KorAP: Find »[drukola/base=râie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...60 61 62 ...67 >

1,663 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

r? spunsul Legiunii la corup? ia lui Carol, a? a c? s?rmana ? ar? s?a pomenit prins? �ntre aceste dou? nenorociri. Peste c�teva zile, Prin? ul Carol va deveni Regele Carol ÎI al Rom�niei ? i va domni asupra ?? rîi p�n? �n septembrie 1940. Am v? zut c? mama sa, Regina Maria, credea c? prin? ul Carol era blestemat s? se autodistrug?. Dar regina gre? ea. Lovitură distrug? toare a venit din exterior. �ntruc�ț asocierea cu Regele Carol ÎI se va

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Iorga chiar a scris o carte că s?? l disculpe pe Carol de nelegiuirile sale. Dar mai important (pentru o fiin?? uman? at�ț de individualist? că Iorga) era faptul c? Iorga �l �ndr? gea pe Carol. A fost �ntotdeauna �mpotriva exil? rîi acestuia ? i �n egal? m?sur? �mpotriva regen? ei. Iorga a men? inut leg? turi mult mai str�nse cu Prin? ul Carol �n timpul exilului acestuia dec�ț Manoilescu. Dar, �ntruc�ț Iorga avea contacte str�nse cu palatul (�n special cu Regina Maria

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
foarte mare prestigiu că savant, a? a c? leg? turile lui cu Prin? ul Carol au fost ignorate. Iorga a fost numit senator f? r? s? se ? în? cont de faptul c? partidul s? u ob? inuse procentajul necesar reprezent? rîi �n Camer?. Ca membru al Senatului, Iorga participa la via? a politic? a ?? rîi. Carol ÎI era un Hohenzollern, dar un Hohenzollern foarte straniu. Bismarck spunea: Wir sind nicht în die Welt geb�ren um gl�cklich zu sein, sondern um

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ul Carol au fost ignorate. Iorga a fost numit senator f? r? s? se ? în? cont de faptul c? partidul s? u ob? inuse procentajul necesar reprezent? rîi �n Camer?. Ca membru al Senatului, Iorga participa la via? a politic? a ?? rîi. Carol ÎI era un Hohenzollern, dar un Hohenzollern foarte straniu. Bismarck spunea: Wir sind nicht în die Welt geb�ren um gl�cklich zu sein, sondern um unsere Pflicht zu tun. Ce �nsemna fericirea sau datoria pentru Carol? Argetoianu, cu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Liberalii se bizuiau pe dinastie. Din cauza respectului lor, nu f? cușer? public adev? rul despre Carol (pe care �l cuno? teau). Dar clanul Br? tianu ? Constantin, Vintil? , Ion, precum ? i prin? ul ? tirbei � s? a opus cu �nd�rjire urc? rîi lui Carol pe tron6. Chiar ? i dintre cei ini? ia? i, pu? ini cuno? teau extinderea problemelor lui Carol. Iorga numea toate acestea �escapadele juvenile� ale lui Carol. Acesta cuno? tea caracterul lui Iorga mai bine dec�ț �l cuno? tea Iorga

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
naivi: politicianismul secolului al XX-lea era de neconceput pentru ei; dorind din tot sufletul �ntoarcerea lui Carol, rom�nul din clasele sociale de mijloc se a? tepta la o salvare că? n pove? ți care s? repare relele guvern? rîi proaste a liberalilor ? i s? �mplineasc? visele ne�mplinite ale f? urîrii Rom�niei Mari. Fratele lui Carol, prin? ul Nicolae (unul dintre regen? i) era ocupat cu amantă să, dra Doleti Dumitrescu. La sosirea lui Carol, fratele lui l

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
parlamentar. C?l? torise �n Italia �nc? �n 1925 (cu ajutorul lui Argetoianu) că s? se familiarizeze cu activit?? ile guvernului lui Mussolini 9. De? i Carol avea �ndoieli, activit?? ile democratice din Rom�nia cuplate cu efectele Depresiunii constituiau un impuls pentru transformarea ?? rîi �ntr? un stat fascist ? i autoritar sub conducerea lui. A?a cum spunea Carol, �motivul crizei politice ? i spirituale a Rom�niei poate fi g? sit �n fascina? ia ideilor ? i a reformelor occidentale care erau produsul unei tradi? îi diferite ? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cur�nd �nlocuit de Maniu ca prim? ministru. Economi? ții na? ional??? r? ni? tilor erau mai liberali dec�ț cei ai liberalilor. Ei au emis o lege care le permitea ?? rănilor care beneficiaser? de reformă agrar? s???i v�nd? gospod? rîile. Ei au suspendat xenofobele legi �Prin noi �n? ine� , care barau calea investi? iilor str? ine, ? i au stabilizat leul rom�nesc. Aceste m? suri nu aveau nici o ? ans? din cauza Depresiunii. Pre? ul gr�nelor s? a pr? bu? it odat

