2,842 matches
-
în seamă rețeaua de semnificații alcătuită de mitologie, religie și filozofie pentru măștile purtate de daimon). Lumea aceasta dezavuată și denunțată de Cioran, din care el însuși face parte, este una care parcă a vrut și încă vrea să-și răscumpere inocența pierdută, prin lucrarea făcută laolaltă asupra omului de gîndirea sceptică, de luciditate, de modul în care ființa umană trăiește dorința de glorie (convertită, pozitiv, în oroare de glorie), boala (metamorfozată, prin alchimia durerii, în conștiință, cum avea să constate
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
una aproape exclusiv resentimentară. Își face loc mai întîi vag, doar în unele texte ideea de utopie, prin care, mai tîrziu, va înțelege "marea fragilitate a istoriei, dar și marea ei forță", căci într-un fel utopia este aceea care răscumpără istoria. Atare sens va avea de altfel o justificare mai adîncă pentru Cioran: "Setea de utopie e o sete religioasă, o dorință de absolut"141. În anii de început ai deceniului patru din secolul trecut, istoria era înțeleasă ca fiind
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
fac, căci Eu pentru aceasta am luat trup omenesc, ca să aduc, plin de smerenie și dar, la ascultare la picioarele Tale pe tot omul, Părinte al tuturor, ca să te cunoască pe Tine, singurul adevăratul Dumnezeu. Sângele meu îl vărs ca să răscumpăr greșeala tuturor celor până la Mine și a celor ce vor veni până la sfârșitul veacurilor, pentru ca „toți ce vor mânca Trupul meu și vor bea sângele Meu, ca să aibă viață veșnică”. Când sângele curgea șiroaie, când de dogoarea soarelui rănile ardeau
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul Născut L-a dat, ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viață veșnică”; pentru că El și-a dat sufletul și viața spre răscumpărarea multora”. A fost răscumpărat sulfetul din robia păcatului, a diavolului și a morții, ca să-i împace pe oameni cu Dumnezeu. Prin Iisus Hristos, Fiul Omului, omul este readus la Dumnezeu, ca să moșteneașcă viața veșnică și împărăția Cerurilor. Și tot prin Iisus Hristos, Dumnezeu lucrează
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Iisus Hristos, Dumnezeu lucrează la transfigurarea omului și a lumii. „Crearea omului - zice Fericitul Augustin - arată o mare putere. Dar mântuirea lumii descoperă o și mai mare putere. într-adevăr, Dumnezeu zidindu-l pe om a făcut cununa creației. însă, răscumpărându-l, a transfigurat și a mântuit întreaga creație. Prin mântuire, chipul omului devine asemenea cu chipul lui Dumnezeu, ceea ce înseamnă „mărire și cinste” dăruite omului de creatorul său. Cartea Facerii îl înfățișează pe om ca fiind coroana creației și reprezentantul
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și de a ne întoarce pe calea cea bună, pe calea care duce spre Hristos. Multe sunt binefacerile primite de umanitate prin întruparea Fiului lui Dumnezeu. Domnul Iisus Hristos ne-a făcut cunoscut pe Dumnezeu cel adevărat. Mântuitorul ne-a răscumpărat prin jertfa Sa din robia păcatului. Prin El am aflat și cunoscut prețul sufletului și înțelesul înalt al vieții dumnezeiești. Dar toate aceste daruri pot fi înmănunchiate într- un singur scop: viața veșnică, adică mântuirea sufletului. Mântuirea personală nu se
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
în mod convingător că oricât ar greși omul, nu trebuie niciodată să-și piardă nădejdea și încrederea în bunătatea și mila lui Dumnezeu. Domnul Iisus Hristos a plătit pentru întreg neamul omenesc prețul păcatului și prin jertfa sa ne-a răscumpărat, ne-a izbăvit și ne-a mântuit din robia păcatului. Iubirea lui Dumnezeu pentru firea omenească este atât de mare, încât firea omenească n-o poate înțelege. Omului păcătos îi este frică să îndrăznească să creadă că Dumnezeu îl iubește
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
mai păcătui. Cel ce face acestea și urmează canonul primit, primește iertarea și mântuirea de la Hristos, prin Hristos (prin duhovnic), așa cum a primit Zaheu. Iar faptele pocăinței sunt postul, milostenia și toate lucrările bune care umplu golul din suflet și răscumpără vremea petrecută în păcat. Cred că nu este nici un creștin care să nu fi simțit greutatea și răspunderea păcatului, durerile unei conștiințe chinuite de remușcări, zbuciumul lăuntric al inimii care ne îndeamnă să facem binele în luptă cu legea trupului
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
