2,406 matches
-
în oraș. Irina o ia la fugă peste deal. O fetiță a locului, mica ei prietenă, îi strigă : „Nu acolo !”. Neli dispare după creastă, se aude un țipăt și toți nuntașii fug într-acolo. Trupul lui Neli, inert, într-o râpă. Secretarul de partid care cheamă răstit Aviasanul la telefon. Avionul sanitar aterizând. Tăietură de montaj. Dr. George, stând lângă o piatră în care e încastrat portretul lui Neli. O femeie se oprește lângă doctor și îi spune : „Sunt învățătoarea pe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
lumina... Dar întunericul vine, copleșitor, în finalul Reconstituirii. Cenzura ceaușistă s- a speriat probabil, când a interzis filmul, de imaginile în care George Constantin, Procurorul, aflat în mașina de teren pe care oamenii o împing ca s-o scoată din râpă, feliază aerul din mânuțe în stânga și în dreapta, cu un vag surâs pe figură. Finalul însă era mult mai groaznic. Mulțimea care vine de la meci se revarsă peste podeț și malul râului ca un puhoi de pitecantropi scăpați la lărgime. Figuri
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
247, 285 Raliul (1984) 234, 244 Rămân cu tine (1982) 234, 246 Răsare soarele (1954) 61, 68, 106 Răsună valea (1950) 20, 61, 65, 68, 74-75, 78, 211-212, 246 Rătăcire (1978) 196- 197, 227 Râdeți ca‑n viață (1983) 244 Râpa dracului (1957) 61, 73, 96 Râul care urcă muntele (1977) 192- 193 Reconstituirea (1970) 90, 111, 116, 133, 166, 173-178, 193, 195, 235, 249, 260, 264, 267- 268, 271, 284, 286 Rețeaua S (1980) 192 Revanșa (1978) 192-193 Rocco și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Valea Moldoviței, cu denumiri locale „Stigoaia” și „Barbușca”. Spre răsărit este străjuită de culmi ale Obcinei mari, care în toponimia locală poartă numele de „Runcul Focșii”. Înspre sud se întind culmile Buzăului și ascuțitei, iar înspre vest culmea Hasnași și Râpa Roșie. Din punct de vedere geografic, comuna Vama se învecinează la nord cu comuna Frumosu, la nord-est cu Poiana Micului, la est cu Mănăstirea Humorului, la sud cu Stulpicani, iar la nord- nord-est cu teritoriul orașului Câmpulung și al comunei
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
noii autorități media să aibă acces la documente ale organelor de presă și să-i constrângă pe ziariști să-și dezvăluie sursele de informare despre probleme vizând securitatea națională<ref id=”4”>Flavius Toader, „Ungaria: «Libertatea presei se duce de râpă»”, în Evenimentul Zilei, 03.01.2011, online la http://www.evz.ro/detalii/stiri/ungaria libertatea-presei-se-duce-derapa 917243.html.</ref>. Având în vedere reacțiile vehemente, Ungaria a acceptat să amendeze unele prevederi ale acestui act legislativ, dar trebuie să păstrăm în
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
sorturi" lexical, nu prin intermediul pluralului) nu răspund: 1 8) papare: 79 păpări: 7 nu răspund: 14 9) paște ("pâine sfințită"): 62 paști: 26 ambele: 9 pască: 1 (a fost ales singularul în context) #păști 22: 1 nu răspund: 1 10) râpe: 87 râpi: 11 ambele: 2 5.1.2. Variația privește oscilația între desinența -uri la plural (sorturi) și o altă desinență (-e sau -i) 11) pastrame: 73 păstrămuri: 24 pastrama (sg. art. în context): 2 nu răspund: 1 12) vopsele
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
nu prin intermediul pluralului) nu răspund: 1 8) papare: 79 păpări: 7 nu răspund: 14 9) paște ("pâine sfințită"): 62 paști: 26 ambele: 9 pască: 1 (a fost ales singularul în context) #păști 22: 1 nu răspund: 1 10) râpe: 87 râpi: 11 ambele: 2 5.1.2. Variația privește oscilația între desinența -uri la plural (sorturi) și o altă desinență (-e sau -i) 11) pastrame: 73 păstrămuri: 24 pastrama (sg. art. în context): 2 nu răspund: 1 12) vopsele: 79 vopseluri
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
lungime de circa 1900 m, are o panta medie fiind de13%. Alunecarea de teren de la Pârcovaci produsă în decembrie 1996 s-a format pe corpul unei vechi alunecări, care a plecat din marginea platoului structural, lăsând la fruntea alunecării o râpă semicirculară cu o lungime de peste 500 m și o adâncime de circa 25 m (I.S.P.I.F., 1997). Pe versant, singurele aflorimente care pot fi examinate sunt cele din partea superioară a râpei menționate, care se prezintă ca un perete aproape vertical, jumătatea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
plecat din marginea platoului structural, lăsând la fruntea alunecării o râpă semicirculară cu o lungime de peste 500 m și o adâncime de circa 25 m (I.S.P.I.F., 1997). Pe versant, singurele aflorimente care pot fi examinate sunt cele din partea superioară a râpei menționate, care se prezintă ca un perete aproape vertical, jumătatea inferioară fiind acoperită de un deluviu format predominant din fragmente de roci. desprinse de-a lungul timpului. Secțiunea geologică la fruntea alunecării vechi începe la bază cu o serie de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
