2,941 matches
-
pe Lider (care știe că va fi ucis și dorește să nu fie cruțat!), Aomame conversează, epifanic, cu el. Fukada îi mărturisește că el însuși, ca Lider absolut, nu e decît un pion într-un joc ce merge dincolo de barierele raționalității. În acest "joc", Oamenii Mici creează "clone" ale indivizilor reali (în "crisa lide de aer"), cu care, ulterior, populează lumea. Mesajul "ideologic" al lui Murakami este, prin urmare, suficient de lizibil: Liderul e Scriitorul care se vrea omniscient și omnipotent
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
un moment dat, în zona plăcerilor lumești, înșelătoare, numai pentru a-i indica, epifanic, precaritatea condiției umane, în timp ce manus crisul introspectiv al lui Heller (manuscris ce trebuie văzut și el ca o parabolă a unei călătorii autoscopice) eșuează într-o raționalitate rece și impersonală, menită să-i arate autorului său urgența (auto)inventării emoționale (de altfel, lecția principală a lui Pablo pentru Harry este că Nirvana nu are cum să fie asumată decît printr-o dozare corectă a emoției și rațiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
nealterată de nici o "impuritate" emoțională ori instinctuală. Jucătorii lui Hesse aspiră la o stare intelectuală supremă, lipsită de orice constrîngere existențială. Dacă Ordinul este o elită a umanității, atunci "jucătorii cu mărgelele de sticlă" în străduința lor de transformare a raționalității în modus vivendi devin o "elită a elitelor". În universul vîrfurilor, Joseph Knecht ajunge vîrful prin excelență, fiind ales magister ludi, maestrul absolut al "jocului" (deși rădăcina lud, în latină, poate trimite și la "școală", la un "maestru al inițierilor
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Universității de Vest, 2014; vol. III P-Z, Timișoara, Editura Universității de Vest, 2014. Cornea, Paul, Studii de literatură română modernă, București, Editura pentru Literatură, 1962. Cornea Paul, Introducere în teoria lecturii, Iași, Editura Polirom, 1998. Cornea, Paul, Interpretare și raționalitate, Iași, Editura Polirom, 2006. Coteanu, Ion, Stilistica funcțională a limbii române. Stil, stilistică, limbaj, București, Editura Academiei, 1973. Coteanu, Ion, Stilistica funcțională a limbii române. Limbajul poeziei culte, București, Editura Academiei, 1985. Coteanu, Ion, Semantică și semiotică, București, Editura Științifică
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
articol/10447/ Daniel-Cristea-Enache/O-istorie-critica-II-Istoria-critica-a-literaturii-romane-5-secole-de-literatura-de-Nicolae-Manolescu.html. 93Vezi Alex Ștefănescu, Istoria literaturii române contemporane (1941-2000), București, Editura Mașina de Scris, 2005, 1176 p. 94 Ibidem, p. 397. 95Ibidem, p. 397. 96"Deși face parte dintr-o generație de poeți care a repudiat raționalitatea discursului liric (și aceasta nu numai pentru a satisface exigențele esteticii moderniste, ci și pentru a da o replică sfidătoare pretențiilor formulate de autoritățile culturale ale epocii), Ana Blandiana a reintrodus în poezie reflecția, adevărata reflecție, aceea pe care mari
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Toleranța se raportează În mod esențial la ceea ce este dezagreabil, neplăcut sau moralmente sancționabil.” Toleranța este mai mult decât simplă consimțire, este manifestarea unei anumite Îngăduințe rezonabile față de atitudini dezaprobate, stânjenitoare și chiar neînțelese În totalitate. De altfel, excesul de raționalitate duce la „moartea toleranței”, aceasta definindu-se la nivelul conștiinței complete, În egală măsură rațiune, dar și afectivitate și voință. În al doilea rând, toleranța este un principiu moral care Însă Își găsește substanța sa concretă doar În plan politic
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
de conștiința morală, aceasta din urmă fiind rezultatul observării faptelor. Omul nu se naște nici bun, nici rău; rațiunea Îl orientează pe om spre bine, răul provenind din ignoranță. Pentru perfecțiune este necesară cunoașterea de sine. Fiind o ființă nobilă - raționalitatea Îi conferă această noblețe - omul poate distinge și opta Între bine și rău, Între scopurile bune și cele rele. Adept al stoicismului - publică chiar un decalog al stoicilor - Dimitrie Cantemir afirmă că oamenii, În lipsa Atât Grigore Ureche cât și Miron
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
de teorie de bază, despre care vorbește J. Habermas ca monde veçu (lume, experiență trăită). Gîndirea economică zăbovește asupra unora din dificultățile cu care se confruntă civilizația noastră, "o civilizație care așa cum spunea K. R. Popper năzuiește spre umanism și raționalitate, spre egalitate și libertate, o civilizație ce se află încă (...) la vîrsta copilăriei și care continuă să crească în ciuda faptului că a fost de atîtea ori trădată de atîția lideri intelectuali ai omenirii"5. Pentru a regîndi economia este necesar
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
subtile (mai mult sau mai puțin spontane) se pun în operă, dezechilibrele trăiesc, evoluează, se deplasează, ajustările intervin în condiții care hrănesc analiza structurală și analiza sistemică. Pe de altă parte, deciziile individuale, chiar raționale, pot conduce la dezechilibre globale, raționalitatea fiind ea însăși relativă. Este evident faptul că nu există canon fix, anistoric, care să definească realitatea în sine (Kuhn, Feyerabend, Foucault), dar nu putem accepta pentru aceasta ideea relativității absolute în care totul vine să se dizolve; la limită
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
un relativ el se absolutizează. Relativitatea relativității este absolutul, care nu poate fi, din fericire decît apanajul divinității ... De aceeași manieră, dacă este legitim să nu aplicăm la toate nivelurile de analiză aceeași logică, nu o putem nici încredința unei raționalități pur formale, care nu ar avea altă lege decît pe aceea a coerenței gîndirii. Raționalitatea așa cum a conceput-o Descartes este și ea o proiecție a rațiunii divine. Între logica abstractă, fără corespondent în fenomenele naturale și culturale și o