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
un obstacol pentru Iorga, ceea ce a dus la o ostilitate plin? de ranchiun?. Am v? zut c? Iorga f? cea, �n 1918, apoteoza lui Maniu. Era imaginea apolitic? a celui mai mare ardelean al secolului al XX-lea. Există posibilitatea cooper? rîi �ntre ace? ți doi oameni cinsti? i ? i adev? ra? i patrio? i, dar erau ? i piedici. Cultură lui Iorga era mai ales de orientare francez? , bazat? pe o temelie latin? ? i greco? bizantin?; mediul din care provenea Maniu era german

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
care le de? inea ea. Prin? ul mo? tenitor Mihai �? i iubea tat? l ? i?i pl? cea ? i Duduia de? i unele dezv? luiri recente (Mircea Ciobanu, Convorbiri cu Mihai I al Rom�niei) pun aceste sentimente sub semnul �ntreb? rîi. Orice ar fi f? cut Carol, ca rege sau că șo? , p�n? ? i du? manii lui �l considerau un tat? bun ? i iubitor. Carol s? a proclamat singur ca fiind �primul ?? ran, truditor ? i primul slujitor civil al ț? r�mului

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
greceasc? , ? i economistul neoliberal Mihai Manoilescu, un dezertor din partidul lui Maniu. Adev? ratele decizii erau luate �n salonul Magdei Lupescu, �n timpul partidelor de bridge, ea fiind cea aflat? �n umbr?. Cu toate c? regele Carol avea planuri precise �n privin? a instaur? rîi unui regim fascist autoritar sub conducerea lui, a fost nevoit s? mai a? tepte. Anii 19301933 au constituit o perioad? de instabilitate. A existat o stabilizare �ntre 1933 ? i 1937 ? i o �n? sprire a regimului personal al lui Carol, datorit

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ine�26. Indiferent dac? se refer? la economie sau la societate, Iorga r? m�ne �n primul r�nd istoric. Dar, pe m? sur? ce efectele Depresiunii se f? ceau tot mai mult sim? ițe, s? au organizat demonstra? îi pe tot cuprinsul ?? rîi. Cele mai violente tulbur? ri au avut loc �n regiunea minier? a Petro? anilor, unde soldă? îi au tras �n plin �n minerii grevi? ți, ucig�nd o parte din ei. Iorga se apropia de a ? aizecea aniversare a sa. Du? manii lui nu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
u premierat. Cu toate c? cea de a 60? a aniversare a lui Iorga era �n iunie, s? rb? torirea acesteia a �nceput �nc? din martie. Purt? torul de cuv�nt de onoare a fost Argetoianu. Acestea erau fazele preliminării ale form? rîi unui guvern Iorga anticipate de sistemul de publicitate al rela? iilor publice. Prin intermediul �ntrunirilor ? i al mesajelor, Argetoianu l? a sus? inut cu grij? ? i l? a elogiat pe Iorga 31. Prin aprilie 1930, planurile lui Carol �ncepuser? s

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
precedat? de o s? pt? m�n? de negocieri. Carol consideră c? era convenabil s??? i ascund? ambi? iile dictatoriale �n spatele prestigiului lui Iorga. ?i regele �l consideră pe Iorga mai u? or de manipulat dec�ț Titulescu. La 18 aprilie 1931, �n zilele detron? rîi regelui Alfonso XIII al Spaniei, ca un sumbru salt �n gol, Nicolae Iorga a devenit prim? ministru al Rom�niei33. Guvernul acesta avea mai multe nume: �Iorga? Argetoianu� sau �Guvernul regelui�. Titulescu voia s? formeze un �Guvern de Concentrare Na? ional

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
devin? ministru de finan? e ? i, protempore, ministru de externe; Mihai Manoilescu era ministrul comer? ului ? i industriei, G. Ionescu? Sise? ți ministru al agriculturii, C. Hamangiu ministrul juști? iei, iar generalul C. ? tef? nescu? Amza ministru al ap? r? rîi. Datorit? faptului c? Argetoianu ? i generalul ? tef? nescu? Amza erau oamenii lui Carol, controlul regelui asupra guvernului era aproape total. Partidul lui Iorga a r? mas practic nereprezentat. La c? derea guvernului s? u, Iorga �? i amintea c? , �n timp ce

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
generalul ? tef? nescu? Amza erau oamenii lui Carol, controlul regelui asupra guvernului era aproape total. Partidul lui Iorga a r? mas practic nereprezentat. La c? derea guvernului s? u, Iorga �? i amintea c? , �n timp ce se �ntorcea de pe litoralul M? rîi Negre, �o făt? simpatic? � l? a �ntrebat: �S�nte? i fostul prim? ministru? � �Din nefericire, da�, a r? spuns Iorga. �Cel mai nepopular om din Rom�nia�, a replicat față. Dup? c?derea guvernului Iorga, sloganurile viitoarelor alegeri (�n iulie 1932) erau chiar

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
la programele ? colare ale liceelor ? i noi scheme ? i criterii de acordare a diplomelor. �n ceea ce prive? te universit?? ile, Iorga sus? inea principiul autonomiei totale 56. Voia s? �nfiin? eze pe tot cuprinsul Rom�niei biblioteci ? i muzee destinate educ? rîi populă? iei. Iat? ce prevedea legea lui: �Toate comunele urbane ? i rurale s�nt obligate s? aib? bibliotec? ? i muzeu�57. Din nefericire, m? sura aceasta va fi ulterior z? d?rnicit? de lipsă mijloacelor de finan? are58. Nu erau

