2,886 matches
-
câteva fete nu le puteam defini profunde, astfel că eu mă consideram la fel de virgin ca și tânăra și neexperimentata mea soție. Hainele noastre au dispărut repede de pe noi, chiar dacă eram puțin peste jumătatea lui octombrie și în cameră se făcuse răcoare, eu rămânând în chiloți, iar Genny în scurta cămășuță de noapte galben-pal, cu un trandafir grena brodat pe sânul stâng, cămașă ce abia îi trecea peste un chiloțel delicat și dantelat pe margini. Pielea mi s-a făcut ca de
PRIMA NOAPTE DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372587_a_373916]
-
trupului și gemu când el (Birică) o apucă și-o înfășură în brațe; numai când o ridică pe sus închise ea ochii. El o duse chiar pe pământul din care avea să-și ridice casă și o iubi acolo pe răcoarea lui curată, păzit de lumina mare a zilei.” Marin Preda realizează adevărate poeme ale universului câmpenesc, cu tonalități rapsodice, pline de un lirism sfâșietor.: „Soarele începu să răsară; câmpia se limpezește de spuma argintie a aburilor de rouă și întinderea
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
sau plăci din piatră calcaroasă, a coborât prin mijlocul grădinii direct pe faleză, apoi pe nisipul aglomerat la acea oră de turiștii hotelului umplut până la refuz. Și-a ales un loc cât mai aproape de apă, să-i simtă nu numai răcoarea, ci și mirosul de alge. Îi plăcea la mare. A mai fost odată la o cunoștință din Mangalia o săptămână și de atunci dorea mereu să revină, dar la hotel, să nu mai deranjeze pe nimeni. Soarele își urma de
UMBRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372644_a_373973]
-
Toate Articolele Autorului Nu-i nimeni pe drum... Doar eu și cu Luna, Câteva stele, ce-și plătesc acum arvuna Cerului ce pe mine singur m-a lăsat, În noaptea asta ție... de mine nu ți-a păsat. Dar ce răcoare! E chiar plăcut aerul de dimineață, Mă simt ușor, nu ca-n a durerii fortăreață, Doar eu cu mine, singur îmi ascult tăcerea, Așteptând să revii... să dormim nemurirea. Căci sufletul îmi vorbește de cărări neumblate când pleoapele-mi coboară
NIMENI ÎN DRUMUL MEU de IRINA BBOTA în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372812_a_374141]
-
Ca mine în rugăciunile mamei. IV Coloane de dealuri cu ferestre, Satul ca o licărire suie, Norii în pâlcuri aleargă din casă în casă Sub soare via își fierbe mustul Și apele macină în turbine lumina, Mama tot mai aduce răcoarea fântânii, Sora mea tot coase batiste și față de masă, Tata cioplește carul Pentru întoarcerea mea acasă. Al doisprezecelea ceas Vremea urcă în imponderabil, Păsările sub zborul cărora moleculele de aer mor Poartă tăcerea între particule, Doar mișcarea browniană în dezordinea
AŞTEPTARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373059_a_374388]
-
depărtări îi răspundea urletul înfiorător al unui lup înfometat. Vânătorii se opriră într-o poieniță aflată la marginea râului. Vraja nopții, mireasma pădurii de brad și aerul rece și proaspăt îi ademeni în lumea plăcută a viselor. Abia spre zori răcoarea din munți le pătrunse în mădulare și-i trezi din somn. Își înviorară chipurile cu apă rece de izvor, gustară câteva merinde din traistă și în cele din urmă încălecară. Se strecurară fără grabă printre trunchiurile brazilor pe piatra dură
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
Gândi în mintea ei: “Măcar de ar fi fost mami acasă... Ea ar fi știut cum să-i spună, dar nu pot aștepta... Curaj, Cristina!” - Sărut-mâna! zise Cristina pășind îndrăzneață peste prag, trecând pe lângă Emanuela și pătrunzând în liniștea și răcoarea apartamentului. - Bună, Cristinuța! Ce faci? Hm! Spune-mi că îți lipsea “Mami Doi”! răspunse Emanuela zâmbind și făcând cu ochiul fetiței. Da, așa este, dar am venit și din alt motiv... Privirea gravă și atitudinea oarecum încurcată ce se puteau
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XX) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373086_a_374415]
-
eventualii vizitatori neinvitați, cum ni se mai întâmplase odată, pe malul Ghiolului Pietrei, aproape de Murighiol, când am rămas amândoi fără scule în acea noapte. Somnul ne-a cuprins repede, căci în cort nu erau țânțari și se simțea mai bine răcoarea serii, iar până dimineața, niciun eveniment nu ne-a tulburat liniștea. La trezire, primul lucru pe care l-am făcut a fost să ne montăm din nou sculele și să facem focul pentru cafea. Cu această ocazie, n-am pierdut
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
