1,578 matches
-
a contrabalansa excesul de zgură existențială, de incongruență și alienare. Echivalența călău-Poet, coborârea măștii și mărturisirea sensului sunt în fine transparente în jurnal de călău (mântuirea prin necredință): "Numai poezia s-a aplecat asupra-mi/ Când mâinile-mi urlau din răsputeri/ Orbite de sânge (...)/ Poezia/ Venită în viața mea o dată cu Iisusa// Poezia / Cea mai albă și mai tăcută/ Biserică din câte am intrat / mi-a țintuit închinarea". Într-adevăr, s-ar putea ca Valeriu Stancu să aibă dreptate: exceptând credința religioasă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Vei fi însă uimit cîte laude poți aduce cuiva, fără a ajunge să fii bănuit de lingușire. Fii un angajat exemplar Unul din cele mai bune mijloace de a minimaliza experiențele negative datorate unui șef dificil este să încerci din răsputeri să fii un angajat exemplar. Fă-ți treaba așa cum trebuie. Cu cît te achiți mai bine de îndatoriri, cu atît șeful are mai puține ocazii de a-și exersa varianta preferată de tortură. Dacă alți angajați din jurul tău au aceleași
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
preț să ia vreo decizie. A învățat că, dacă te ferești de anumite lucruri un timp suficient, acestea ajung să dispară. Cunosc un manager general al unei mari companii comerciale care este un maestru al statului degeaba. Se străduie din răsputeri să evite luarea oricărei decizii sau să întreprindă vreo acțiune care presupune chiar și cea mai mică doză de risc. în loc să concedieze un angajat, îl transferă în altă parte, tot în cadrul companiei. Nu ia măsuri atunci cînd magazinele nu-și
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
ia în derîdere credința convențională a celor din vechime, care credeau în existența reală a divinităților, considerîndu-se mai avansată prin faptul că nutrește o credință în realitatea unui Dumnezeu unic. Numai că scepticismul, demolatorul vechilor divinități, se străduiește deja din răsputeri să-i rezerve lui Dumnezeu soarta divinităților multiple. Acesta a fost în toate timpurile riposta la greșeala implicată în credința convențională. Istoria culturilor se limitează la procesul creării imaginilor mitice, al dogmatizării și al distrugerii acestora de către scepticism. Cu toate
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
INFORMAȚIILOR PE CARE NU LE-AM SOLICITAT "Obișnuiesc să mă duc Ia Sally de două sau de trei ori pe săptămână sau vine ea să mă vadă. Vorbim despre munca noastră, despre copii sau despre ultimele știri. Mă străduiesc din răsputeri să urmăresc firul conversației, dar, după o vreme, parcă ne-am fi spus tot ce era de spus - parcă am scormoni prin praf după subiectul ăla de conversație! Atunci ne zgâim una la alta și râdem. Uneori e o situație
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
complimentele sincere. Dacă-i spun: "Ptiu, ce bine arăți în rochia asta!", ea probabil îmi va răspunde; Chiar crezi asta? E doar o zdreanță pe care mi-a dat-o soră-mea" - iar dacă-i spun că a lucrat din răsputeri făcând curățenie în casă, răspunsul poate fi: "Ei, presupun că n-ai văzut camera copiilor", îmi este greu să înțeleg de ce nu poate accepta nevastă-mea nici un compliment fără să-și minimalizeze meritele. Și mă și doare puțin. Cum puteți
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
nerecunoscători pentru efortul și truda lor, atunci când se mută din căminul părintesc. Este încă încetățenită la noi mentalitatea că cel mai mic va trebui să aibă grijă de părinți la bătrânețe și aceștia, precum și frații mai mari, se străduiesc din răsputeri să-i împiedice plecarea fără a se gândi însă la consecințe. Dumnezeu ne-a dat libertatea de a alege cum va fi viața noastră și ne respectă deciziile. Cu atât mai mult părinții sunt datori să accepte libertatea copiilor lor
Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
ci în egală măsură prin gândirea lui filosofică. Prin viziunea sa socială și creștină, a dat un sens existenței, prin care a depășit cu mult granițele patriei sale pe care a iubit-o cu toată ființa lui, străduindu-se din răsputeri s-o emancipeze în spiritul științei, credinței și umanismului adevărat. DIMENSIUNEA CREȘTINĂ A OPEREI LUI PAULESCU Motto: „Nu vom conteni cu explorarea Și sfârșitul dibuirii pururi va fi S-ajungem de unde am pornit Și să cunoaștem locu-ntâia oară”. Cunoscând în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
împăraților, fără însă a renunța la teritoriile pe care le dețineau. Acest aspect este cunoscut în istoria papalității ca cearta investiturilor ce avea să dureze 50 ani. Papa Grigore al VII-lea Hildebrand, considerat om de mare geniu, combate din răsputeri patima de proprietate și de reproducție (nicolaismul) care infestase clerul și în același timp încearcă să curme amestecul împăraților sau seniorilor în treburile bisericești. În acest scop emite un decret prin care “oricine va primi o funcție bisericească din mâinile
