1,583 matches
-
Internet. În același timp, ziare mici, cum era Cotidianul, aveau mult mai mulți cititori online decât exemplare tipărite. Iar unele publicații de mare succes pe Internet, ca HotNews.ro, nici măcar nu aveau o ediție de print. Jurnaliștii online erau încă rara avis în peisajul media din România în anii 2005-2006. La Facultatea de Jurnalism și științele Comunicării, unde începusem, în 2001, primul curs de jurnalism online din învățământul universitar românesc, încă petreceam o mare parte din întâlnirea introductivă explicându-le studenților
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
al cadourilor. Apoi venise vremea să fie trimisă afară să se joace; devenise curioasă și urâse femeile pentru care era depărtată. Se întîmpla însă s-o uite acolo, la petrecerea lor, și atunci femeile ce râdeau în hohot și pentru rare Liră n-o mai băga în seamă i se păreau nesuferite și fericite. Când încerca să-și arate încăpățînaiea, Lică, arzîndu-i o cravașa, zicea disprețuitor: ,,E cam toantă!" Dar, în genere, trăiau bine. Afacerile, Lică le făcea de preferință cu
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
întorși de curând din Germania, r u diplome curioase chiar pentru doctorul Rim, admirator al școalelor de-acolo. Băieții, plecați din clasa Vil-a, fiindcă nu puteau scoate liceul la căpătâi, aveau, după cinci ani numai, diplome do farmaciști, în rare se vorbea și de bacteriologic. Ei se chemau de-a binelea doctori și bacterologi. O foarte variată repartizare pe specialități și o organizare foarte diversă a studiilor cuprindea, probabil, astfel de diplome. Liberate foarte cinstit, erau anevoie de echivalat în
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
morală la fel muzicanților. Solidaritatea cu animatorul determina o interpretare desăvârșită. In realitate, Marcian se adăpostise acolo dintr-un sentiment de teamă pricinuit de coralul pe care i se părea acum că-1 oferă Elenei ca pe un buchet de flori, rare, e drept, dar cu manșetă de hârtie, la o aniversare de familie. Sentiment de ridicol și de emoție destul de caracteristic. După ce întreg concertul i se strecurase pe dinainte ca un vas fantomă melodios, Elena nu știu când și cum s-
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Dan Prelipcean (violoncelă - adică membrii de astăzi ai cvartetului - sunt deja celebre. «Talent, abordare profesională și de o calitate desăvârșită»; «o mărturie a maturității și a măiestriei emoționante»; «un impecabil cvartet de avangardă»; «triumful cvartetului», «acești interpreți români impecabili»; «o rara avis a muzicii românești - personalitate rară răsfrântă în patru precum culorile curcubeului» - sunt doar câteva dintre ovațiile cu care cronicarii lumii, unii dintre ei critici muzicali de renume, profesori la marile școli de interpretare sau chiar membrii unor formații concurente
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
Mândru Katz rămâne peste timpuri, într-un gest mijlocit tot de elevul său, care a găsit imagini filmate la Istanbul, cu puțin timp înaintea accidentului cardiac, în timp ce interpreta Sonata lunii de Beethoven. Un DVD, intitulat „Artiști legendari fără rival în rare imagine filmate cu sunet“, este disponibil din 2006. Anul în care criticul Grigore Constantinescu l-a scos o clipă pe pianist din uitarea românească. Asemenea altor mari artiști decizia de a rămâne în Occident, luată în 1958, în cursul unui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
de mine / încât orice secundă a oricărui vers / nescris de tine / îmi sărută stins fiecare anotimp / al fiecărui iubit / ce lumina atinge și-nchide“. (Deșteptarea de mine) ‹ Să recapitulăm. Deșteptarea de mine, adică de Ana Cioriciu Ștefănescu, e atât de rară (cât de rară? lunară? trimestrială? anuală?) încât orice secundă a oricărui vers nescris de tine, adică de iubitul poetei, sărută stins fiecare anotimp al fiecărui iubit... Gata, am pierdut firul! Să o iau altfel. Orice secundă a oricărui vers nescris
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
orice secundă a oricărui vers / nescris de tine / îmi sărută stins fiecare anotimp / al fiecărui iubit / ce lumina atinge și-nchide“. (Deșteptarea de mine) ‹ Să recapitulăm. Deșteptarea de mine, adică de Ana Cioriciu Ștefănescu, e atât de rară (cât de rară? lunară? trimestrială? anuală?) încât orice secundă a oricărui vers nescris de tine, adică de iubitul poetei, sărută stins fiecare anotimp al fiecărui iubit... Gata, am pierdut firul! Să o iau altfel. Orice secundă a oricărui vers nescris de El (dar
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
