1,744 matches
-
să îi atragă și care se lăsaseră convinși, spre deosebire de restul armatei plătite, de plăcerea de a călători. Ei erau însoțiți de soțiile lor și multe doamne de la curte, întrucât anturajul regelui pios se transformase într-un cortegiu jumătate galant, jumătate războinic. Principele Eduard, fiul regelui Angliei, viitorul rege Eduard I, primise o sumă de bani din partea lui Ludovic al XI-lea și, în ultimul moment, strânsese o armată de mercenari, recrutați, mai ales, din posesiunile gascone din sudul Franței. Tot așa
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
o parte din căpeteniile pecenegilor, uzilor și cumanilor care au dorit să se așeze printre localnici în special dintre cumani se vor fi integrat și ei, sau au fost asimilați în această clasă de stăpânitori de pământuri și de cete războinice, nobilimea sau boierimea română în devenire" astfel încât chiar onomastica primei dinastii domnitoare a Valahiei, cea a Basarabeștilor întemeietori, pare a fi în ultimă instanță indubitabil de spiță cumană. Basarab era considerat de contemporanii săi ca fiind român / vlah. Regele ungar
Cumani și pecenegi în Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/309513_a_310842]
-
grecesc, în aproximativ secolul al XX-lea î.Hr. În zilele noastre, această civilizație se numește miceniană, după un oraș din nordul Greciei, Micene, unde au fost descoperite măști de aur care acopereau fețele conducătorilor sau regilor morți. Micenienii erau mai războinici decât cretanii și curând au ajuns să-și dezvolte un stil propriu, cu reprezentări ale războiului și ale scenelor de vânătoare, care erau desenate și imprimate pe cupe de aur sau pe săbii de bronz. Clădirile care au supraviețuit sunt
Arta în Grecia antică () [Corola-website/Science/309078_a_310407]
-
3-a și a 4-a " Crónicas Breves de Santa Cruz de Coimbra" s-au descoperit fragmente dintr-o gestă a lui Afonso Henriques. Ciclul epic despre Afonso Henriques ne prezintă un erou crud, pradă instinctelor, adevărata întruchipare a nobilimii războinice din secolul al XII-lea în lupta cu leonezii, cu clerul și cu arabii. Curtea portugheză, focar literar Începând cu regele Afonso al III-lea, care și-a fixat capitala la Lisabona a adus cu sine pedagogi francezi cărora le-
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
Mistra. Teoretic, despotatul rămânea unul și indivizibil. Practic însă, după cum avea curând să se dovedească, autoritatea centrală, care funcționase bine în secolul al XIV-lea, se va prăbuși și provincia bizantină Morea se va fărâmița în principate separate și deseori războinice. Teodor refuzase să-i facă loc fratelui său la Mistra. Dar a fost convins să cedeze o parte însemnată din teritoriul acordat lui, inclusiv orașul port Vostitza (Aigion), de pe coasta nordică a Moreii, câteva orașe și fortărețe în Laconia, precum și
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
Baiazid peste Dunăre și înaintarea-i „în mlaștinile de la Rovine“; e. întâlnirea dintre Mircea cel Mare și Baiazid; f. scenă confruntării armiilor la Rovine și biruința Valahilor / Dacoromânilor în fața puhoiului otoman; g. odihnă oștirii valahe sub clar de luna, în vreme ce războinicul fiu al lui Mircea cel Bătrân scrie „pe genunchi“ o carte Doamnei iubite; ÎI : h. „campania“ eroului liric dusă cu „armele“ satirei / pamfletului împotriva împotriva „saltimbancilor și irozilor“ din contemporaneitate, împotriva epigonilor: „glorii“ stradale, ori de cafenea, „canalii de uliți
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
nume de "dáos", cuvânt care în frigiană (limbă înrudită cu limba tracilor) înseamnă "lup". După mărturia lui Strabon, dacii înșiși își spuneau "Dáoi". Pare destul de probabil că numele lor etnic derivă, în ultimă instanță, de la epitetul ritual al unei confrerii războinice. Triburi războinice cu numele de "lupi" se întâlnesc în multe alte părți (în Spania, Irlanda, Anglia, etc.). Acest nume de animal, desigur totemic, explică forma de lup a stindardului dac. Se pare că în prima jumătate a sec. II î.e.n.
