3,386 matches
-
o sârmă îndoită, pe care și-o pregătise din vreme. Însă limbile broaștelor erau lungi și bine strânse în arcuri, și toată meștereala lui Stănică fu zadarnică. Atunci Stănică, supărat, își scoase ghetele din picioare și se întinse pe salteaua pusă jos, adormind aproape numaidecât. Felix izbuti să încredințeze pe Otilia că e mai bine să se culce, deoarece era necesar să fie odihnită a doua zi, pentru a da lui moș Costache toată asistența posibilă. O făcu chiar să mănânce
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
să meargă sus. Trecură prin sufrageria în care Aglae sforăia țiuit, iar Olimpia grohăit, și se-ndreptară spre dormitorul lui Costache. Atunci văzură că bătrânul izbutise să se dea jos din pat și căuta să iasă din odaie, în vreme ce Marina, pusă să păzească, adormise, ca o vită, pe un scaun. - Unde vrei să mergi? întrebă Weissmann. Asta nu e bine! - Vvreau să stau de vo-vorbă, zise supărat bătrânul, vreausă stau în sufragerie; ce-i aicea, dormitor public? - Lasă, că stai de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de a intra în legătură cu ea..."? - Să te rupi în figuri! Obligat ne-o îmbunătățește!... Să-i crească nasul lui Gabriela, dacă om rămâne neîmbunătățiți!! se lansă șoferul într-o cursă de hăituire a țurloaielor consultantei, care, într-un ultimă stavilă pusă excitării, scheună aproape cu sufletul sfâșiat și își retrase gleznele fremătătoare sub canapea... Pișicherul de taximetrist nici că-și rată clipa de slăbiciune a băbăției. Dintr-o mișcare, fu pe rezemătoarea canapelei dânsei. Îi luă palma pistruiată între casmelele lui
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
tocmai el pe asasin? Din ordinul ministerului, detectivii au fost retrași de pe străzi, și-au reluat ținutele decente și s-a adoptat o nouă metodă. Nu mai bruscau pe nimeni cu frumusețea lor androgină, fuseseră mai cu toții încuiați prin birouri, puși să gândească, îndemnați să-l încolțească pe nou botezatul Jack Spintecătorul prin metodele deductive. Acum se încingeau cele mai crunte partide de pocker și, când la sfârșitul schimbului, li se cerea să se înscrie cu câte o idee în registrul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
lucrurile capătă o turnură și mai caraghioasă, să lase baltă rămășagul. Să nu se mai încăpățîneze, că locul său de la masa de joc a fost păstrat cald." Robin ascundea, cu discreție, că Revoluția Bolșevică a pornit de la un pariu hazardat, pus, la o întrecere bahică, împreună cu un agent al serviciilor secrete nemțești. Agent care postula că o mișcare populară nu poate fi, niciodată, declanșată de o per- 222 DANIEL BĂNULESCU - Ba da. Tocmai ședeam într-o rână și plănuiam cum
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
lucrările de pe podul unde fusese repartizat să dea cu lopata, îl considera pierdut după cum trebuia să facă obligatoriu și în facultate multe materii inutile din programa școlară. Toate însă făceau parte din așa-zisa pregătire și educație a viitorilor specialiști, puși să conducă un oarecare proces de producție, sistem similar folosit de altfel în toată lumea. Din gară trebuia să ia trenul, să ajungă în orașul natal unde locuiau părinții și a petrecut copilăria până la terminarea liceului când a plecat spre alte
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
dorește. - Va găsi Flora o soluție! își spuse încrezător Laur, necrezând totuși în iminența unui altfel de final. A pus ceasul să sune la ora 6. Nici nu știe dacă a ațipit când clopoțelul a sunat voios, n-are piedica pusă și imediat îl oprește din zdrăngănit. Se scoală aiurit, a dormit greu în aceste câteva minute sau ore. Acum este refăcut, este calm, este curios și este disperat< îl așteaptă meseria lui. Trebuie să se conecteze la viață, știa că
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
-n mâini. Se ciuceau, lovindu-și carâmbii, strigau către nași și trăgeau dușcă după dușcă, să-și facă curaj înainte de masă. Femeile gospodăreau cu soacra la așternutul tacâmurilor. Aduseseră lămpi pe care le spânzuraseră prin pomi și legaseră câteva meșe puse cap la cap, acoperindu-le cu pânză. Scaune erau berechet. Stere cărase un butoi de vin, și nașul se îngrijise să-i spună de unde să târguiască niște țuică de-i plăcea lui, la damigene. Se întuneca, și mesenii începură să
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
vântul răsucea fețele de masă și se pierdea peste străzile mahalalei. De afară, din stradă, se auzeau murmurele femeilor curioase, care priveau prin gard. Începu ospățul. Grigore și cu Aglaia turnau în cănile lustruite. Oaspeții nu se încurcau. Ciuguleau măslinele puse dinainte, ceapa tăiată felii, înotînd în oțet, mușcau din pâinea coaptă bine și înfulecau brânza albă și grasă. Mâncare era, slavă Domnului! Rudele dogarului se ridicau, cinsteau în sănătatea nașului, a miresei, a ginerelui și a socrilor. Znovoși ăștia, știau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