colț de pâine uitat pe pervaz, Eu o las să-l fure ,doar e primăvară Agonia iernii trece la extaz . Printre rămurele vântul jucăuș Ridică în aer mireasmă de floare Eu de la fântână în palma căuș Sorb a dimineții plăcută răcoare. Referință Bibliografică: La tara / Adriana Papuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1910, Anul VI, 24 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Adriana Papuc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
LA TARA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373237_a_374566]
-
dă muget cerbul turmei să adaste atent pândind viclenele sclipiri sfârșită de efort și opintiri începe ciuta truda de a naște un ied plăpând ce frigu-l aburește se zbate să se-nalțe pe picioare și-ncearcă să-l ferească de răcoare când blana umezită-i netezește purtând spre ei a lupilor cătare le vine din pădure semn de frică către jivine coarnele-și ridică el tatăl ce rămâne pe cărare vrea timp să mai câștige până turma s-o-ndepărta în
SACRIFICIU de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373263_a_374592]
-
duminică tânăra familie își luă băiețelul și urcă în barcă. Elena era într-o rochiță vaporoasă, iar Pătru doar în pantaloni scurți. Era o zi senină de început de toamnă cu o adiere ușoară de vânt care te reconfortează cu răcoarea sa. Pe oglinda lacului pluteau la voia întâmplării alte câteva bărci cu tineri îndrăgostiți care lăsaseră vâslele deoparte și se sărutau, contopiți parcă cu freamătul codrului și șoaptele apelor. Pătru îi privi cu admirație, apoi, după câteva clipe de reverie
XIII. SFÂNTUL SCHIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372051_a_373380]
-
acolo unde avusese viziunea cu acea cameră poleită în aur. Pornind de la vedenie decisese să amenajeze o cameră specială pentru tinerii îndrăgostiți care binevoiau să-și petreacă în intimitate clipele amoroase. Ce ironie a sorții! Acum câteva secole adăpostea la răcoarea sa deținuții cei mai fioroși, iar acum devenise cel mai tentant dormitor pentru amorezi! În a treia dimineață, odată cu ivirea primilor zori, Pătru pătrunde în grajd, încalecă pe murgul său preferat și se pierde pe o alee în adâncul pădurii
XIII. SFÂNTUL SCHIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372051_a_373380]
-
să mai caute și să nu se grăbească niciodată. Soarele intrase de mult în constelația Câinelui și căldura lui devenise aproape insuportabilă. Aerul era fierbinte și înecăcios când era aspirat în nări, iar circulația oamenilor devenea din ce în ce mai rară. Lumea căuta răcoarea și se ascundea de căldură pe sub umbra copacilor din parcuri. Făcu o tură și prin Parcul Central. Sudoarea începuse să-i curgă abundent pe spate și o simțea ajunsă sub talie și pe picioare. La o umbră deasă, pe o
PARTEA ȘAPTEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372065_a_373394]
-
V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1675 din 02 august 2015 Toate Articolele Autorului Pentru orice e o vreme! Sub sticla de cer ce-nvelește de-o vară Bacăul, această vară a lui 2015, incandescentă, ce-a pus la drumurile răcorii zăgazuri, cobor, de la 1 la 16 august, seri clăditoare de coloane spirituale care-ntorc din refugiu plăcerea, cultura, binele uman și-nnobilarea firii umane în cursă cu sine, sub scutul Thaliei. Adevărat, nimic mai adevărat decât că teatrul e un jar
WOODSTOCK-UL UNIVERSULUI TEATRAL ROMÂNESC. BACĂU, ESPLANADA FESTIVALULUI „THEATERSTOCK” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372103_a_373432]
-
PRUNC CU NUMELE IUBIRE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1703 din 30 august 2015 Toate Articolele Autorului hai să jucăm un joc numit ”vacanța” pârâu să fiu cuprins de două maluri naiadă tu, vei regăsi în valuri răcoarea mea și mai apoi speranța te-or mângâia atingerile blânde ram salciei plecat să te răsfețe sărutul lui e-a apelor binețe de trupu-ți gol sunt undele flămânde adâncul meu cu-adâncu-ți se unește cuprinderea se schimbă în vâltoare împreunați sub
UN PRUNC CU NUMELE IUBIRE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372226_a_373555]
-
boabe, ceapă, roșii, brânză, păsări vii și alte legume pe care le au oamenii în grădinile lor de zarzavat. Nu sunt uitate: secerele, pirostriile, ceaunul de mămăligă, cerga pentru așternut, macatele și velințele pentru învelit, că noaptea se face destul de răcoare, față de canicula de peste zi. După ce carul este încărcat cu toate cele necesare de duminică seara, el se acoperă cu un coviltir de rogojină, fixat pe carâmbi. Unii săteni își iau la câmp și vaca de lapte, legată cu lanț de
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