egoistă. Banii fac din Michel un personaj al relațiilor sociale. Casnicul Michel devine un personaj care asistă la intrigi, le provoacă, face planuri. Umilințele din copilărie pe care le dezvăluie într-o scrisoare adresată lui Boaz, acum par a fi răscumpărate. Copilul care odinioară spăla podelele ori mesele într-un birt, încasând de la colegi porecla Zdreanță pe Zdreanță, pare în sfârșit răzbunat. El, cel care na fost dintotdeauna un religios, pentru că semăna și era confundat cu un arab, simte nevoia să
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
în vedere un anumit tip de păcate, de patimi (vămile minciunii, clevetirii, judecării aproapelui, lăcomiei, leneviei, furtului, avariției, zgârceniei, nedreptății, mândriei, mâniei, amintirii răului și a răzbunării, uciderii, farmecelor, necurăției, sodomiei, ereziei, nemilostivirii etc.) pe care sufletul încearcă să le răscumpere. Transcenderea hotarelor acestei lumi cu suma de cinci lei este refuzată de către taxatorul care cere dublarea sumei. Locul inițierii lui Gavrilescu, la țigănci este un topos labirintic 316, în care, spre deosebire de labirinturile clasice unde accesul este permis o singură dată
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
1420 De acum înainte nu are mportanță că mediocrul Carol al VII-lea nu știesăprofite de impulsul dat de Ioana. Nu are importanță că o lasă să lupte singură, fără mijloace materiale și că nu face nimic pentru a o răscumpăra și a o salva de la moarte atunci cînd, luată prizonieră de cei din Burgundia, este predată englezilor și condamnată pentru erezie de judecătorii tribunalului ecleziastic. Supliciul ei este arsă de vie la Rouen la 30 mai 1431 îi este chiar
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
doi principi, cu brodnicii conduși de voievodul lor Ploscânea. Rezistența acestora a durat numai trei zile, deoarece Ploscânea, deși „a sărutat crucea principelui Matislav și a celor doi principi ruși că nu-i va ataca și va interveni pentru ca să se răscumpere, și apoi amăgindu-i, blestematul i-a legat și predat tătarilor cu tot cu întăritură, care au ucis pe toți oamenii, iar pe principi i-a strivit sub niște scânduri peste care au trecut oștile tătărești”. Trecerea brodnicilor de partea tătarilor a
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
întorceau acasă cu oi, boi sau cai. Cnezii se adunau aproape în fiecare săptămână”. La aceste adunări se ducea însuși Rogerius, cu cneazul său, la care căzuse prizonier, sub oblăduirea unui ungur meșter, urmărind un mod de a se putea răscumpăra. Într-o asemenea întrunire, s-a hotărât convocarea unei adunări la care au trebuit să vină oamenii cei mai puternici, bogați și mai inteligenți, să aducă daruri întreaga familie, compusă din bărbați, femei și copii. După ce cnezii au primit darurile
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
odată cu „sciții paristrieni” cu tătarii comandați de Nogai, cu care se înrudeau, i-a deportat în Anatolia. Neputându-se acomoda cu clima și suferi exilul, în timp de doi ani de zile, adică în anii 1285 și 1286, s-au răscumpărat toți și s-au înapoiat în patrie, adică în Tracia, de unde fuseseră ridicați cu sila. Nimic despre o strămutare a lor în nordul Dunării în Imperiul Hoardei de Aur și nici de o predare a lor de către împăratul bizantin regelui
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ungaro-polon, care stabilea că cele două provincii sunt de drept ale Regatului ungar. Ludovic le concesiona unchiului său Cazimir până la moartea acestuia. Dacă, între timp, acesta va avea un fiu ca moștenitor legal, atunci Coroana ungară va trebui să le răscumpere de la acela cu suma de 100.000 de florini. La 6 aprilie, de ziua Sf. Paraschiva din calendarul catolic, el se afla deja în Muncaci, capitala voievodatului românesc Bereg, unde ajunsese cu greu, după ce la trecerea Carpaților trebui să părăsească
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
rugăciuni, a unui fragment, însoțite de anumite exprimări ale corpului. După rugăciunea domnească, care este pe primul loc, urmează antifonele Patimilor: „Te adorăm Doamne, Isus Cristoase în toate bisericile din lume și te binecuvântăm, pentru că prin sfânta ta cruce ai răscumpărat lumea”. Apoi urmau rugăciunile către Sfânta Fecioară Maria și către alți sfinți mijlocitori, și, la sfârșit urma binecuvântarea: „Să-l binecuvântăm pe Dumnezeu cel viu și adevărat”. Programul de viață conținut de Regulă a accentuat rolul deosebit al ascultării, ca
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
este mireasa lui Francisc, „Tu închei cu noi Pacea și noi ne mântuim prin tine”. Nimic nu este mai Sfânt decât sărăcia. Noi nu suntem decât niște călători care rătăcesc pe acest pământ; numai dacă renunțăm la proprietăți vom fi răscumpărați de Isus Cristos. Răscumpărarea este un act salvator care privește numai trecutul, pe când mântuirea se va face „Dincolo” și privește viitorul. 3. Misiunile, devotament și vocație franciscană Nici o altă Regulă de viață monahală, până la Sf. Francisc nu a avut ca
