1,802 matches
-
mai sus menționat constată că “Pocreaca este un sat vechi, înstărit, format din răzeși.” Satele Pocreaca, Trestiana, Poiana Milu sau Cârnului și Slobozia Milu, formau la un loc comuna Pocreaca. În scurtul istoric autorul arată că “în anul 1670 descendenții răzeșilor împroprietăriți odată cu Burgel-Șoimanu și-au strămutat gospodăriile și tot avutul mai la nord cu 2 km de satul lor într-un loc mai prielnic și ferit, mai în inima codrului. Satul vechi părăsit de răzeși se numea Popești și era
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
că “în anul 1670 descendenții răzeșilor împroprietăriți odată cu Burgel-Șoimanu și-au strămutat gospodăriile și tot avutul mai la nord cu 2 km de satul lor într-un loc mai prielnic și ferit, mai în inima codrului. Satul vechi părăsit de răzeși se numea Popești și era așezat la locul numit Prisaca. Numele și-l trage de la locul denumit “P’o cracă”. Așezarea satului mai în inima codrului și în vecinătatea mănăstirii Dobrovățului, a scutit răzășii mai târziu de jafurile și silniciile
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
între dealuri și acoperit de păduri și livezi ca de un pocriș. De aceea se zice că la începutul lui ar fi avut și numele de Pocrișa. Vatra satului a fost de la început unde este și astăzi. O parte din răzeși s-au stabilit la început mai la sud, spre Pribești și aceștia erau Popeștii-Pocrecii, iar alții pe valea pârâului Trestiana, ca primi locuitori ai satului Trestiana.” O legendă transmisă pe cale orală, culeasă de la preotul Zamfir Enea, aflat la o vârstă
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
incendiate silind locuitorii să-și mute casele spre est, la adăpostul a două dealuri împădurite, pe locul de astăzi, astfel ca o asemenea nenorocire să nu se mai repete. Numeroase documente din secolele XVI-XVII consemnează prezența mai multor familii de răzeși și boiernași care stăpâneau în devălmășie părți din satul Șerbești. Prin danii și vânzări repetate în pragul secolului al XVIII-lea satul se regăsea aproape în întregime în posesia marelui logofăt Gavril Miclescu, unul din cei mai de seamă dregători
Șerbești, Iași () [Corola-website/Science/301310_a_302639]
-
Miron Costin este un sat în comuna Trifești din județul Neamț, Moldova, România. Miron Costin cunoscută și sub numele de Brănișteni, derivat de la braniște-poiană. Așezarea de răzeși se pare că este atestată printr-un hrisov al lui Roman Vodă, prin care răzeșilor li se stabileau corvezile-contribuțiile pentru întărirea cetății Romanului: câți răzeși trebuiau să facă de strajă, numărul de oameni înarmați pe care trebuiau să-l asigure
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
Costin este un sat în comuna Trifești din județul Neamț, Moldova, România. Miron Costin cunoscută și sub numele de Brănișteni, derivat de la braniște-poiană. Așezarea de răzeși se pare că este atestată printr-un hrisov al lui Roman Vodă, prin care răzeșilor li se stabileau corvezile-contribuțiile pentru întărirea cetății Romanului: câți răzeși trebuiau să facă de strajă, numărul de oameni înarmați pe care trebuiau să-l asigure în caz de război. Satul a rămas multă vreme sat de răzeși, de unde și rivalitatea
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
Moldova, România. Miron Costin cunoscută și sub numele de Brănișteni, derivat de la braniște-poiană. Așezarea de răzeși se pare că este atestată printr-un hrisov al lui Roman Vodă, prin care răzeșilor li se stabileau corvezile-contribuțiile pentru întărirea cetății Romanului: câți răzeși trebuiau să facă de strajă, numărul de oameni înarmați pe care trebuiau să-l asigure în caz de război. Satul a rămas multă vreme sat de răzeși, de unde și rivalitatea cu cei din satul Trifești, unde se află actualul centru