dirijarea scurgerilor de suprafață afluente din zona de platou, în afara alunecării; intercepția, colectarea și evacuarea apelor provenite din fronturile freatice care alimentează alunecarea din zona platoului înalt ce ar realiza captarea izvoarelor care apar aproape ca un brâu continuu pe râpa principală de desprindere. Lucrări de interceptare, colectare și evacuare a apelor din cuprinsul suprafețelor alunecate. În acest sens, se prevede un complex de lucrări care să asigure evacuarea rapidă a apelor în exces provenite din precipitații căzute direct pe arealele
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
urcă întâi anevoie, până ce își face loc printre dealurile strâmtorate, pe urmă însă înaintează vesel, neted, mai ascunzându-se printre fagii tineri ai Pădurii-Domnești, mai poposind puțin la Cișmeaua-Mortului, unde picură veșnic apă de izvor răcoritoare, apoi cotește brusc pe sub Râpele Dracului, ca să dea buzna în Pripasul pitit într-o scrântitură de coline. La marginea satului, te întâmpină 36 din stânga o cruce strâmbă pe care e răstignit un Hristos cu fața spălăcită de ploi și cu o cununiță de flori veștede
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
începe să se simtă că satul trăiește. Pe prispă, doi țărani îngândurați oftează rar, cu o sticlă de rachiu la mijloc.” Descrierea finală a drumului închide simetric romanul, metafora drumului fiind dublată de cea a șoselei simbol al vieții: La Râpele Dracului, bătrânii întoarseră capul. Pripasul de abia își mai arăta câteva case. Doar turnul bisericii noi, strălucitor, se înălța ca un cap biruitor... Apoi șoseaua cotește, apoi se îndoaie, apoi se întinde iar dreaptă ca o panglică cenușie în amurgul
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
încearcă să le plăsmuiască din tulpina bătrână a unui stejar, amintindu-ne că nu trebuie să ne uităm rădăcinile.” (Gheorghe Bălăceanu, albumul „Fragmente de suflet pentru suflet”) „Ne-au atras atenția măștile din rădăcinile pe care le caută, colindând pădurile, râpele și malurile mâncate de apă. Nu le schimbă, nu le taie, doar le dă o formă potrivit inspirației sale de moment. Astfel a „zămislit” dintr-o singură bucată Aruncătorul de suliță o lucrare absolut remarcabilă. Autorul ne-a precizat că
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
pe terenuri cu pantă de peste 15% unde eroziunea de suprafață, cea de adâncime și alunecările de teren au dus la degradarea totală a solurilor. Aceste suprafețe degradate sunt parțial sau total improprii pentru agricultură, fiind reprezentate prin versanți cu ogașe, râpe, ravene, cornișe (abrupturi de desprindere de la obârșia alunecărilor) și prin suprafețe cu alunecări active cu roca la zi. La nivelul județului Iași a fost identificată în anul 2000 o suprafață totală de 8066 ha terenuri improprii pentru folosință agricolă (terenuri
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
formei în -i (DOOM2 recomandă duști, foarfeci 18, gogoși, poieni, modificând normarea din DOOM1: duște, foarfece, gogoașe/gogoși, poieni/poiene), sau prin acceptarea de noi variații literare libere (căpșuni/căpșune, cireși/cireșe, coarde/corzi, coperți/coperte, corlate/corlăți, găluște/găluști, râpe/râpi, rumeneli/rumenele). În ciuda "neliniștilor" recente privind statutul literar sau încă neliterar al noilor variante, este mai presus de orice îndoială că noile forme sunt frecvente în uzul actual și că aparțin fondului vechi al limbii. (ii) Pentru substantivele terminate
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
în -i (DOOM2 recomandă duști, foarfeci 18, gogoși, poieni, modificând normarea din DOOM1: duște, foarfece, gogoașe/gogoși, poieni/poiene), sau prin acceptarea de noi variații literare libere (căpșuni/căpșune, cireși/cireșe, coarde/corzi, coperți/coperte, corlate/corlăți, găluște/găluști, râpe/râpi, rumeneli/rumenele). În ciuda "neliniștilor" recente privind statutul literar sau încă neliterar al noilor variante, este mai presus de orice îndoială că noile forme sunt frecvente în uzul actual și că aparțin fondului vechi al limbii. (ii) Pentru substantivele terminate în
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
Cehia și alte țări. Sub aspect numeric, la noi În țară sunt găzduite cele mai stabile populații de lupi din Europa. Ei trăiesc și se Întâlnesc În Delta Dunării, În zonele subcarpatice muntoase și În cele de dealuri Împădurite, În râpe adânci acoperite cu vegetație, arbuști și arbori, În mărăcinișuri, văgăuni adânci și Întunecoase, ferite de ochiul vânătorilor și a animalelor de pradă. Lupii din România, datorită Înfățișării, vigurozității constituției și numărului mare existent au stârnit interesul pentru studiu a unor