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
decît apanajul divinității ... De aceeași manieră, dacă este legitim să nu aplicăm la toate nivelurile de analiză aceeași logică, nu o putem nici încredința unei raționalități pur formale, care nu ar avea altă lege decît pe aceea a coerenței gîndirii. Raționalitatea așa cum a conceput-o Descartes este și ea o proiecție a rațiunii divine. Între logica abstractă, fără corespondent în fenomenele naturale și culturale și o logică informală, bazată pe o experiență care face legătura între spirit și lucruri, trebuie aleasă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
adevăr, uneori pare că economia a fost propulsată pe principiul simetriei, care cere ca fiecare nouă teorie să fie totdeauna exact reversul celei vechi"2. Se remarcă faptul că întreaga concepție a lui Kuhn nu constituie numai un atac contra raționalității în dezvoltarea cunoașterii; ea este, de asemenea, dirijată împotriva realismului științific. Căci, dacă schimbarea de paradigmă antrenează o schimbare a viziunii noastre despre lume, nu există numaidecît un progres spre adevăr, un drum spre o imagine adevărată a lumii, căci
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
avantajului, profitului etc.) sub constrîngere. Deja pentru Robbins, ca și pentru Alfred Marshall, urmărirea rațională a maximizării cîștigurilor devine un scop în sine, o normă de comportament. Pentru Marshall, economia depinde de o evaluare ultimă de unde ia naștere afirmația că raționalitatea și capacitatea de a alege în cunoștință de cauză sînt dezirabile. Dacă iraționalul, abandonul în favoarea forțelor oarbe ale stimulilor exteriori și, de fiecare dată, a impulsurilor necoordonate sînt bunuri de preferat tuturor celorlalte, atunci este adevărat că rațiunea de a
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
pot regăsi atît concepția clasică (producție, repartiție și consum al bogățiilor), cît și concepția abstractă, care privilegiază un comportament sau principiu al non-risipei. 2.5. PRINCIPIUL GENERAL AL ACȚIUNII RAȚIONALE În privința acestui principiu există două abordări. 1) Prima consideră principiul raționalității un dat invariabil al naturii umane, o realitate cotidiană și banală, constatată prin experiență. Aceasta trimite la o presupoziție, la un apriorism nonistoric sau transistoric. Economiștii clasici, utilizînd această abordare, au produs remarcabila doctrină liberală. Începînd cu F. Quesnay și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
întîlnesc aici concepte precum cel de "mînă invizibilă" și de "ordine naturală". Această mînă invizibilă a jocului intereselor private este cea care ghidează sistemul capitalist, conceput ca realizare a ordinii naturale a societății. Astfel, plecînd de la presupunerea unui principiu de raționalitate imanentă naturii umane, se ajunge foarte curînd la deducția logică a unui sistem economic particular, economia de piață capitalistă, prezentată drept sistemul economic ideal. Sînt lămuritoare cuvintele lui Adam Smith: "Îndepărtîndu-se în întregime toate aceste sisteme fie de preferințe, fie
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
industriei particularilor și de a o dirija spre întrebuințările cele mai adecvate interesului general al societății"7. În pofida preocupării pentru obiectivitate și a refuzului său de a face judecăți de valoare, concepția abstractă a economiei fondate pe principiul general al raționalității, înțeles ca "postulat al naturii umane", reprezintă un demers ideologic ce conduce la apărarea unui sistem economic particular. A doua manieră de a introduce principiul raționalității în sistemul economic constă în conceperea acestui principiu ca produs al istoriei. În acest
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
a face judecăți de valoare, concepția abstractă a economiei fondate pe principiul general al raționalității, înțeles ca "postulat al naturii umane", reprezintă un demers ideologic ce conduce la apărarea unui sistem economic particular. A doua manieră de a introduce principiul raționalității în sistemul economic constă în conceperea acestui principiu ca produs al istoriei. În acest sens, ne putem referi la interpretarea foarte des citată a lui Oskar Lange, potrivit căruia "în întreprinderea capitalistă, pentru prima dată în istoria dezvoltării activității economice
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
mare diversitate de țeluri ale activității economice, cuantificate în grade diferite și incomensurabile între ele: nu există mai multă comensurabilitate. În aceste condiții, activitatea urmează cutuma și tradiția, realizează scopurile tradiționale, stabilite cu ajutorul mijloacelor tradiționale"8. În alți termeni, principiul raționalității emerge și se impune la un moment istoric dat, cînd apar formele schimbului comercial și monetar. În societățile anterioare, cum arată O. Lange, activitatea economică își realizează scopurile cu ajutorul tradiției și al mijloacelor stabilite prin aceasta, fără a proceda la
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
analiză rezonabilă a unora sau a altora. Scopurile sînt stabilite cu ajutorul moralei, aprobate de religie și uneori sancționate prin legislație. Astfel, domnia rațiunii ar începe o dată cu apariția capitalismului. Se poate pune întrebarea: cum este interpretată această emergență istorică a principiului raționalității? Analiza lui Lange precizează următoarele elemente înlănțuite: a) dezvoltarea raționalității este legată de dezvoltarea producției comerciale capitaliste. Activitatea orientată spre cîștig devine una fondată pe raționament, altfel spus, o activitate rațională. Agenții esențiali ai economiei capitaliste, comercianți, bancheri, antreprenori etc.