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
Vodă, prin care răzeșilor li se stabileau corvezile-contribuțiile pentru întărirea cetății Romanului: câți răzeși trebuiau să facă de strajă, numărul de oameni înarmați pe care trebuiau să-l asigure în caz de război. Satul a rămas multă vreme sat de răzeși, de unde și rivalitatea cu cei din satul Trifești, unde se află actualul centru administrativ. La limita dintre satul Miron Costin și Dulcești a fost castelul fratelui cronicarului Miron Costin, din ale cărei rămășițe s-au construit trepete beciuri și alte
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
dealul Sârbă. Pe locul ei s-ar fi zidit ulterior cetatea Crăciuna, dar asupra locului precis al acesteia există teorii contradictorii. După unii, actuala Cetățuie de pe dealul Sârbă ar fi ruinele cetății Crăciuna. Odobeștiul a început printr-o așezare de răzeși în secolul al XIII-lea, care a ținut vreme de circa două veacuri de Principatul Munteniei și apare pomenit în cronică lui Grigore Ureche care relatează despre un canal construit de Ștefan cel Mare în jurul localității. În 1482 se știe
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
au ctitorit în secolele al XVII-lea - al XIX-lea un număr mare de biserici și mănăstiri, Măgura Odobești cu schiturile ei fiind asemuita oarecum de C.C.Giurescu cu Muntele Athos. În 1670 Iordache Cantacuzino ridică prima biserică - Biserică Ovidenia. Răzeșii zidesc pe Măgura mânăstirile Buluc și Tarnița. În 1732 se inaugurează Biserică Nașterii Maicii Domnului, iar prin 1777 negustorii cazaclii sfințesc și ei biserică lor a Apostolilor Petru și Pavel. În secolul al XVII-lea - al XVIII-lea apar în
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
de lemn, ce trecea prin fața satului , asigurând legătura cu județul. Demografia. Datele statistice despre locuitorii satului , reflectă numărul foarte mic de locuitori , ce treceau prin momente grele , situație reflectată și în„ Condica Liuzilor„ pe anul 1803,astfel: 1. Populația. - 22vechi răzeși cu -152 ha. - 142 foști clăcași - 491 ha. - 6 însurăței - 30,78ha. - 4 proprietari mari - 148,50 ha. Total -822,28 ha. Recensămintele populației se execută încă din secolul al XIX-lea , iar rezultatele au fost folosite la diferite analize
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
Cruce (acolo unde cei din vechime au înălțat o troiță care încă se păstrează) că era plină de stejari seculari uriași, care astăzi au dispărut și care troiță se află într-o poiană, în pădure, probabil în locurile unde odinioară răzeșii își puneau familiile la adăpost din calea turcilor. Mai mult decât atât, unele documente atestă chiar existența unui sat numit "Fânațul" sau Fânați pe la anul 1871, după cum, în 1873 apare și satul Vărzăriș, o altă zonă de pe teritoriul satului Enăchești
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
se retrage în zona de deal a satului Petrilești, pomenit în documentele citate mai sus, luând astfel ființă satul Enăchești, care nu este menționat în nici un document până în 1833. Se pare că numele satului vine de la un oarecare Ioan Enache, răzeș mai înstărit, care avea moșie în Berești, Petrilești și Boșoteni și care este pentru prima oară amintit într-un document din 17 ianuarie 1762. La începutul secolului al XVII-lea, Ion Roset biv vel Medelnicer, din porunca voievodului Ion Matei
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
