7,913 matches
-
profiți de ușa larg deschisă spre o participare diurnă. Cam așa ne simțim deseori în timpul lecturii povestirii „Idile” . Fie că ne reamintim de triunghiul erotic biblic: Eva-Adam-Mefisto (Șarpele) și altele, fie cel din proza lui Ion C. Gociu - Idile - :Violeta-George-Bebe, realismul, epurat de eticismul meschin, „europenizat”, de falsă pudoare, face „acceptabilă”, „motivată” această treime, hotărîtă de factori mai puțin ortodocși. Discutabili ori nu. Nu are rost să insistăm. Să anulăm în observații colaterale ceea ce autorul a fixat filigranatic în termenii cuvântului
NOTE DE LECTURĂ de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384839_a_386168]
-
care are privilegiul de a fi primul curs de această factură din istoria Universității bucureștene. Autorul evidențiază adevărurile, dar și limitele cunoașterii științifice, pronunțându-se împotriva dialecticii și a tuturor idealismelor care au marcat istoria gândirii omenești, de pe pozițiile unui realism lucid, care ne lasă să întrezărim poziția tragică a gânditorului creștin care știe că, dincolo de adevărurile relative la care cugetarea omenească poate ajunge, stă nedezlegată marea taină a Adevărului (5). Totuși, departe de a se complace în limitele culturii răsăritene
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU ?' ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384836_a_386165]
-
După 1989 a acumulat un mare grad de ură. M-am întrebat mereu de ce această antipatie. N-a fost prea iubit nici de generația ’60, iar după ’90 i s-a pus în cap orice, inclusiv faptul că a inventat realismul socialist. Or, celebra discuție povestită de Păunescu e reală. Preda i-a spus lui Ceaușescu: „Dacă vreți să reintroduceți realismul socialist, eu, Marin Preda, mă sinucid!” Și a coborât scările, transpirat, iar când a ajuns jos a zis: „Dom’le
NICOLAE BREBAN DESPRE MARIN PREDA ŞI MOROMEŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384487_a_385816]
-
iubit nici de generația ’60, iar după ’90 i s-a pus în cap orice, inclusiv faptul că a inventat realismul socialist. Or, celebra discuție povestită de Păunescu e reală. Preda i-a spus lui Ceaușescu: „Dacă vreți să reintroduceți realismul socialist, eu, Marin Preda, mă sinucid!” Și a coborât scările, transpirat, iar când a ajuns jos a zis: „Dom’le, dacă nebunul ăsta nu voia să renunțe, ce făceam, trebuia să mă sinucid!” Vorbind despre structura țăranului român, Nicolae Breban
NICOLAE BREBAN DESPRE MARIN PREDA ŞI MOROMEŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384487_a_385816]
-
mai valoros pe lume, bunăstare și pace”. Suplețea limbajului și fragmentarismul e, deopotrivă, o metodă și o viziune, căci fizionomia exterioară se încheagă prin acumulări lente de senzații și detalii. Romanul se poate încadra în specia celor ce oscilează între realismul autentic și science fiction. Cartea este experiență, iar experiența înseamnă contact cu ființa, ființa fiind personajele, deci, reînoire a sinelui prin acest contact. Medic de profesie, Mircea Pavel Morariu abordează în mod psihologic acțiunile personajelor sale, fiind ispitit de jocul
CONCEPTE FUNDAMENTALE DESPRE VIAȚĂ ÎN OPERA LITERARĂ A SCRIITORULUI MIRCEA PAVEL MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382304_a_383633]
-
înăscute ale lui Ovidiu, precum și toate câștigurile pe care le datora profesorilor săi, frecventării saloanelor și satisfacțiile vieții romane, se regăsesc în „Metamorfoze”. Expresia e căutată, pitorescul și plastica sunt foarte apăsate, adesea gradate în chip fericit, mergând până la un realism brutal”( J. Bayet). „Tristele” sunt elegii în care poetul își deplânge amarul zilelor petrecute în exil, apăsat de singurătate, de dorul după cei lăsați acasă, de cerul veșnic senin al Italiei. În acestă operă este primul poet care descrie trecutul
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
