23,876 matches
-
său, vindecarea de cotidian, acel cotidian care ne copleșește cu griji mărunte și ne necăjește cu plictiseli și oboseli minore. Acasă, grijile lui nu erau chiar neînsemnate: fusese aspru criticat de un celebru cronicar danez al vremii pentru cea mai recentă piesă a sa. Ironia comentariilor trebuie să-l fi amărît. În călătorie însă necazul se topește, e vindecat de contactul cu un alt fel de cotidian, viu, alert, pestriț, nou, interesant. Și Andersen chiar visează într-o noapte că piesele
"Cît de înflăcărat, cît de minunat!" by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16772_a_18097]
-
un interviu al lui Călin Petcana cu prof. Günter Figal de la Universitatea din Tübingen, elev al lui Hans-Georg Gadamer, intitulat Gadamer, între adevăr și metodă; încă un fragment, al 9-lea, din eseul lui H.-R. Patapievici, Note despre "omul recent"; Tortura politică în secolul XX de Ruxandra Cesereanu; Elita culturală română și problema identității naționale - comentariu de Victor Neuman la o carte cu această temă a sociologului maghiar Pászka Imre, apărută la Budapesta, și pe care am dori să o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
mai întâi de toate oportunitatea ei, fie și numai în plan sintetic documentarist, pentru vremurile noastre și pentru regiunea în care ne aflăm, cu o umbră de regret că nu există (cel puțin după știința mea) și încercări românești mai recente în această privință (sau traduceri dintr-alte limbi zonale). Ne-ar fi util un punct de vedere "din interior" - dar în primul rând utilă s-ar dovedi multiplicarea perspectivelor, de unde pornind am putea proceda la cernerea obiectivă a informațiilor și
România, țară de rezervă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16783_a_18108]
-
pagina 275 a prezentului volum, potrivit căreia în anul 1989 Burgasul s-ar fi aflat în România). Demnă de remarcat e de asemeni structura opului, autorul trecând relaxat de la o istorie neguroasă, captivantă și bogată în evenimente, la o istorie recentă și chiar foarte recentă, înaintea căreia orice istoric ezită de obicei îndelung, în nevoia de a lua o anume distanță față de fapte încă neclar conturate. În fine, stilul autorului este unul care face mai lesne digerabilă toată această mare aglomerare
România, țară de rezervă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16783_a_18108]
-
volum, potrivit căreia în anul 1989 Burgasul s-ar fi aflat în România). Demnă de remarcat e de asemeni structura opului, autorul trecând relaxat de la o istorie neguroasă, captivantă și bogată în evenimente, la o istorie recentă și chiar foarte recentă, înaintea căreia orice istoric ezită de obicei îndelung, în nevoia de a lua o anume distanță față de fapte încă neclar conturate. În fine, stilul autorului este unul care face mai lesne digerabilă toată această mare aglomerare de informație (provenind din
România, țară de rezervă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16783_a_18108]
-
într-un spațiu imaginar, asemenea unui adolescent perpetuu: "Mă refugiez în reverii banale, caut compensații imaginare, îmi închipui cum ar fi dacă..., mă văd scriind o mulțime de lucruri; mă văd călătorind, cunoscînd oameni noi, procurîndu-mi cărți interesante, vizionînd filme recente și importante etc. Mă întristez apoi la gîndul că, în realitate, nimic din toate acestea nu mi-e accesibil, și reintru iar în micile mele ficțiuni și trăiesc în personajele-ipostaze care mă plasează, pentru moment, în situații de o salvatoare
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
foarte la modă". Sau despre apucătura autoritaristă a lui Alexandru Piru: "Punctul său de pornire este cel al negării sau al contestărilor parțiale. E limpede că tînjește după calificativul de critic exigent și sever ce repune în discuție valorile mai recente pretinzînd că proporțiile lor sînt minime sau în unele cazuri de-a dreptul inexistente. Și-a propus, cu alte cuvinte, să desființeze falsele glorii. Din păcate, criticismul său izvorăște tot dintr-o apetență spre o glorie rapidă și spre autoritatea
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
Nicolae Manolescu D-na Constandina Brezu-Stoian mi-a trimis, cu amabilitate, un număr mai vechi din revista franceză L'Histoire (144, mai 1991), în care este un articol despre Robert Darnton, autorul de care m-am ocupat într-un editorial recent. Despre Darnton auzisem, înainte de Masacrul pisicii, cartea la care mă refeream, doar din niște însemnări publicate de prietenul meu Alexandru Călinescu. Abia acum îl văd în fotografie, un bărbat cu zîmbet plăcut și ochi inteligenți, cu ceva din aerul lui
Un american la Paris by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16834_a_18159]
-
Nicolae Manolescu Un articol al d-lui Theodor Codreanu din Cronica ieșeană (nr. 7), intitulat Noi dovezi despre "suprimarea gazetarului" Eminescu, este consacrat unei relativ recente cărți despre boala și despre sfîrșitul poetului. E vorba de cartea d-lui Călin L. Cernăianu, Recurs Eminescu. Suprimarea gazetarului, de la Editura Semnele Timpului, București, 2000. Ecouri de la apariția cărții am mai avut. N-am citit cartea, pe care am