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
dáos", cuvânt care în frigiană (limbă înrudită cu limba tracilor) înseamnă "lup". După mărturia lui Strabon, dacii înșiși își spuneau "Dáoi". Pare destul de probabil că numele lor etnic derivă, în ultimă instanță, de la epitetul ritual al unei confrerii războinice. Triburi războinice cu numele de "lupi" se întâlnesc în multe alte părți (în Spania, Irlanda, Anglia, etc.). Acest nume de animal, desigur totemic, explică forma de lup a stindardului dac. Se pare că în prima jumătate a sec. II î.e.n. toate aceste
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
astfel și sunt reprezentați pe columna traiană și pe arcul lui Constantin) ; Comații își puteau rade barba și lăsa părul lung, de unde și denumirea lor (cuvântul "coma" având aceiași etimologie cu "coamă" și "cometă"). Autorii antici, în general, subliniază virtuțile războinice ale daco-geților; și într-adevăr, crearea, menținerea și prestigiul statului s-au fondat în mare măsură pe o bună organizare militară, atât ofensivă, cât și defensivă. V. Pârvan susține că "unele procedee tactice, ca ordinea de bătaie în unghi ascuțit
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
și le-a dat numele de pileați." Practicile ceremoniale se împleteau cu muzică și dansuri, ducând la un sincretism al formelor de expresie care a rămas specific folclorului și obiceiurilor populare. Xenophon în "Anabis",VI,1,5, scrie despre dansurile războinice ale tracilor, între care unul cu caracter colectiv, în care mai mulți dansatori înarmați simulau înfrângerea unor dușmani. Posibil ca aceste dansuri să fi existat și la tracii nord-dunăreni și să fi stat la baza Călușului românesc. În "Tristele" lui
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
și a existat până prin a 1700 Și în zilele noastre se păstrează vatra satului vechi, probabil, Buzdugenii Vechi. Aici se observă și acum urine de locuințe, se găsesc diferite obiecte tipice pentru cultura moldovenească. Așezările vechi erau părăsite adesea din cauza războinicilor nomazi de câmpie. care au hoinărit pe aici de mai multe ori Nomazii obișnuiau să facă movile de pământ pe locurile unde erau înmormântați decedații, ortacii lor de ceata. În Buzdugeni s-au păstrat până în epoca contemporană 7 movile funerare
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
de către mai marele lor. În cea de-a doua legendă se vorbește la fel despre un trib care locuia pe malul rîului Nistru. Era un trib foarte mic, constituit de cîteva zeci de oameni. Această mînă de oameni era foarte războinică, se luptau cu diferiți locuitori de pe cealaltă parte a rîului. Erau nevoiți să se lupte căci puteau fi jefuiți. Nistrul fiind cel mai mare rîu de pe teritoriul Republicii și din acele timpuri, avea un regim hidric bogat pe tot parcursul
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
distih conține "takhallos"-ul, pseudonimul poetului. Cele două tipuri principale de gazel își au originea în Hejaz (în prezent regiunea este inclusă în vestul Arabiei Saudite, respectiv în Irak. În literatura arabă, în acest gen de literatură sunt incluse poeziile războinice sau sentimentale, cu 20 până la 100 de versuri, care preamăresc viața aventuroasă a războinicului și emoțiile vieții petrecute în deșert. Cel mai de seamă reprezentant al genului a fost poetul persan Hafez, pe numele său complet Șamsoddin Mohammad Hafez din
Gazel () [Corola-website/Science/306018_a_307347]
-
este axat azi pe producția metalurgică, textilă și chimică. Georgienii erau renumiți încă din secolul al III-lea î.Hr. ca făuritori de arme. În Munții Caucazi se exploata aurul, argintul, cuprul și fierul. Meșteșugarii georgieni au produs conform legendelor săbiile războinicilor ahei și troieni care s-au înfruntat în fața zidurilor Ilionului. Georgienii au devenit de-a lungul timpului faimoși ca războinici, însă nu ca negustori. Comerțul georgian a fost în mare parte practicat de armeni. În secolul al XI-lea s-
Economia Georgiei () [Corola-website/Science/306190_a_307519]
-
neobișnuită armată, i-a transportat repede peste Bosfor. După ce au ajuns în Asia Mică, cruciații au fost sfâșiați de conflicte interne și s-au despărțit în două tabere separate. Turcii erau experimentați, și cunoșteau locurile; majoritatea participanților la Cruciada țăranilor - războinici amatori neorganizați - au fost masacrați după intrarea în teritoriul selgiucid. Petru totuși a supraviețuit și s-a alăturat mai târziu principalei armate cruciate. O altă armată de boemi și saxoni nu a trecut de Ungaria, dezintegrându-se pe drum. a
Prima cruciadă () [Corola-website/Science/304708_a_306037]
-
octombrie 1556, Akbar ocupă Delhi, declarându-l independent.În anul 1560 preia conducerea de la regentul Bairam Khan, iar în 1561 permite ca fratele său, Adham Khan, să fie ucis de tabăra opusă.Ajungând la putere, întreprinde o serie de incursiuni războinice, încununate cu succes.În aceste războaie folosește elefanți de luptă, o cavalerie mobilă și ușoară, tunuri de artilerie, mușchetari și o trupă de recunoaștere (pionieri).Trupele sale militare erau antrenate și în perioadele de pace, prin acțiuni de vânătoare.În
Jalaluddin Muhammad Akbar () [Corola-website/Science/304765_a_306094]