câtva timp însoțit de câini. Urmări descărcarea scîn-durilor și fluieră vesel. Dacă mai soseau alții, însemna că o să-i crescă și lui deverul. Răcoarea serii cădea abia simțit. Căruțele goale își sunau roțile și osiile spre Grivița. Zări focurile țiganilor puși să păzească stivele. Flăcări vesele se aprinseseră și pe rampă. Se întorseseră gunoierii. La lumina lămpilor, Grigore le împărțea lopețile și măturile. Glasurile lor se auzeau înăbușit. Negustorul se gândi că 73 trecuse și iarna. Acum avea casă ca lumea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Din groapă urcau motanii urduroși ai sifonarului. Săreau gardurile și, peste sticlele luminoase, umbrele lor călcau falnic. Din partea cealaltă, dinspre Grivița, soseau pisicile ceferiștilor, negre și lunguiețe, cu ochii galbeni, lucind pe sub streșini. Ocoleau curțile adinei și întunecate, suiau prăjinile puse Ungă coșuri și, de acolo, peste burlane, cădeau în podurile pline de praf. Cotoii se întîlneau sub căpriori și se scărmănau. Lupta era crâncenă. Se ascundeau în întuneric pîndindu-se și, pe neașteptate, se aruncau unul asupra altuia, sfîșiindu-și blănile cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
plutea în câmpia cea albastră a aerului. În casa cea vecină, unde se-ntîmplase lupta, ușa era căscată cu desăvârșire, în mijlocul casei, la pământ, ardea un foc mare ce-l aprinsese soldații, pe când ei înșii ședeau trântiți pe fân, cu puștele puse alături, cu lulele aprinse-n gură; la foc fierbea o oală mare, iar ei, vorbind din când în când, scuipeau când în foc de-a dreptul, când alături. Fețele lor era sălbătăcite, îndobitocite. Caii lor cei înșelați erau legați afară
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
vom trăi noi? întreabă zâmbind cu tristeță... - Cum? Ah! iată cum... Iată tabloul ce mi-l zugrăvesc... Dimineața, când vei dormi încă, te-oi săruta pe ochi și te-i scula... apoi ți-oi aduce cafeaua și cămeșa cu butonii puși, și ciorapii, halatul, fesul, o țigară... te-oi îmbrăca, apoi te-i duce la treaba ta... și, rămasă acasă, voi șterge colbul de pe cărțile tale, voi aranja hârtiile, voi drege penele stricate și când vei veni acasă va fi masa
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și ciorapii, halatul, fesul, o țigară... te-oi îmbrăca, apoi te-i duce la treaba ta... și, rămasă acasă, voi șterge colbul de pe cărțile tale, voi aranja hârtiile, voi drege penele stricate și când vei veni acasă va fi masa pusă... pânza albă, farfuriile curate, paharele limpezi de clare... după masă vom ședea la cafea, vom vorbi nerozii... apoi, adaose încet abia mișcîndu-și buzele, apoi... zic și eu, de... vom avea copii... un băiet frumos ca tine, icoana ta, s-o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
-l incita pe lector la o cît mai avidă parcurgere a paginilor. În ciuda aparențelor de diversitate, de voit amestec eterogen, orice ziar are un nucleu central, o temă, un titlu care pune cu totul stăpînire pe spiritul cititorului. Această găselniță "pusă din ce în ce mai bine în evidență fixează atenția majorității cititorilor, hipnotizați cu toții de bucata de sticlă colorată"300. Diferența dintre cele două moduri ale sugestiei explică și diferențele dintre mulțime și public. În primul caz, contactul fizic este asigurat; în cel de-
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
aici în mod cît se poate de firesc, și asta din mai multe motive. Aceste preocupări îl obligă să se intereseze din ce în ce mai mult de ceea ce se întîmplă în afara celor patru pereți ai cabinetului său. Ca și cum de la un punct încolo întrebarea pusă pacientului nu mai era: "Ce mai faci?" ci "Ce mai face lumea?". Putem data acest moment și iată totodată și primul motiv al interesului lui Freud pentru psihologia mulțimilor la sfîrșitul primului război mondial. Se știe că războaie au fost
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
este, de fapt, o veste proastă pentru toți cei învechiți în meseria asupririi aproapelui. Pe scurt, Evanghelia Bisericii nu poate fi politically correct. Plecând așadar de la exegeză, N.T. Wright redescoperă virtuțile politice ale Evangheliei, cu ajutorul cărora poate discuta apoi problemele puse Bisericii creștine de moștenirea culturală postiluministă. Oliver O’Donovan, preot anglican și profesor de științe politice la Universitatea din Oxford, nu ignoră temeiurile scripturistice pentru reflecția teologică asupra socialului. El își demarează totuși proiectul analizând momentele de cumpănă din istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