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
pasc liniștite și nu suficient de atente. În restul zilei se odihnește liniștit Într-un loc retras, pe care Îl amenajează În pământ, numit vizuină, ferit de văzul și atacul altor prădători. Acesta este amplasat de regulă În văgăuni și râpe adânci, În desișuri de pădure, În crăpături ascunse din blocuri de piatră din munți stâncoși, iar unele subspecii preferă să se retragă În scorburile unor copaci seculari. Lupii singuratici sau solitari sunt masculii tineri și neîmperecheați, care parcurg sute de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
naștere seamănă cu a lupoaicei din sălbăticie, care În preajma fătării, Însoțită de viitorul tată al puiului de lup, Își caută cu multă insistență un loc retras și liniștit În Întunericul crăpăturilor dintre stânci sau În fundăturile adânci din malurile unor râpe sau prăpăstii. Spre deosebire de aceștia, tatăl viitorului cățel nu are asemenea preocupări pentru a-și sprijini partenera, de fapt, după Împerechere, rare ori o mai vizitează, eventual Îi mai face o vizită În următoarele zile după Împerechere, dar tot În scopul
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
încearcă să le plăsmuiască din tulpina bătrână a unui stejar, amintindu-ne că nu trebuie să ne uităm rădăcinile.” (Gheorghe Bălăceanu, albumul „Fragmente de suflet pentru suflet”) „Ne-au atras atenția măștile din rădăcinile pe care le caută, colindând pădurile, râpele și malurile mâncate de apă. Nu le schimbă, nu le taie, doar le dă o formă potrivit inspirației sale de moment. Astfel a „zămislit” dintr-o singură bucată Aruncătorul de suliță o lucrare absolut remarcabilă. Autorul ne-a precizat că
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
de mișcarea civilizatoare a vremii, așadar, speranța de a scoate pe vechii răzeși ai satului din starea de sărăcie și incultură: „...iată că mă învrednicesc iarăși a scrie în sat, așa cum mă îndeamnă mereu inima care a rămas lipită de râpa noastră dodeșteană și căsuțele cele de vălătuci”. Într-o așa întreprindere socio-culturală s-a înfiripat o bogată corespondență între V. I. Popa și Ioan Ionescu, învățătorul de mare probitate morală prin care conducea, în lipsă, echipa de studenți. Învățătorii își
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
deosebit îl ocupă și înființarea la Iași, în anul 1856 a primei grădini Botanice din România, de către medicul și naturalistul Anastasie Fătu, mare patriot, filantrop și om de cultură. Amplasată pe un teren cumpărat din fonduri proprii în apropiere de Râpa Galbenă, avea să fie pentru mulți ani, până la moartea marelui cărturar, un important centru cultural pentru tineretul studios din Iași care avea posibilitatea de a studia botanica pe material viu, dar și un mijloc de instrucție și educație pentru toți
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
migala de o viață s-a risipit. Despre prima Grădina Botanică din România și întemeietorul ei A. Fătu, ne mai amintesc astăzi denumirea a două străduțe din vecinătatea fostei grădini: Str. Florilor și Str. A. Fătu, aflate în apropiere de Râpa Galbenă. Stimulată de interesul manifestat față de grădina lui Fătu, Societatea de medici și Naturaliști din Iași înființează, în 1873 o a doua Grădină Botanică în jurul sediului acestei societăți, actualmente Muzeul de Istorie Naturală. Sarcina organizării acestei noi grădini este încredințată
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
își găsesc moartea 1.250.000 de evrei, adică jumătate din victimele Shoah. Numărul total al morților va fi mai mare: 1.430.000 în Ucraina (din care 35.000 de evrei din Kiev masacrați încă din septembrie 1941, în râpele de la Babi Yar), 810.000 în Bielorusia, 130.000 în Moldova, 220.000 în Lituania, 140.000 în Rusia, 77.000 în Letonia. Confruntată cu amploarea acestei tragedii, politica stalinistă rămâne ambivalentă. Pe de o parte, puterea încurajează afirmarea identității
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
fi însoțite de indicatoare și vor fi de lungimi diferite pentru a putea răspunde diverselor solicitări. Traseele care se propun trebuie să ocolească zonele de vegetație vulnerabilă sau protejată precum și terenurile care nu oferă securitate circulației (zone instabile, mlăștinoase, cu râpe etc.). De asemenea trebuie să fie bine stabilite pentru a putea atinge cât mai multe puncte atractive dar și locuri de unde se pot culege produse accesorii ale pădurii, în mod legal, fără a afecta plantele, precum și locuri pentru odihnă, acces
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]