-
a le proteja de intemperii și hrăni în acele zone care sunt favorablile păstoritului în diferitle cicluri climaterice ale anului. În Evul Mediu iurucii nu erau doar pastori inofensivi ci purtau arme fiind rebeli și uneori având un caracter belicos, războinic. Dinastiile lor princiare au reușit ocazional să se impună local devenind emiri sau chiar padișahi în Persia sau în ceea ce e Turkmenistanul de azi. Neavând o civilizație urbană iurucii au decăzut treptat, azi multe din triburile inițiale fiind decimate sau
Iuruci () [Corola-website/Science/304773_a_306102]
-
de orașe-state între care existau relații comerciale pașnice sau conflicte reciproce. Conflictele neîntrerupte le-au secat însă de resurse, energie și populație. Era epoca în care câștigătorii obțineau totul, iar pierzătorii rămâneau cu nimic. Deși au existat o serie de războinici cuceritori, cel mai notabil a rămas Sargon al Akkadului care și-a extins imperiul în Mesopotamia și dincolo de frontierele sale naturale. După ani de războaie îndelungate, sumerienii au beneficiat de pe urma creării unei noi forme de guvernământ pașnic, bine organizat-un
Mileniul al III-lea î.Hr. () [Corola-website/Science/305557_a_306886]
-
de aur și îl învață cum să prindă calul. Astfel Belerofon reușește să îl captureze pe Pegas, îl îmblânzește, apoi ucide Himera. Iobates încearcă însă să scape de el prin alte mijloace. Îl trimite să lupte împotriva Solimilor, o populație războinică din vecinătate, pe care Belerofon o învinge. Apoi corinteanul poartă o luptă cu amazoanele în rândul cărora provoacă multe victime. În cele din urmă, Iobates pregătește o ambuscadă împotriva lui Belerofon, dar nu reușește nici de această dată să-l
Belerofon () [Corola-website/Science/305595_a_306924]
-
Institutul de Teatru „I. L. Caragiale” din București, la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj și la Universitatea „Hyperion” din București. a scris piese de teatru ("Seară cu dans", "Ploaia pe acoperiș", "Podul", "Un anotimp fără nume", "Veghea tânărului războinic" ș.a.), și scenariii ("Mușatinii", "Afacerea Protar", după Mihail Sebastian) și a fost cunoscută ca eseistă, critic teatral și literar. După 1989, a fost o prezență activă în cadrul societății civile, ca membră în comitetul de conducere al Fundației „Memoria”, în Consiliul
Sorana Coroamă-Stanca () [Corola-website/Science/305612_a_306941]
-
meritele deosebite ale Armatei I. În semn de protest, Armata I a refuzat să defileze pe sub Arcul de Triumf la București. Defilarea Armatei I a avut loc în Craiova într-o atmosferă lipsită de festivismul de la București, dar mult mai războinică, soldații "băteau aerul cu pumnii strigînd: Grivița, Grivița , Plevna iar populația, înfierbîntată răspundea la fel". Tensiunile au continuat între conducerea Armatei I și comandamentul armatei, încetînd doar în urma vizitei regelui Carol I la Craiova unde a stat 3 săptămîni și
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
(în latină "eques", franceză "chevalier", engleză "knight", germană "ritter", italiană "cavaliere", spaniolă "caballero", slavă "vitez", "vityaz", maghiară "vitéz") era denumirea pentru apropiații nobililor, cu caracter războinic, ai regelui și ai înaltei nobilimi. Biserica s-a străduit să folosească forța și solidaritatea nobililor, îmblânzind obiceiurile lor brutale și oferindu-le exemplul cavalerului creștin - un ideal moral de oștean al lui Hristos. Din secolul al XII-lea, în
Cavaler () [Corola-website/Science/305933_a_307262]
-
cel care a hotărât în cele din urmă direcția de urmat. Armata comunistă a intrat în zone populate de minorități etnice ostile chinezilor. Astfel, forțele comuniste erau hărțuite nu numai de Kuomintang, dar și de aliații acestora din rândul șefilor războinici locali, ca și de triburile ostile tuturor chinezilor. Terenul pe care au trebuit să-l traverseze chinezii era unul extrem de dificil, traversând munți, râuri și defilee, în tot acest timp comuniștii luptând neîntrerupt împotriva inamicilor. Luptele de la podul Luding sunt
Marșul cel Lung () [Corola-website/Science/303470_a_304799]
-
rătăcitor, pleda prostește pentru idealurile confucianiste de virtute a domnitorilor și moralitate a guvernării. Enervat, conducătorul a hotărât să fie pedepsit prin castrare, spunând: , Dacă ar fi să mă supun flecărelilor încrezutului ăstuia, am fi anihilați complet de alte regate războinice”. Vinovatul a primit rolul de eunuc la palat, în vreme ce domnitorul și-a continuat planurile de a ,strânge China ca pe o pătură.” Timp de 2000 de ani a existat o legendă a unui rege războinic Qin care a întemeiat o
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
anihilați complet de alte regate războinice”. Vinovatul a primit rolul de eunuc la palat, în vreme ce domnitorul și-a continuat planurile de a ,strânge China ca pe o pătură.” Timp de 2000 de ani a existat o legendă a unui rege războinic Qin care a întemeiat o țară puternică : China. El a fost primul împărat, și imperiul lui a devenit fortăreața sa, apărată de Marele Zid. Când primul împărat a fost pogorât în mormânt, legenda spune că era cel mai puternic om
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]