Politizarea bolii lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16815_a_18140]
-
limbajului bisericesc exclusiv arhaic, hieratic, adesea prea puțin orientat spre comunicarea cu ascultătorii. Libertățile de asociere a registrelor sînt însă mult mai firești și practicate de mai multă lume în stilul epistolar, în scrisorile amicale. Scrisorile lui Steinhardt din volumul recent apărut (Dumnezeu în care spui că nu crezi..., Scrisori către Virgil Ierunca, 1967-1983, Humanitas, 2000) sînt interesante tocmai pentru modul în care reafirmă o formulă stilistică personală, stabilă în aparenta ei diversitate. În corespondență, tonul variază, făcînd să alterneze umilirea
Echilibru stilistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16843_a_18168]
-
sale mărturisiri autoscopice. Și dinăuntru și din afară îi vine răul, aceasta este încheierea la care ajunge, reflectând la firea sa și la moștenirea genetică, la elementele de mediu ca și, revăzându-și trecutul, la experiențele mai vechi sau mai recente prin care trecuse, personale sau sociale și chiar istorice. Toate concuraseră la a-l face să fie cum este, adică un ins confiscat de nevroză până la anularea fizică. Se gândește că mereu fusese prăpăstios, catastrofic, înclinat să se aștepte totdeauna
Cronica unei nevroze by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16844_a_18169]
-
bareme evaluative, urmăresc acomodarea elevilor (și profesorilor) atît cu noile cerințe, cît și cu tipurile de probe adaptate acestor cerințe, pregătindu-i, în plan imediat, pentru concursurile care jalonează, marcînd etapele, desfășurarea instruirii în sistemul școlar românesc. Între cele mai recente, acoperind cele trei momente principale ale procesului de învățămînt implicînd disciplina limba română, se numără, de pildă: Andra Șerbănescu Vasilescu, Mihail Stan, Capacitate 2000. Limba și literatura română. Teste și bareme și Florin Ioniță, Adrian Săvoiu, Bacalaureat 2000. Limba și
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
lui Cristian Ghinea: "NASA a dezmințit categoric că ar fi făcut experimente sexuale în spațiu, așa cum afirmase un ziarist francez într-o carte numită Ultima misiune (...). Putem dormi liniștiți de acum știind că acolo, sus, nimeni nu se iubește". Din recentul număr Tradiții în tranziție o fină expertiză a psihologiei românului făcută de Tita Chiper: "La emisiunea Profeții despre trecut (30 iulie), Silviu Brucan vorbește, la un moment dat, despre capacitatea românilor de a munci bine și eficient atunci cînd sînt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16852_a_18177]
-
și stalinismul și nazismul erau, de fapt, ambele contra democrației capitaliste, după cum s-a văzut ulterior. Cartea lui Ernst Nolte, apărută în 1989, cu puțin înainte de căderea cortinei de fier e, prin complexitatea ei, o piatră de hotar în istoria recentă a Europei secolului XX. Ea pune capăt unui fenomen, acela al supraviețuirii ideologiei totalitariste din Est; cînd un fenomen obscur se explică, el își pierde interesul, precum și atracția pe care o produce. Ca și Tocqueville, care descoperă America nouă în
Marchizul în răsărit by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16863_a_18188]
-
de a te înșela sau de a fi sub imperiul unor prejudecăți, că o activitate de cercetare e mai valoroasă sau mai promițătoare decît alta? Scandalurile provocate în universități americane de procedeul tenure nu sînt puține. Reprezentanții unor curente mai recente, cum ar fi feminismul sau studiile culturale, se consideră deseori nedreptățiți în favoarea celor provenind din domenii mai tradiționale, precum istoria literaturii sau a filozofiei, care la rîndul lor se declară victimele ravagiilor ultimei mode intelectuale. Nu știu cine are dreptate. Kolodny, feministă
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
adaptabili mai "abili", din categoria celor înclinați "a suge de la două oi", deși fisurile puteau fi observate de timpuriu. Exemplu frapant: Eugen Simion. Cavaler al încrederii în valori, criticul a preferat a se înșela decît a înșela. Cît privește mai recentul conflict al soților Ierunca cu Paul Goma, pe care l-au îmbrățișat din capul locului și căruia i-au făcut o largă și îndelungată mediatizare, ni se pare că aceasta e o împrejurare atît de intempestivă și o anecdotă atît
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
mereu citat. La București, Eminescu a avut prilejul să întâlnească tineri teleormăneni în societatea culturală "Românismul" condusă de B. P. Hasdeu sau în cercul literar "Orientul" de sub direcția lui Gr. H. Grandea. (În legătură cu cea de-a doua societate culturală o recentă cercetare de istorie literară, datorată lui I. Filipciuc pune sub semnul unei serioase îndoieli prezența lui Eminescu și chiar ființarea mai mult decât formală a societății însăși). Eminescu a avut printre prietenii, colegii de redacție, sau de "junimism" pe teleormănenii