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
majoritățile parlamentare și guvernamentale. În realitate, încă din 1992, România a cunoscut cele mai variate forme de coabitare politică. În 1996-2000, de exemplu, administrația marilor orașe era predominant CDR, în vreme ce Consiliile județene erau dominate de reprezentanții PDSR, care blocau din răsputeri toate încercările de reformă. Paradoxul acestei situații era accentuat de faptul că atât viziunea politică proprie a CDR, cât și adoptarea tot mai accelerată a acquis-ului comunitar sporeau tot mai mult posibilitățile de acțiune ale adminstrațiilor locale. Tocma de aceea
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
putem ignora detaliul, deosebit de important, care în fapt elimină din românitate pe frații ardeleni de crez unitar. Preaslăvind idealul națiunii înarmate și al societății militarizate (ultimul capitol se și intitulează sugestiv "Spre Națiunea Armată", p. 100), Cartea Românului încearcă din răsputeri să demonstreze nu doar necesitatea absolută a armatei pentru apărarea idealului național ("Necesitatea armatei este absolută. [...] o țară fără armată bună și puternică este un corp fără suflet, o candelă fără untdelemn", p. 45), ci și că "cea dintâi datorie
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Naționalismul etnic, configurat către sfârșitul secolului al XIX-lea și desăvârșit în formula sa radical exclusivistă, xenofobică și antisemită pe parcursul interbelicului, este înlocuit cu doctrina patriotismului socialist, în care accentul cade pe ultima componentă. Noua doctrină antinaționalistă se străduiește din răsputeri să dizolve identitățile etnice consolidate în tradiția politică românească. În fapt, este un atentat identitar la adresa românismului ca produs nemijlocit al naționalismului etnic exclusivist. Politica stalinistă a chestiunii naționale își vădește caracterul antinaționalist în legiferarea "Statutului naționalităților" din 1945, care
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
tema „Mureșianu”, „Andrei Mureșianu” dar și cu alt moment din viața poetului, acela când a pus piciorul pe peronul gării din Viena, în toamna lui 1883, dus de ChibiciRâmneanu la sanatoriul doctorului Leidesdorfer. Văzându-se acolo, poetul a strigat din răsputeri: „România liberată! România liberată!” și se crede că a cântat „Deșteaptă-te, Române”. Această „deșteptare” este o temă a vieții dar și a operei, astfel că nu pare deloc ciudat că poetul o trăiește, ca temă, și în sanatoriu. Ilie
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Acest capitol, care abia se deschide, este important pentru că pro bează încă o dată bunele intenții ale acestui Comitet condus de către Cornelia Emilian. Se poate spune că societatea civilă românească a făcut enorm de mult pentru Mihai Eminescu, a încercat din răsputeri să-i asigure bunul trai. Destinul este, în privința „căsuței”, de partea celor doi frați, făcând ca mătușa lor să fie implicată în vânzare (și preț). De altfel, chiria lor era de circa 300 lei pe lună, deci vreo 3400 lei
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
un text abia atunci când reușesc să identifice în el anumite concepte conducătoare și elaborări teoretice. Îmi aduc aminte că acum două decenii, când citeam și discutam într-un mic grup Caietul albastru și Caietul brun, și noi ne străduiam din răsputeri să le identificăm, că ne simțeam pe teren mai sigur abia atunci când aveam impresia că am reușit. Modul cum reacționează și astăzi mulți filozofi cu o reputație bine consolidată arată că o asemenea raportare nu ar trebui să fie atribuită
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
abil. El credea cu tărie că Suedia ar putea rămâne la cârma imperiului numai cu ajutorul forței militare, dar în egală măsură a înțeles că succesul pe plan extern depindea numai de liniștea din interiorul granițelor. Carol s-a străduit din răsputeri să readucă Suedia la statutul pe care îl ocupase odinioară; în numai trei zile a reușit să convingă clasa nobiliară de importanța atacării Varșoviei, fără să anticipeze că războiul polonez va deveni un război în care se vor implica marile
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