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
acest context: „Și Domnul îmi dădu o asemenea credință în biserici, încât eu mă rugam cu simplitate astfel: Te adorăm Doamne Isuse Cristoase, aici și în toate bisericile din lumea întreagă și Te binecuvântăm, căci prin sfânta Ta cruce ai răscumpărat lumea”. În Oficiul Patimii, Francisc a grupat scene din Pătimirea lui Cristos, a adăugat versete din Vechiul și Noul Testament și a trăit literalmente, fiecare stațiune din Calea Crucii, „pentru voi”, ceilalți oameni, chemați la mântuire. „Acesta este trupul meu care
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
decât dacă a fost consacrat mai întâi prin cuvânt. De fapt, în mod fizic, noi nu posedăm și nu vedem nimic din Cel Preaînalt în lumea aceasta, decât trupul și sângele, numele și cuvintele, prin care am fost creați și răscumpărați din moarte în viață” (In. 3, 14). Dumnezeu este Spirit care dă Viață; noi Îl putem vedea pe Dumnezeu numai în spirit, așa cum spune Francisc, în primul său Îndemn. Cuvintele consacră, sfințesc și Îl exprimă pe Dumnezeu, prin comuniunea dintre
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
aici, au fost dominicanii și franciscanii. Convertirea de tip franciscan se caracterizează printr-o trăire fraternă, în unire cu toți oamenii și cu întreaga creație, sub cerurile aceluiași Dumnezeu, care se manifestă prin iubire și care ne sfințește și ne răscumpără. Cu mintea senină și inima curată misionarul franciscan împarte cu frații tot ce are, cu dăruire de sine și spontaneitate și astfel cele mai îndărătnice suflete sunt îmblânzite. De pe o rogojină sau dintr-un bordei, el trece cu naturalețe în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și Imperiul Otoman. 6. Casă a Domnului și poartă a cerului, la catolicii din Brăila Brăila a fost reintegrată în teritoriul românesc de abia în 1828, după o stăpânire otomană de 400 de ani, și, ca și când ar fi vrut să răscumpere acest răstimp de înstrăinare, a început să progreseze rapid în domeniul economic și cultural. În 1836 orașul a fost declarat porto franco și navigația dunăreană a devenit una dintre cele mai importante căi comerciale din Europa Occidentală. Brăila a devenit
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
flirtezi, dar pe care n-o iei de nevastă. Îndurerată, Marie își face bagajele și pleacă la Roma împreună cu mama sa, pentru a-și continua studiile artistice, dar și în speranța de a găsi aici o partidă bună care să răscumpere afrontul suferit. Prilejul așteptat nu întârzie să apară. Într-o seară, la teatru, privirile Mariei se încrucișează cu cele ale unui tânăr chipeș și misterios: contele Pietro Antonelli. Mariei nu-i scapă faptul că, pe toată durata spectacolului, acesta nu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și stupide, iar mijlocul mi-a fost cuprins de brațe desfrânate și mincinoase". "Nicicând nu-mi voi putea ierta purtarea nesocotită, își spune ea sporindu-și suferința, nicicând nu voi înceta să mă învinuiesc pentru această slăbiciune pe care o răscumpăr cu atâtea păreri de rău". Poate că avea să și-o ierte până la urmă. De altfel, sătulă să se învinovățească, Marie lasă să clocotească în cugetul ei revolta, refuzul dublei moralități. La urma urmelor, se întreabă ea, "la ce bun
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
sau soțul cochetei, care ajunge exact la țanc pentru a constata fapta ofensatoare. În această situație, dacă nu vrea să se vadă târât prin tribunale, amorezului prins în flagrant nu-i rămâne decât să o ia de soție sau să răscumpere cu bani ocara adusă tinerei persoane. Așa a pățit, povestește marchiza de San Carlos, un milionar din America de Sud, care a fost nevoit să plătească 200 000 de franci unei domnișoare zglobii care sucise capul fiului său. Un spițer, care fusese
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
tot?" Catherine Pozzi recunoaște implicit că femeia care flirtează nu săvârșește "păcatul" cărnii. Ea nu este pângărită de atingerea sexualității, precum femeia măritată, femeia adulteră și prostituata. Însă sexualitatea fiecăreia dintre aceste trei femei este, într-un fel sau altul, răscumpărată de un sentiment ori de o necesitate. Dimpotrivă, celei care flirtează nu i se poate găsi nicio scuză. Greșeala săvârșită pe jumătate de aceasta nu-și află justificarea nici în dragoste, nici în procreație, nici în necesitate. Ea nu caută
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]