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
un rol activ, cer�nd s? se ia m? suri �mpotriva liderului studen? ilor comuni? ți, un oarecare Peretz 66. �n iulie 1931, cele mai importante b? nci din Rom�nia au dat faliment. Prima banc? a fost Bancă General? a ?? rîi Rom�ne? ți, urmat? de Bancă Berkovici, Banca Franco? Rom�n? ? i �n final de Bancă Marmorosch? Blank & Co. Dup? p?rerea lui Iorga, cauzele e?ecului lui Blank erau costisitoarea să �via?? amoroas? � ? i faptul c? �i finan? a pe politicieni. S

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
barbă ? i cravată ieftin? a acestuia). Iorga a �ndep? rtat? o cu bl�nde? e ? i i? a spus: �Ei bine, doamn? , nu mai este nimic de spus dup? primirea pe care le? a?i f? cut? o reprezentan? ilor guvernului ?? rîi�. Iorga ? i Argetoianu au plecat, iar �n drum spre ie? ire s? au decis s? uite �n �ntregime incidentul 70. Nici Nicolae nu era �ng? duitor fă?? de via? a amoroas? a fratelui s? u. Se referea adesea la Palatul lui Carol

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
E. Venizelos. Bulgaria urma o politic? proitalian?. �n timpul unei conversa? îi cu ambasadorul Bulgariei, Iorga a f? cut urm? toarea afirmă? ie: �Italia a luat �n Balcani locul Austriei. S�nt �ndr? gostit de Italia, dar cel mai mult ? în la autonomia ?? rîi mele�. �n Fran? a s? a �nt�lnit cu reprezentan? îi comunit?? îi armene. �i consideră pe armeni ca fiind o �minoritate prietenoas? �. A declarat totu? i limpede c? Rom�nia le putea oferi armenilor numai sprijin moral, pentru c? bunele rela

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ale ? arilor�. Mai mult, Adamov ignoră documentele fundamentale privind Basarabia, folosite de Rakovski ? i de �venerabilul Karamzin�. Iorga sublinia faptul c? Adamov �i ignoră lucr? rile sau, dac? le men? iona, d? dea citate eronate. �n timpul guvernului lui Iorga, ororile colectiviz? rîi agriculturii din Rusia au atins apogeul. �Neamul rom�nesc� a publicat un fel de jurnal al acestor orori, relat�nd zilnic cum ?? rănii �ncercau s? treac? Nistrul doar că s? fie �mpu? că? i de gr? niceri. Erau l? să

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
unde, de fă?? fiind ambasadorul Statelor Unite, l? a omagiat pe �generalul cet?? ean�, prezent�ndu? l pe George Washington drept un exemplu demn de urmat de orice ț�n? r rom�n81. Iorga a luat permanent pozi? ie �mpotriva legaliz? rîi jocurilor de noroc, a avortului ? i �mpotriva concesion? rîi serviciilor telefonice unei companii str? ine (americane)82. A r? mas �n continuare incapabil s? suporte critică, chiar ? i �n anii Depresiunii. Orice critic? era considerat? de el �o campanie de preș? �ndreptat? �mpotriva

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
omagiat pe �generalul cet?? ean�, prezent�ndu? l pe George Washington drept un exemplu demn de urmat de orice ț�n? r rom�n81. Iorga a luat permanent pozi? ie �mpotriva legaliz? rîi jocurilor de noroc, a avortului ? i �mpotriva concesion? rîi serviciilor telefonice unei companii str? ine (americane)82. A r? mas �n continuare incapabil s? suporte critică, chiar ? i �n anii Depresiunii. Orice critic? era considerat? de el �o campanie de preș? �ndreptat? �mpotriva lui�83. Dou? incidente care au avut loc �n stă

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
nostalgia pentru trecutul preindustrial grav amenin? at de realit?? ile secolului al XX-lea. El g�ndea �n spiritul na? ionalismului integral, sinonim cu Ortodoxia ? i cu �rom�nul autentic�, ?? ranul. Legiunea �l definea pe Eminescu drept �marele precursor al mi? c?rîi legionare�. Codreanu a fost monarhist p�n? la cap? ț, �n ciuda conflictelor serioase de mai ț�rziu cu Carol al ÎI? lea. Din moment ce na? ionalismul era sinonim cu Ortodoxia (sau, măi cur�nd, cu mistica ortodox?) , el consideră na

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
conducerea acestei mi? c?ri. Ceea ce mult prea mul? i studen? i considerau drept ofensator era nouă Constitu? ie, care acordă drepturi evreilor rom�ni. Drept rezultat, �n martie 1923, a fost constituit? la Ia? i LANC (Liga Ap? r? rîi Na? ionale Cre? ține), c? reia i s? au al? turat c�teva grupuri fasciste izolate, dar poate c? cel mai important recrut a fost ț�n? rul student Ion Mo? a, care a fondat Ac? iunea rom�neasc? , de orientare

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]