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
cu ajutorul moralei, aprobate de religie și uneori sancționate prin legislație. Astfel, domnia rațiunii ar începe o dată cu apariția capitalismului. Se poate pune întrebarea: cum este interpretată această emergență istorică a principiului raționalității? Analiza lui Lange precizează următoarele elemente înlănțuite: a) dezvoltarea raționalității este legată de dezvoltarea producției comerciale capitaliste. Activitatea orientată spre cîștig devine una fondată pe raționament, altfel spus, o activitate rațională. Agenții esențiali ai economiei capitaliste, comercianți, bancheri, antreprenori etc., sînt primii agenți economici supuși principiului raționalității; b) originalitatea interpretării
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
înlănțuite: a) dezvoltarea raționalității este legată de dezvoltarea producției comerciale capitaliste. Activitatea orientată spre cîștig devine una fondată pe raționament, altfel spus, o activitate rațională. Agenții esențiali ai economiei capitaliste, comercianți, bancheri, antreprenori etc., sînt primii agenți economici supuși principiului raționalității; b) originalitatea interpretării lui Lange este de a-și fi propus să fie încă mai generală: principiul raționalității, care se impune mai întîi în condițiile particulare ale sistemului capitalist în curs de apariție, tinde să devină un principiu general de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
pe raționament, altfel spus, o activitate rațională. Agenții esențiali ai economiei capitaliste, comercianți, bancheri, antreprenori etc., sînt primii agenți economici supuși principiului raționalității; b) originalitatea interpretării lui Lange este de a-și fi propus să fie încă mai generală: principiul raționalității, care se impune mai întîi în condițiile particulare ale sistemului capitalist în curs de apariție, tinde să devină un principiu general de comportament. El se răspîndește și se impune, în mod progresiv, în toate sectoarele de activitate socială: activitatea economică
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
sistemului capitalist în curs de apariție, tinde să devină un principiu general de comportament. El se răspîndește și se impune, în mod progresiv, în toate sectoarele de activitate socială: activitatea economică este domeniul cel mai vast de aplicare a principiului raționalității și, în egală măsură, cel în care acest principiu a apărut mai întîi, dar nu este singurul. Pe de altă parte, principiul economic și-a cucerit și continuă să-și cucerească noi domenii de aplicație (tehnica, strategia militară, cercetarea științifică
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
a cucerit și continuă să-și cucerească noi domenii de aplicație (tehnica, strategia militară, cercetarea științifică). În sfîrșit, se regăsește aici dificultatea de a sesiza specificitatea științei economice. Economia este pretutindeni. Practica economică pozează ca sursă, ca matrice a întregii raționalități. Raționalul cîștigă, în mod progresiv, toate celelalte aspecte ale practicii sociale. Fără a aprofunda aceste considerațiuni privind natura economiei, ne vom limita să propunem, în continuare, cîteva definiții ale unor economiști de largă formație științifică. Astfel, un econometrician ca E.
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
sistemului s-ar prezenta în următoarea manieră: 1. motorul activității economice este căutarea celui mai mare profit sau a celui mai mare cîștig monetar. Sombart definește mentalitatea capitalistă prin trei caracteristici: spirit de achiziționare; spirit de concurență și spirit de raționalitate (adică aprecierea tuturor lucrurilor plecînd de la un calcul al costurilor și randamentelor); 2. organizarea juridică și socială se caracterizează la rîndul său prin patru trăsături: * proprietatea privată asupra mijloacelor de producție; * muncitorul dispune în mod liber de forța sa de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]