1839 sub numele de "Cearna Lunca" - (Lunca Neagră iar în paranteză este scris Enăchești, cu 34 de familii), harta austriacă din 1852, în Marele Dicționar Geografic al României din 1901, în Dicționarul Statistic al României din 1914 și în "Statistica Răzeșilor" a lui Petru Poni, din 1921. În secolul al XVII-lea, hotarul ținutului Bacău însoțea culmea Pietricica (de la S. La N.) pe toată lungimea ei, cobora pe pârâul Nadișa până la confluența cu Tazlăul, incluzând tot teritoriul de pe stânga Tazlăului adică
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
însoțea culmea Pietricica (de la S. La N.) pe toată lungimea ei, cobora pe pârâul Nadișa până la confluența cu Tazlăul, incluzând tot teritoriul de pe stânga Tazlăului adică exact în zona satului Enăchești. Tendințele constante ale marilor proprietari de a deposeda pe răzeși de pământul moștenit de la înaintași i-au determinat pe aceștia să scrie jalbe și memorii, să păstreze vechile hrisoave de proprietate, să le studieze, să le interpreteze, să le cunoască importanța juridică, să le folosească în fața instanțelor de judecată. Stau
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
memorii, să păstreze vechile hrisoave de proprietate, să le studieze, să le interpreteze, să le cunoască importanța juridică, să le folosească în fața instanțelor de judecată. Stau mărturie în această privință actele pe care le-au creat și păstrat comunitățile de răzeși din mai multe localități ale județului Bacău, printre care se numără și pe cele din Berești de pe Tazlău, Helegiu, Nadișa, Drăgușești. Au existat din păcate, la fel ca și astăzi, destule cazuri nefericite în care documentele și actele cu valoare
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
a satelor românești, au așadar vechi tradiții. Aspectul vieții religioase și transmiterea credinței din generație în generație s-au impus între preocupările importante ale locuitorilor din zona Bacăului, deci și a celor din Valea Tazlăului, încă din timpuri vechi. Vechilor răzeși de odinioară nu le-a fost străin nici aspectul practic al vieții; ei au fost capabili sa construiască canale pentru aducerea apei necesare punerii în mișcare a instalațiilor de măcinat cereale, să extragă și să vândă sarea de la Târgu Ocna
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
de teren, partea aceea de sat a fost strămutată peste pârâul Spălătoresei, devenind partea ,din Vale” a satului, unde a fost ctitorită și prima biserică cu primul cimitir al satului Bajura. Bănuim că satul Bajura a fost un sat de răzeși înstăriți, el nefiind închinat vreunei mănăstiri mari din Moldova așa cum se practica în vechime de domnitori, țăranii având proprietăți de pământuri, pe care uneori le pierdeau în favoarea altora, așa cum reiese din documentele studiate. Atestarea documentară a bisericii din sat este
Bajura, Botoșani () [Corola-website/Science/300889_a_302218]
-
lei pe sfert adică 760 lei pe an. Aflăm că în această perioadă satul era răzășesc, dar cea mai mare parte a moșiei se părea că aparține stolnicului Grigore Tomiță. Din anul 1865 satul Băscăceni face parte din comuna Ostopceni Răzeși, apoi Ostopceni din 1873, comuna Românești din 1906, comuna Boscoteni între 1925 - 1929, apoi comuna Rânghilești între anii 1929 - 1931, când revine la comuna Românești, pentru a fi înglobat în satul Românești în anul 1956. Începând din 1832 satul este
Comuna Românești, Botoșani () [Corola-website/Science/300922_a_302251]
-