un loc. Doru, se vedea bine, refuza felul ăsta de compromisuri și familiarități cu iot ce-i mai rămăsese din rectitudine, apoi era deprins cu iubirea Lenorei, nu vroia altceva, pe altcineva. Era acum la el o încăpățînare pentru regimul rare se nimicea. Era rezistența lui supremă pentru a salva patriarhatul. Lina, mai deprinsă cu salturile mașinei pe hopurile șoselei, povesti cu satisfacție că - ce era, ce nu era - în sfârșit, totul avea să se schimbe în bine deoarece Lenora primea
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
muștei Mima somptuos ca un manșon, Locuiește, cetluită, somnurile-i seminale În o rouă de poleiuri: Rașelica Nachmansohn. - O! vegheat din Jilțul Naibei al Pământurilor Nalte, De atlaz tulip în creștet încheiat cu cap de mort, "Mult" poesc, cioplirea unei rare și pierdute dalte, Pașadia își despoaie înnoptat semețu-i port. - O! scuipat de înverzita tuse-a spumelor putride, Cocoțat pe naufragii, nefiresc ca-ntr-un ochean, Împuind cămara nopții cu oracole stupide, Gore freamătă-n jiletcă de râios batracian. - Cântec, lebădă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
pe la anticariat. Nu vroia să Își refuze o plăcere aparte. Chiar se simțea bine acolo. Într-o lume mult prea veselă, Într-un veac ce se anunța criminal, era bine să-și afle mici refugii. Întîlnirile din bibliotecă, atît de rare În ultima vreme, Îl Îndepărteau, printre altele, de heringii hulpavi, avea el un gînd; chiar, cum să se lase mîncat de niște pești? Sau adjudecat de Ingrid? Aceasta venea mereu peste el; Thomas nu rămînea, Într-un an, mai mult
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Mangop (Frații Jderi) - Floarea, mama lui Niculae (Culi) Ursake, simbol al maternității prin dragostea pentru fiu (Ochi de urs). 6) Epitrop - Fiul vornicului Iordache și al vornicesei Smar anda, doctor în drept la Paris, spirit rafinat, cititor de cărț i rare (Locul unde nu s‐ a întâmplat nimic) - Ana Tulbure. 7) Tudorița Nechita - Fata orfană, crescută de unchiul ei, Andrieș Lunceanu. Tatăl muri într‐un accident cu cai, iar mama nu i‐a supraviețuit decât puțină vreme (Floare ofilită). 8) Apare
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
toate simțirile trupului, care sunt imagini ale lucrurilor, să fie viețuite în Dumnezeu". Și a trăit din plin sublimul final al Ethicei: "Sed omnia praeclara tam difficilia quam rara sunt" dar toate lucrurile minunate sunt tot atât de dificile, pe cât sunt de rare. Acesta este destinul pe care și l-a asumat Nietzsche: Nur Narr ! Nur Dichter! "Cum aș suporta să fiu om, dacă omul nu ar fi de asemenea poet și dezlegător de enigme ?... Să nu mai voiesc, și să nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
cu nasul în televizor sau în calculator pânè la cel mai vârstnic care cere cu voce tremuratè întoarcerea la vremurile de odinioarè?! Românul, domnilor, și-a pierdut definitiv noțiunea prezentului! Suntem o țarè care nu trèiește în prezent! Au fost rare momentele când noi am fost prezenți în istorie, dar atunci când am reușit, printr-un miracol, sè fim prezenți în istorie, am și înfèptuit ceva! Sè dau numai trei exemple: Unirea micè din 1859, Unirea Mare din 1918 și Revoluția din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
însemnările tale de călătorie și scrii un poem. șase în al treilea loc: este vremea ritualului sacru, a venit noaptea, ești singur pe plajă lângă un zid de cranii cu alge, tocmai ai găsit o cochilie de scoică-tridacna-gigas, atât de rară, te așezi în genunchi, spui de trei ori rugăciunea inimii, scoți ușurel inima ta mare de sub vestuța de pluș kaki, o așezi în scoică, funcționezi acum pe circulația extracorporeală, de rezervă, vezi inima ta pulsând pentru drumul tău către grădina
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
într-un fiu nepăsător. Când am fost eu nestăpânit? — N-ai făcut un mare tărăboi pentru ceva întâmplat în camera Doamnei Sanjo, până-n zori, acum două nopți? Slujitorii și actorii care beau în camera alăturată se prefăceau a nu auzi rara - sau, mă rog, poate nu chiar atât de rară - ceartă dintre soț și soție. Dar, tocmai în acel moment, Hideyoshi ridică glasul, strigând: — Ei, atențiune! Ce părere are publicul despre spectacolul acestui cuplu? Unul dintre actori răspunse: — Da, într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
N-ai făcut un mare tărăboi pentru ceva întâmplat în camera Doamnei Sanjo, până-n zori, acum două nopți? Slujitorii și actorii care beau în camera alăturată se prefăceau a nu auzi rara - sau, mă rog, poate nu chiar atât de rară - ceartă dintre soț și soție. Dar, tocmai în acel moment, Hideyoshi ridică glasul, strigând: — Ei, atențiune! Ce părere are publicul despre spectacolul acestui cuplu? Unul dintre actori răspunse: — Da, într-adevăr, mie mi se pare că doi orbi se joacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