este totul pierdut ne-o dovedește acest buchet, de acum înmiit, al numerelor acestei prestigioase reviste pe care sfințiile și domniile lor ni le dăruiesc tuturor, spre luare aminte, lucrare și împlinire. Doresc să apreciez în mod deosebit seriozitatea, competența, realismul, discernământul, hărnicia și dărnicia membrilor care fac parte din acest veritabil colectiv redacțional, de astăzi, fără a-i uita nici pe cei din trecute vremuri, și să-i felicit pentru tot efortul depus în desfășurarea activității lor, cu timp și
REVISTA EPARHIALĂ “FOAIA DIECEZANĂ” DIN CARANSEBEŞ, A EPISCOPIEI CARANSEBEŞULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384051_a_385380]
-
Ștefan Ehling de a evoca realitatea non-accidentală, natura neschimbătoare a lumii și a individului - de a o evoca neostentativ, fără efort, și fără a oculta nimic din ce a văzut și a trăit, fără a renunța la detaliile concrete, la realismul decis, uneori crud, al relatării. Altfel spus, Ștefan Ehling rămâne, de la un capăt la celălalt al cărții sale, scriitor, în accepțiunea deplină a cuvântului. El nu se grăbește să ia atitudine, nu-și îngăduie să emită fraze retorice, încărcate de
EUGEN DORCESCU, IDEOLOGIE ŞI LITERATURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383460_a_384789]
-
ferește, e adevărat, de prelucrările teoretice ale realității, lasă în seama timpului grandilocvența, necruțarea, deșertăciunea lor. Pe de altă parte, nu ignoră, și bine face, prelucrarea realității după - așa-zicând - ideologia estetică, după canoanele sigure, îndelung verificate, atestate axiologic, ale realismului clasic, evitând experimentele orgolioase și sterile. Ignoră, totuși, sau pare a ignora, determinarea spirituală a lumii văzute. Eu, unul, cred cu tărie că Dumnezeu l-a aruncat pe om în istorie și, pentru a se descurca, pentru a rămâne om
EUGEN DORCESCU, IDEOLOGIE ŞI LITERATURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383460_a_384789]
-
Artiști Bernard Anthony (Tony) Melvin: Festivalul Sacrificiului din Turcia, Săptămâna Sfântă din Sicilia... călătoriile fotografului Bernard Anthony Melvin sunt prilej de meditație asupra lumii contemporane și o subtilă evaluare a ei, păstrând înțelesuri intelectualiste dincolo de realismul, uneori frust, surprins în fiecare cadru. Tony s-a născut în Goosebay, Labrador, Canada, în 1968, si a crescut în Halifax, Nova Scoția. Și-a început cariera de fotograf freelancer în 2007, după o perioadă în care a lucrat ca
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92350_a_93642]
-
deveni el însuși „Hristos”, adică ființă de comuniune și de adevărată viață. De două mii de ani fiecare Liturghie, fiecare taină este un eveniment al Cincizecimii. Fiindcă Sfânta Liturghie îl revelează pe Domnul Iisus Hristos. Adevărul ca vizită, ca prezență și realism, dar nu din afară ci ca „trup” adică interior propriei noastre experiențe, ca o comuniune în interiorul Bisericii, a comunității Ei, și nu într-o cunoaștere rațională sau într-o experiență mistică interioară individuală, desprinsă de Biserică, ca și comuniune cu
DESPRE SENSUL SFINTEI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN VIZIUNEA PREOTULUI, CE SE AFLĂ ÎNTRE SPOVEDANIE ŞI DUHOVNICIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385317_a_386646]
-
Fănuș Neagu, Nicolae Velea, Radu Cosașu, Adrian Păunescu, Petru Popescu, Gheorghe Pituț, Gheorghe Suciu, Virgil Mazilescu, Ion Băieșu și mulți alții care, la acea vreme, porniseră pe drumul literaturii mai puțin îngenunchiate, încercând să se smulgă din chingile așa-zisului realism socialist. Cert este că, după citirea acestei proze, discuțiile au fost mai mult decât înfierbântate. Proza lui Mihai Vișoiu era catalogată în fel și chip. Unii susțineau că are elemente comune cu romanele lui Jack London și Ernst Hemingway, alții
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]
-