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]
-
negativitate". "Negativitatea" ideii în sine nu constituie ea însăși o idee reducționistă, menită a zăgăzui, printr-o exagerare artificială, spiritul uman deschis prin chiar natura sa către nemărginire? Firește, scrisul e un instrument al spiritualității. Dar unul de dată relativ recentă, de vreo șase milenii, ceea ce ne duce gîndul la un progres tehnic, ergo circumscris materialității. Or, progresul tehnic naște frecvent adversități. Socrate, Buddha, Isus n-au lăsat nici un text. De unde strădania, întrucîtva explicabilă, a asceților de-a reduce scrisul la
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
succesului unei cărți s-ar putea afla și biografia "exotică"a autorului ei. Ipoteza nu tocmai nouă și doar parțial verificată de realitate, în și cu anumite condiții, a fost reactualizată în paginile presei germane de specialitate cu prilejul apariției recente a unui grup de autori străini care, stabiliți în spațiul germanofon, au debutat strălucit în limba noii lor patrii: un bulgar - Ilija Trojanov, înscris deja pe o traiectorie literară sigură prin mai multe cărți, o scriitoare originară din Ungaria, Tereza
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
motivului, în primul rînd în varianta Dracula; vampirul modern e de aceea o imagine clișeizată care se suprapune doar parțial strigoiului tradițional. Cuvîntul vampir a intrat în română încărcat de conotații moderne - cărora li se adaugă permanent cele de recuzită recentă, din literatura de consum, din benzile desenate și din filmele horror. Conotațiile se activează în metafore: DEX-ul înregistrează la cuvîntul vampir sensurile figurate "asupritor" sau "criminal", care apațin însă în mod evident unei retorici desuete; utilizarea lor actuală ar
Vampiri și strigoi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16912_a_18237]
-
conservatoare, n-are o explicație sociologică și nici vreo legătură cu orizontul de formare și de existență a limbii și a poporului român. E. Lovinescu a intuit, cel dintîi, că, de exemplu, tema țărănească în roman e de dată mai recentă decît apariția, la mijlocul secolului trecut, a romanului nostru, adusă de peste munți de către ardeleni abia în jurul lui 1900. Apoi chiar tezele lui Blaga cu privire la revolta fondului nostru nelatin sau la satul mitic care ar fi dat naștere veșniciei trebuie privite în
Minorat cultural by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16921_a_18246]
-
române și anume simbolismul. Capetele lui de afiș, Lucian Blaga, și, respectiv G. Bacovia, încorporate odată pentru totdeauna în galeria marilor simboliști, se bucură de o atenție proaspătă. Recitirea operei lor cu efectul direct perceptibil în interpretări de dată relativ recentă - a dus la rezultate remarcabile, demne de semnalat, mai ales dacă știm și vrem să vedem în ele o dovadă de înnoire a codurilor de lectură. Îndepărtarea de teze depășite grație mutațiilor petrecute la nivelul înțelegerii textelor, al proiectării lirismului
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
insulă! Mareșalul, difuzat la noi, ar face mare succes de public. Dar importatorii noștri sînt monopolizați de filmele americane; cine mai are timpul și curiozitatea să caute și să cumpere filme din producția țărilor din jur? (Și în producția cehă recentă, am văzut filme - Ene bene, Întoarcerea idiotului, Dublu rol - care ar merita să fie văzute și la noi). Au fost omagiați, la Karlovy Vary, doi regizori importanți. Spaniolul Carlos Saura, care, pe scenă, mai în glumă mai în serios, a
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
piromanul se răzbuna încercînd să distrugă însăși ideea de perfecțiune, întruchipată de Templu. Pornind de la un su- biect transparent dostoievskian, Yukio Mishima scrie o carte impresionantă despre suferința pe care o provoacă prea multa frumusețe a lumii. Un personaj din recentul laureat al multor premii Oscar de anul acesta, American Beauty, rostește la un moment dat, în lacrimi, o replică memorabilă: "Uneori lumea e atît de frumoasă încît simt că nu o mai pot suporta!" Băiatul din film nu are nici un
Despre frumusețe și singurătate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16937_a_18262]
-
urmeze era aceea dacă pictura nouă va fi o formă de continuitate, altfel spus va mai semăna ea cu cea dispărută în flăcări sau, dimpotrivă, va fi expresia unei amnezii și vehiculul unor energii proaspete, nemanifeste pînă în acel moment. Recenta sa expoziție de la sala Dalles, prima cu adevărat importantă din ultimii trei ani, oferă un răspuns mai puțin tranșant, dar mult mai nuanțat decît ar da de înțeles schema dihotomică de mai sus. Într-un anume fel, Florin Ciubotaru se
O negație a cenușii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16933_a_18258]