oval. A avut loc apoi o tombolă, toți invitații fiind câștigători, Doamnele au primit în dar bijuterii, iar domnii arme de foc. Le Brun a explicat cu răbdare și în detaliu semnificația alegoriilor pictate pe tavanul camerelor. Străduindu-se din răsputeri să-l mulțumească pe rege, Fouquet nu a observat că regele făcea o serie de remarci tăioase. Acestuia, camerele i s-au părut mult prea mari, mobila prea exotică, tapiseriile de aur mult prea frumoase și picturile care evocau puterea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
într-un con de umbră a nobilimii. Această modificare a polilor de putere a început în anul 1600 și a fost încurajată de Richelieu și Mazarin, iar Ludovic al XIV-lea a continuat procesul început de aceștia. Regele încerca din răsputeri să minimalizeze puterea prinților de sânge și a pretendenților la tron, din cauza opoziției puternice pe care aceștia i-au arătat-o pe perioada Frondei și a lăcomiei de care au dat dovadă în conspirațiile nesfârșite în care se implicaseră pentru
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
un text abia atunci când reușesc să identifice în el anumite concepte conducătoare și elaborări teoretice. Îmi aduc aminte că acum două decenii, când citeam și discutam într-un mic grup Caietul albastru și Caietul brun, și noi ne străduiam din răsputeri să le identificăm, că ne simțeam pe teren mai sigur abia atunci când aveam impresia că am reușit. Modul cum reacționează și astăzi mulți filozofi cu o reputație bine consolidată arată că o asemenea raportare nu ar trebui să fie atribuită
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
dat peste o Siberie înghețată, aridă și tristă, cu alt farmec, desigur, dar unul de neconceput pentru mine. Am avut sentimentul că pășesc într-o țară străină pe care nu am înțeles-o și în care m-am străduit din răsputeri să supraviețuiesc, dar negăsind nicio formă de supraviețuire. Un teritoriu în care am fost forțată să mă port ca o păpușă de lemn, mișcată de sfori după un orar bine alcătuit de un păpușar nevăzut, dar despre care aveam o
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
era, posibil, tot un tipar. Ani de-a rândul îl privisem, oarecum cu invidie, cum zâmbește în orice situație, părând că poate rezolva orice și că se poate bucura de orice, luând lucrurile așa cum vin. Dar apoi am urât din răsputeri ceea ce de fapt nu era decât o lozincă, acea propoziție-sentință asta-i viața, începând să o privesc ca pe o neputință, o chestie de struț care-și caută nisipiul la prima schimbare de context, indiferent dacă această schimbare urma să
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
care au avut privilegiul de a fi prezenți acolo) în care Gheorghe Nichita își devoala, în sfârșit, marea sa iubire pentru cultură și învățământ superior. (Cum poate nu este destul de evident, voi spune eu apăsat că mă străduiesc acum din răsputeri să scriu și ceva de bine despre primar, astfel încât voi sări de această dată peste observația de bun-simț că, printr-o bizară coincidență, "oamenii de cultură ai primarului" sunt, într-o majoritate frisonantă, doar foști colaboratori ai Securității!). Așa încât, concluziv
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
umane, care îi interesează sau pe care o controlează cu predilecție: cea spirituală sau cea trupească. Dumnezeu ar putea să controleze trupul omului, dar, dată fiind efemeritatea lui, nu este interesat să o facă. În schimb, Satan se străduie din răsputeri să controleze sufletul omului și, prin utilizarea unor rafinate minciuni adresate trupului, adesea el reușește să o facă. Pe de o parte, sugestia lui Satan că, mîncînd din pomul cunoașterii binelui și răului, oamenii vor fi "asemeni lui Dumnezeu" insinua
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Dumnezeu." (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) (c) "Părea atât de comic, mișcându-se în aer ca o bășică imensă și ținându-se ba de tavan, ba de țeava de gaz, încât Jane și Michael, deși se sileau din răsputeri să fie politicoși, nu se putură stăpâni să nu râdă. Râdeau, râdeau întruna. Degeaba își strângeau buzele ca să-și oprească râsul, căci se tăvăleau pe jos, hohotind și chicotind." (P. L. Travers, Mary Poppins) (d) "Fata, care știa că de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ci de centru dreapta. Sau, pur și simplu de centru. Trecerea de la iluziile intelectualiste ideologice la realități se va putea produce de abia atunci. Utopie? Vizionarism istoric pașoptist integral? Sau reverie, totuși, în sensul istoriei căreia i se opune din răsputeri și cu multă eficacitate, deocamdată s-o recunoaștem, clasa nomenclaturistă de la putere? Oricât ar minimaliza uneori politicii pe intelectuali, doar aceștia din urmă pot analiza și defini cu competență și claritate această situație esențială pentru viitorul țării. 8. Problemele politologiei
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]