Așa cum ne-a bucurat și pe noi, românii, și pe alți cititori de pe alte tărâmuri îi va bucura. Ei vor descoperi astfel o proză vâlvătăie, o proză vijelie, o proză incitantă și tulburătoare în același timp, o proză de un realism crud amestecat cu o nebănuită dar atentă sensibilitate. Vor afla despre oameni, locuri, fapte, unele care astăzi ar părea grotești, dar care, din nefericire, constituiau realitatea în timpul copilăriei și a primei tinereți a lui Mihai Vișoiu. Curgerea povestirii este firească
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]
-
lumii animale (cai, bizoni, cerbi). Grația și acuratețea reprezentărilor din peștera Altamira este atât de frapantă încât la început s-a crezut că ar fi vorba de un fals, suspectând de fraudă vreun artist șugubăț contemporan. Surprinși de expresivitatea și realismul imaginilor de animale zugrăvite pe pereții peșterii, artiști de talia lui Miró și Barceló nu s-au sfiit să se inspire din ele. De ce atâta tevatură pentru niște desene aparent simple? Pentru că sunt proba unanim recunoscută a saltului mental pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93054_a_94346]
-
alt mare prieten al României. Franța a făcut posibilă unirea principatelor. Franța a fost aceea care i-a introdus pe români în Europa secolului al XIX-lea, în calitate de cetățeni demni de luat în seamă. Tot ce a însemnat romantism, clasicism, realism, simbolism în literatura română, o literatură încă destul de tânără dar cuprinzând accente creatoare unice, până la altitudinea universalității pe alocuri, pornește de la experiențele literare franceze. Între cele două războaie, Paris, orașul lume, a fost locul unde Brâncuși s-a descoperit pe
Franța, un prieten neglijat – C.F. POPESCU [Corola-blog/BlogPost/93048_a_94340]
-
miresmele bucătăriei indiene și de rafinamentul gastronomiei franțuzești. „Farmecul romanului stă în incredibila întâlnire dintre Slumdog Millionaire șiRatatouille.“ - New York Times Books Review „Un roman minunat, ca un basm.“ - National Public Radio „Acest roman, de proporții mitice, dar povestit cu un realism plin de sensibilitate, este un tribut uimitor adus devoțiunii față de familie și hrană, în această ordine.“ -Booklist „Extraordinar! De departe cel mai bun roman despre lumea bucătăriei!“ - Anthony Bourdain Richard C. Morais este în prezent editorul revistei financiare americane Barron
Lansarea bestsellerului „ Madame Mallory şi micul bucătar indian“ [Corola-blog/BlogPost/93363_a_94655]
-
de-al doilea, Destăinuiri literare (1979), desfășoară o retrospectivă mult mai detașată asupra întregii sale existențe. În timpul comunismului nu și-a schimbat semnificativ stilul, ci mai degrabă tehnica - majoritatea operelor sale fiind acum realizate în ulei - însă a răspuns rigorilor realismului socialist prin subiecte acomodate momentului: Căpitan Costache (călăul poporului, 1848), Șiretenia lui Hangerli, Lumea veche și cea nouă 1848 etc. A figurat printre expozanții Grupului plastic al pictorilor și sculptorilor din U.S.A.Z. „Flacăra” (1948), Expoziției femeilor democrate (1949
“Vindecări miraculoase” – Lucia Dem.Bălăcescu [Corola-blog/BlogPost/93427_a_94719]
-
se lucrează foarte mult pe expresie. Se dezvoltă foarte mult expresia corporală, expresia feței și tot felul de genuri de expresii. Înveți să te exprimi prin foarte multe feluri. La UNATC se pune foarte mare accent pe psihologic și pe realism. Nu zic că e una e mai bună și celalaltă nu, zic că varianta ideală ar fi cea o combinație între facultățile astea două. De când am ajuns la București și am văzut cum se lucrează acolo, mi-am dat seama
„Toată viața înveți și niciodată nu ești pregătit pentru nimic complet.” [Corola-blog/BlogPost/93471_a_94763]
-