toată Europa K. Malevicz (Ministerul Cultelor n’a consimțit întoarcerii lui în Polonia), Marcussis, Halicka, Lypschitz, Kissling etc. Ceilalți se confundă în mulțimea adepților clasicismului, cezanismului, impresionismului moderat în grupul Rhytm. După 1922 tablourile și sculpturile formiștilor sînt cu totul rare în expozițiile Warșoviene. (...) Ei au explicat în public și pentru prima oară problemele formale de artă. Defectele lor sînt o construcție insuficientă, lipsă de ordine și de moderație, lipsa unui program clar și hotărît, și prea mult loc sentimentalismului. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
am fost duși în partea de vest a dealului, ca să ne întindem corturile și să ne pregătim pentru masa de seară. Atunci am aflat că Tabea nu ajunsese încă și că Werenro fusese trimisă la Tyre, ca să târguiască vopseaua aceea rară purpurie care-i plăcea Bunicii. În dumbravă nu locuia nici un bărbat. Rebeca era servită de femei și tot ele se îngrijeau și de pelerinii care veneau să-i ceară sfatul sau să asculte profețiile celei pe care o numeau „Oracolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
dădea nume. Altele erau scena marilor aventuri din visele lui. Strada era microcosmosul lui și acolo își găsea el toate plăcerile și suferințele. Mic și pricăjit, era o parte a drumului, întocmai ca oricare din pietrele acestuia. într-una din rarele lui incursiuni în lumea cuvintelor rostite, îi spusese cu toată sinceritatea Elfridei Gribb, soția lui Ignatius Q. Gribb, gânditorul orașului, — De n-aș fi eu, drumul s-ar surpa. Pietrele au nevoie de dragoste la fel de mult ca și dumneata. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
transforma Într-o adevărată aventură. Era Înalt și slab, cu degetele nefiresc de lungi, fapt care Îi conferea o anume delicatețe În a apuca orice obiect. Locuia Într-o clădire veche, din cărămidă roșie, undeva spre Mahalaua Cărbunarilor, și, pentru rarele lui apariții printre oameni, i s-ar fi putut spune, cu ușurință, „Călugărul”. Cel mai mult iubea să se trezească dimineața Învăluit de mireasma puternică a trandafirilor nenumărați și multicolori, care erau pretutindeni În cameră. Drogul parfumului lor Îl Înnebunea
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
detracată a gloriei. Obsesia puterii a prins rădăcini în om nu de la Lucifer (care nu ținea să salveze pe nimeni), ci de când am avut intuiția faptului că ne este îngăduit să putem ajunge „dumnezei“. Cea mai importantă formă de tulbu rare psihică în economia speciei i se „datorează“, așadar, Divinului, căruia, se pare, i le-am în țe les pe toate pe dos încă de la început, de când bântuiam prin paradis. Altfel nu se explică euforia răstălmăcirii universale a răstignirii lui, de
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
pe Aurora n-o deranjează să dea o mână de ajutor la curățenie și la gătit, camera e gratis. Frumos din partea lui Joyce. Deja aveam aproape șase luni de când ne făceam de cap și, chiar dacă locuiam în case separate, erau rare săptămânile când nu petreceam măcar două sau trei nopți în același pat - al ei sau al meu, în funcție de ce dictau circumstanțele sau starea de spirit. Era cu vreo doi ani mai tânără decât mine, adică o băbătie, dar, la cinzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
ființa cu acea de nedescris frumusețe, cu acel inegalabil aer curat, proaspăt și binefăcător, porni coborârea. Încet, cu pruncii de mână, mai sporovăind câte ceva, cu micuții. și totul era atât de frumos! Atât de încântător! Atât de ca-n lumea rarelor vise! Ajunși la mașină, își luară merindea, bucceaua cu pături, cearșafurile, penru fiecare câte unul, pernuțele, apa de băut și se așezară să prânzească. Prânziră. După care, adormiră. Mama dormea mai profund. Băieții se mai foiau, se mai mișcau, apoi
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
vânt înghețat, uscându-i gâtlejul și făcându-l să tremure de frig sub cămașa ușoară. Au trebuit să-și deschidă drum dând ghionți printre cei trei sute de pasageri de curând vărsați dintr-un imens „Boeing 747“ care alergau disputându-și rarele taxiuri disponibile și găsiră, printr-o minune, loc într-un autobuz arhiplin pe care un negrotei asudat îl conduse cu o viteză de sinucigaș pe șoseaua sinuoasă, până când primul semafor al orașului îi opri avântul și reduse viteza la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]