butoiul expus în bătaia soarelui s-ar cloci. Apa de băut pentru oameni se păstrează în bota de lemn, umplută în fiecare dimineață din butoi. Ea este ținută sub car și învelită cu cerga, pentru a mai păstra ceva din răcoarea nopții. De munca istovitoare a secerișului nu sunt scutite nici gravidele, care, din cauza aplecărilor în față, nasc înainte de soroc, moșite sub care de femeile ce se află prin preajmă. Nici cele care au născut în sat cu două - trei luni
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
focul să îmi ard în el norocul fumul să ridice-n aer al tristeții mele caier vântul să mă-nnoade-n ploaie abur trist printre șiroaie să mă-ngroape în țărână nou izvor într-o fântână să schimb arșița-n răcoare ca o binecuvântare pe cei sugrumați de sete seva mea să îi îmbete iar când cumpăna s-o frânge apa-n ciutură o strânge și presar-o în grădină florilor la rădăcină iar din flori să faci cunună și cufund
BOCET de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372260_a_373589]
-
reînvie ca un soare din nori. Din nou, spre înserarea zilei de 10 Mai se varsă peste grădina Palatului Elisabeta o lumină fuzionată în pasteluri galbene arămii, îmbrățișate de umbrele arborilor mari în care abia izbucnitul frunziș strânge la sân răcoarea și păsările, a sărbătoare regală și a dragoste și fidelitate față de Regele românilor! Orchestra Reprezentativă a MApN îmbie plăcut și vesel la promenada sărbătorească, detașamentul Regimentului de Gardă și Protocol „Mihai Viteazu” își oferă servicii de gardă și gală, însuflețind
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
Autorului Tatălui meu Zbor albastru sideral Pâlpâiri zglobii de vânt, Tandru zbor crepuscular, Sunet mov:un flaut cânt. Albe unduiri de ape Peste praguri reci de stânci, Unde cerbii vin să-ngroape Visul lor, în ape adânci. Șoaptă de izvor: răcoare; Galben clinchetul din ram Culori fierbinți aprind în soare Înaltul zbor de ciocârlan. Ochii nopții: taină neagră, Zbor sinistru către stele. Cine știe să-nțeleagă Dorul nopților rebele? Vis oranj incandescent Ca o blondă zi de vară, Zbor tardiv: zborul
ZBOR ALBASTRU de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376137_a_377466]
-
sunt, liric și zâmbitor,nu-și plânge amăgirea uitată-n depărtare;răscoliri și patimi, într-un flux novator... XII. ÎN TOAMNA ASTA..., de George Pena , publicat în Ediția nr. 2100 din 30 septembrie 2016. În toamna asta, de taină și răcoare, Câmpia țipă sub lamele de plug, Aromele de struguri au același beteșug Și se destramă-n asfințit de soare, În toamna asta, de taină și răcoare. Câmpia țipă sub lamele de plug, Pe cerul vast, trec cârduri de cocori, De-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
în Ediția nr. 2100 din 30 septembrie 2016. În toamna asta, de taină și răcoare, Câmpia țipă sub lamele de plug, Aromele de struguri au același beteșug Și se destramă-n asfințit de soare, În toamna asta, de taină și răcoare. Câmpia țipă sub lamele de plug, Pe cerul vast, trec cârduri de cocori, De-atâta feerie, uiți ca să mai mori, Pe dealuri, visează podgoriile-n belșug, Câmpia țipă sub lamele de plug. Pe cerul vast, trec cârduri de cocori, Amurgul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
de plug. Pe cerul vast, trec cârduri de cocori, Amurgul aduce parfum de otonel, Frunzele cad din ramuri cătinel, Când trec, sporadic, ultimii nori Pe cerul vast, cu cârduri de cocori. Citește mai mult În toamna asta, de taină și răcoare,Câmpia țipă sub lamele de plug,Aromele de struguri au același beteșugși se destramă-n asfințit de soare,În toamna asta, de taină și răcoare.Câmpia țipă sub lamele de plug,Pe cerul vast, trec cârduri de cocori,De-atâta
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
cerul vast, cu cârduri de cocori. Citește mai mult În toamna asta, de taină și răcoare,Câmpia țipă sub lamele de plug,Aromele de struguri au același beteșugși se destramă-n asfințit de soare,În toamna asta, de taină și răcoare.Câmpia țipă sub lamele de plug,Pe cerul vast, trec cârduri de cocori,De-atâta feerie, uiți ca să mai mori, Pe dealuri, visează podgoriile-n belșug,Câmpia țipă sub lamele de plug.Pe cerul vast, trec cârduri de cocori, Amurgul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
eventualii vizitatori neinvitați, cum ni se mai întâmplase odată, pe malul Ghiolului Pietrei, aproape de Murighiol, când am rămas amândoi fără scule în acea noapte. Somnul ne-a cuprins repede, căci în cort nu erau țânțari și se simțea mai bine răcoarea serii, iar până dimineața, niciun eveniment nu ne-a tulburat liniștea. La trezire, primul lucru pe care l-am făcut a fost să ne montăm din nou sculele și să facem focul pentru cafea. Cu această ocazie, n-am pierdut
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]