dar acest limbaj devine un mijloc de caracterizare a personajelor și în măsura în care, da, de ce să nu recunoaștem, este folosit și ”audiat” chiar în apropierea noastră și de care avem tentația să ne ferim ori să-l evităm. Scriitorul privește, cu realism și curaj, în față, acest limbaj pe care-l plasează personajelor sale, dând culoare și chiar o individualitate proprie acestora. Romanul se încheie simetric, unitar, prin frânturi din discuțiile oamenilor obișnuiți, discuții ce apar și la început, referitoare la subiecte
RECENZIE, AUTOR PROF. PETRONELA ANGHELUŢĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383212_a_384541]
-
cotidian sîrb cu cel mai mare tiraj care apare la Belgrad. 1. Chianti, varietate de vin italian. . Menoră, obiect de artă rituală evreiască, sfeșnic. . Nilus va Încerca să găsească jurnalul unui pustnic. Pustnic, care după Jevahov, vorbea cu un extraordinar realism despre fenomenele de după mormînt. „Autorul jurnalului nu se va mărgini doar la elucidarea unor fenomene ancestrale, sau la unele precizări, căci va dezvălui cititorului imaginea vieții de pe lumea cealaltă, cu un realism care-i singularizează nu numai intuițiile, ci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Pustnic, care după Jevahov, vorbea cu un extraordinar realism despre fenomenele de după mormînt. „Autorul jurnalului nu se va mărgini doar la elucidarea unor fenomene ancestrale, sau la unele precizări, căci va dezvălui cititorului imaginea vieții de pe lumea cealaltă, cu un realism care-i singularizează nu numai intuițiile, ci și revelațiile primite de la Dumnezeu. Îmi amintesc de povestea unui tînăr care, după blestemul mamei, va fi luat de o forță misterioasă, smuls de pe pămînt și Înghițit de hăul unui găvan unde va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
diferită de literatura plicticoasă despre virtuțile feminine. O Înconjura un vag nimb de tristețe, dar când a descoperit-o la Philadelphia, Amory a crezut că ochii ei albaștri, cu inflexiuni de oțel, exprimă numai fericire. O putere latentă, un anume realism Își găseau Împlinirea deplină În greutățile cu care trebuia să dea ea piept. Era singură pe lume, cu doi copilași, bani puțini și - cel mai rău lucru - o pletoră de prieteni. În iarna cu pricina a văzut-o Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
începe imediat să se dea pe lângă tine. La masa la care se află astăzi Sfânta Pătrime mai stau două persoane care încearcă să demonstreze teorema lui Pitagora prin mijloace exclusiv grafice, ceea ce nu le reușește. Pentru Rainer, matematica ține de realism, deci nu‑l interesează. Dacă ar fi fost vorba despre literatură, s‑ar fi amestecat de mult și ar fi desființat pe cineva cu criticile sale, lucru pe care se simte îndreptățit să‑l facă. La o altă masă stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
gândiri, fără de care n-ar mai fi fost același: sofiștii creează, cel puțin din câte putem aprecia, formulează cu acuratețe tezele esențiale contra cărora autorul dialogului Phaidon luptă în mod reactiv: relativismul, individualismul, perspectivismul, omul ca măsură a tuturor lucrurilor, realismul empiric, materialismul fenomenalist, imanența monistă, dispensarea de o lume nevăzută, folosirea agonică a retoricii, scepticismul politic, refuzarea cultului legii, democratizarea culturii, coborârea filosofului în arena publică. Și adică ei n-ar fi filosofi,? Să nu uităm originea aristocratică a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
altruismului tradițional românesc într-un context european unde chiar slujitori ai bisericii și-au dat mâna cu foști securiști într-o rețea de escroci atunci când e vorba de bani și de „trafic de ființe umane”. Sunt pagini emoționante, pline de realism frust, izvorâte, poate, din cunoașterea directă de către autoare a unor asemenea situații. Obsesiv, apare la cei doi coautori, motivația scrierii acestei cărți, cu un titlu pe care îl recunosc drept pretențios, și de aceea se face trimitere la cronicarul Miron
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]