standardizarea ființei prezintă un dublu avantaj: este, pe de o parte
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Emilia ca pe o creatură serafică, trăind într-o cameră ce strălucește de curățenie și lumină când, de fapt, iatacul acesteia este un fel de bordel semiclandestin. Mult mai lucidul Fred Vasilescu consacră acest adevăr: "Aci vii, dar după ce termini pui o monedă sub scrumieră, pe noptieră, și pleci cu grija să nu lași nimic compromițător la fața locului."196 Când don Quijote poruncește dresorilor să deschidă cușca leilor captivi pentru a-i înfrunta, întreaga asistență îl consideră nebun de-a
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
controla propriile reacții socioafective, devenind astfel disponibil pentru celălalt, și constă în a te scufunda în lumea subiectivă a celuilalt, pentru a încerca să-l înțelegi din interior, în a vedea situația cu ochii celuilalt. Nu este necesar să te pui în locul acestuia, ci să simți într-un fel ce simte el, să încerci să afli, așa cum sugerează Rogers, "cum te simți dacă ești celălalt, pentru a resimți lucrurile și altfel decât în mod superficial, ajungând la semnificațiile lor mai profunde
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
localiza "Cetatea Putreziciune". Viziunile fantaste ale poetului sunt mai întâi umplute cu elemente descinse direct din bestiarul autohton ori greco-latin și din bogata floră taumaturgică (Vasiliscul cel bun, cârtița devenită solul preferat al actantului, melcul Adeodatul, miliardele de pureci care "puiesc" în praful de stele, pelicanii apți a vedea înăuntrul lazaretului, cei Trei frați pătați, plecați ca să moară "Pe luna cea nouă/ (...)/ Vremea cositului, roua bocitului", sălciile de care este legat trupul unui mort, arțarii putrezi ș.a.). Li se adaugă personaje
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cea bună; căci acea ce rămâne în cucuruzi nu este bună. Însă, pentru acest sfârșit, cucuruzii să nu să usuce pre mult, fiind că atunce sămânța ar pierde a sa putere de încolțit. Sămânța aleasă se poate mai sigur păstra puindu-se în saci groși și rari țăsuți și aninându-se la un loc deres, sau fiind mai multă câtime se poate așeza pe un pod de scânduri, însă trebuie adeseori să se întoarcă cu lopata spre a o feri de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]