î după 11 septembrie, esența î, criza î, elementele î, încălzirea globală în î, globalizarea ca revers al î, măsurile pentru ameliorarea î, interesele naționale ale statelor suverane în î, supraviețuirea amenințată de î, societate deschisă globală, definirea î î pusă în practică, Uniunea Europeană necesară ca prototip al î, cadrul necesar î, guvernare globală vs, globalizarea ca î dezechilibrată, încălzirea globală administrația Bush negând î, cauza î, î în cadrul crizei energetice î globale, soluții globale pentru î, Gore despre î, globalizare
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
cascadei” informaționale. A. Delville a prezentat plastic corelația dintre procesele de bază și cele informațional-decizionale, prin analogie cu un sistem hidraulic în cascadă, în care bazinelor de acumulare le corespund procesele administrative, căderilor de apă - transmiterea de informație, iar turbinelor puse în mișcare de căderile de apă - procesele de bază. Proiectarea rețelei informaționale este sugerată ca fiind construirea cascadei informaționale, fapt analizat din aval în amonte, adică de la procesele de bază, furnizarea de cerințe informaționale și până la procesele administrative, care produc
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
Validarea modelului activităților de bază presupune mai întâi verificarea existenței acestor activități în realitate (organizație) și, în caz afirmativ, trebuie să se precizeze cine este responsabilul activității și care este factorul de decizie. Validarea modelului nu se realizează prin întrebări puse managerilor din cauza dezacordului/neconcordanței dintre limbajul analistului și cel al managerului și, în plus, de multe ori, managerii omit în mod intenționat (subiectiv) să enunțe unele dintre activitățile a căror responsabilitate o au. În acest sens se poate utiliza metoda
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
la Ilarie Voronca „o complacere În reveria thanatică”, „termenii În care este tratată tema implică o voluptate extatică a morții asociată cu revelația poetică”. O asemenea atitudine poate fi interpretată, desigur, și În sensul unei „inițieri orfice”, dar ea trebuie pusă mai degrabă În legătură cu ceea ce același critic numește, În alt context, „trăirismul manifest al unor declarații cu privire la neliniștile existențiale”. „Suprema Înălțare din viață În moarte”, „apoteoza spasmului ultim” ca Împlinire Întru revelație, numesc de fapt, Într-o expresie retorică, punctul extrem
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
o ucide”), accentul nu mai cade pe caracterul spectaculos al inovației. Va elogia acum „arta simplicității”, „vocabularul de toate zilele” al versului, „limba din cele mai sărace” a unui Bacovia. „Uneltele de vizionar și de magician” romantic le va dori puse, Înainte de orice, În serviciul „umanității În suferință”, recunoscîndu-i, Încă o dată, și mai apăsat, poetului „o mare forță de profeție”, ca fiind „mesagerul vestitor al unor timpuri fericite”. Și va veni, nu peste mult, o vreme cînd, În creația sa de
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
obiectele lumii a unei situații de „vase comunicante”, a unei depline transparențe și permeabilități. În fața multiplelor Înfățișări ale Închiderii, limitării și opacității obiectelor, eul liric are, cum am văzut, reacții ce merg de la uimire pînă la revoltă și disperare. Întrebarea pusă mereu e cum se poate găsi mijlocul cel mai eficient pentru realizarea rîvnitei treziri, dinamizări, puneri În rezonanță, transfigurări. Dacă versurile primei etape avangardiste surprind mai degrabă spectacolul sărbătoresc al evului mașinist, decît Îl provoacă În Colomba poezia e deja
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
că opiniile tuturor indivizilor chestionați sunt echivalente (au aceeași valoare, importanță) și (iii) că, prin faptul că li se cere tuturor opinia despre o anumită problemă, această problemă este la fel de relevantă pentru toți (există un consens asupra întrebărilor care merită puse, adică asupra conținutului „opiniei publice”). Mai mult, pentru sociologul francez, opinia publică reprezintă un artefact introdus prin sondajele de opinie pentru a servi politicii: „Omul politic este cel care spune: «Dumnezeu este cu noi». Echivalentul lui «Dumnezeu este cu noi
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
propuse de doi cercetători americani, Fowler și Mangione, de la Massachusetts Center for Survey Research, în legătură cu cele patru situații în care operatorului îi este permis să intervină pentru a dirija răspunsurile - considerate inadecvate - ale subiecților: 1. Subiectul nu răspunde la întrebarea pusă, ci la alta. Atunci operatorul îi mai citește o dată întrebarea. 2. Răspunsul subiectului conține termeni vagi, expresii neclare etc. Atunci operatorul poate interveni cu întrebări de genul: ξ Ce înțelegeți prin asta? 3. Răspunsul este prea sec, insuficient de detaliat
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]