partea de sud a județului, în Dealurile Fălciului. Satul Banca este așezat pe cursul mijlociu al pârâului Banca (cunoscut și sub numele de Recea). În sudul satului Banca, pe direcția est-vest, se întind dealurile domoale Coasta Dumbrăvii, Dealul Băncii, Dealul Răzeșilor și Dealul Feredeu, a căror înălțime maximă este de cca. 200 metri. În lipsa unor orizonturi dure, care să le protejeze de intemperii, aceste dealuri au fost și sunt în continuare modelate de pârâuri, torenți sau alunecări de teren. În partea
Banca, Vaslui () [Corola-website/Science/301859_a_303188]
-
se aflau în stăpânirea familiei lui Toader Gherman, cel care a dat mai târziu numele satului Ghermănești. Urmașii acestei familii au sărăcit însă și au fărâmițat satul, prin moșteniri sau prin pierderea proprietății. Istoricii consideră că urmașii foștilor proprietari, denumiți răzeși, se află în vechea vatră a satului, denumită astăzi Răzeși. Teritoriul ocuăpat de satul Banca s-a extins în timp și cu alte zone locuite de clăcașii aduși de familiile Costache și Lambrino. La 11 septembrie 1779 a avut loc
Banca, Vaslui () [Corola-website/Science/301859_a_303188]
-
a dat mai târziu numele satului Ghermănești. Urmașii acestei familii au sărăcit însă și au fărâmițat satul, prin moșteniri sau prin pierderea proprietății. Istoricii consideră că urmașii foștilor proprietari, denumiți răzeși, se află în vechea vatră a satului, denumită astăzi Răzeși. Teritoriul ocuăpat de satul Banca s-a extins în timp și cu alte zone locuite de clăcașii aduși de familiile Costache și Lambrino. La 11 septembrie 1779 a avut loc o hotărnicie la Banca, între proprietarii satului de atunci: Todosica
Banca, Vaslui () [Corola-website/Science/301859_a_303188]
-
în timp și cu alte zone locuite de clăcașii aduși de familiile Costache și Lambrino. La 11 septembrie 1779 a avut loc o hotărnicie la Banca, între proprietarii satului de atunci: Todosica, fiica lui Scarlatache Costache, paharnicul Iordache Lambrino și răzeșii reprezentați prin Stamatin, Vasile Tacu și Constantin Diaconu. Condica liuzilor din 1803 menționează Banca cu loc puțin, 19 liude ce trebuiau să plătească 144 lei și 12 breslași. Satul se afla atunci în stăpânirea fiilor banului Lambrino.
Banca, Vaslui () [Corola-website/Science/301859_a_303188]
-
Scânteia, Șerbotești, Șurăneștii de Jos, Șurăneștii de Sus, Tăcuta(sau Bumbătești), Tătărăni, Telejna, Tufeștii de Jos, Tufeștii de Sus,Valea Rea și Zăpodenii; 1843 format din satele Bereasa, Bodești, Borosești, Boțoaia,Butucăria, Ciofeni, Ciorâța, Cârlești, Codăiești, Dămăcușeni,Dăneștii Mânăstirii, Dăneștii Răzeși, Draxeni, Ferești, Focșeasca,Ghergheleul, Mircești, Moara Domnească, Odaia Olăneștii, Petrești,Portari, Protopopeștii Ducăi, Protopopeștii Glodencii, Protopopeștiilui Cujbă, Rășcani, Rediul Spătarului, Burchi, Scânteia, Șerbotești,Șurănești de Jos, Șurănești de Sus, Tăcuta, Tătărăni, Telejna, Tufești, Valea Rea și Zăpodeni; 1853 format din
Bereasa, Vaslui () [Corola-website/Science/301863_a_303192]
-
Protopopeștiilui Cujbă, Rășcani, Rediul Spătarului, Burchi, Scânteia, Șerbotești,Șurănești de Jos, Șurănești de Sus, Tăcuta, Tătărăni, Telejna, Tufești, Valea Rea și Zăpodeni; 1853 format din satele Bereasa, Bodești, Borosești, Boțoaia,Butucari (în loc de Butucăria), Ciofeni, Ciorâța, Codăiești,Dămăcușeni, Dăneștii Mânăstirii, Dăneștii Răzeși, Draxeni, Ferești,Focșeasca, Ghergheleul, Mirceștii Bontășești, Mircești Răzeși,Moara Domnească, Petrești, Portari, Protopopeștii Cujbeștilor,Protopopeștii Ducăi, Protopopeștii Vasluiului, Rășcani, Rediul lui16 BISERICA "SF VOIEVOZI" BEREASA PAROHIA DĂNESTI PROTOIERIA VASLUI EPISCOPIA HUȘILOR ISTORICUL BISERICII ‘SF.VOIEVOZI’ Satul Bereasa, comuna Dănești Biserica
Bereasa, Vaslui () [Corola-website/Science/301863_a_303192]