2,414 matches
-
elementele fundamentale ale etnogenezei românești sunt: componenta dacică (substratul) și componenta romană (stratul)" (p. 7). În privința glotogenezei, analiza lingvistică relevă fără echivoc că "limba română era formată în momentul în care aceste adaosuri lingvistice slave de sud au putut fi receptate. Prin urmare, nu se poate vorbi despre o a treia componentă etnică și lingvistică în etnogeneza românească" (pp. 10-11). Fără să fie atât de categorică, direcția reflexivă acceptă paradigma sintezei daco-romane la care adaugă și absorbția influenței slave. Însă, spre deosebire de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
când ar fi auzit sau citit cele înfățișate de mine....225. Aceeași era viziunea lui Lessing: poetul caută să insufle atâta viața ideilor pe care le trezește în noi scria în Laocoonte -, încât să ne imaginăm, în entuziasmul nostru, ca receptam aceleași impresii ale obiectului; și să uităm, totodată, în vârtejul iluziei, care este mijlocul de care se servește pentru a-și atinge scopul: limbajul 226. Impresii, intuiții... Experiențe instantanee, tresăriri, trăiri fugace care pun stăpânire pe conștiința. De aceea rămâne
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
agresorul. De asemenea, celula contaminată bacterian sau viral care primește semnalul sinucigaș, prin sacrificiu se opune extensiei agresiunii realizând așa zisul fenomen al morții pentru supravețuire. Limfocitul pare să fie celula centrală capabilă să emită semnale biochimice care vor fi receptate de celula ce conține markeri specifici. Modalitatea de percepție a ordinului de sinucidere va fi, În consecință, În funcție dc prezența acestor markeri, de condiția fiziologică În care se află celula și de răspunsul propriului sistem de autodistrugere. Sub acest
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
copiilor, al căror gardian vrea să fie, de veghe în lanul de secară, cum îi place să își imagineze. După cum s-a văzut, romanul lui Salinger a fost gândit și conceput într-un întreg deceniu, dar a fost publicat și receptat la începutul celei mai conformiste perioade postbelice, anii cincizeci, ani în care au avut loc, totuși, câteva slight rebellions, precum romanul lui Salinger, mișcarea Beat, sau poeziile șocant de confesionale ale lui Robert Lowell, W.D. Snodgrass, Anne Sexton. Personajul
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
exporturilor. 7.2. Resursele umanetc "7.2. Resursele umane" Ozawa și Castello (2003) consideră că procesul de dezvoltare economică a unei țări, la care contribuie și corporațiile din acea țară, este un proces de învățare, în care forța de muncă receptează și asimiliează cunoștințe. Corporațiile sunt responsabile de o serie de procese educative, între care educația permanentă (la locul de muncă). Corporația este exponenta a două realități contrastante cu privire la forța de muncă angajată. Pe de o parte, dată fiind mărimea sa
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
ai hotărît asupra momentului, alege un loc liniștit, în care șansele să fiți întrerupți sînt minime. în cele din urmă, comunică-i șefului că vrei să ai o discuție cu el. Astfel, își va face timp pentru tine, dar va recepta și ideea că vrei să-i transmiți ceva important. Preia controlul Pregătește-te bine pentru discuție. Trebuie să punctezi clar chestiunile și să nu lași discuția să devieze de la subiect. E destul de simplu să controlezi o conversație sau desfășurarea unei
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
-ul și să-ți spună criticile și sugestiile lor. Corectura este un lucru esențial. Mulți angajatori, printre care mă număr și eu, aruncă la coș un CV în clipa în care văd o greșeală de ortografie. Mesajul pe care îl receptează ei este că nu acorzi atenție detaliilor. Nu trece în CV numele referenților. Nu preciza nici „Referințe disponibile la cerere”. Angajatorul va presupune că ai deja recomandarile și ți le vor solicita mai tîrziu. Totuși, dacă ai una sau două
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
mod subtil, dar clar, că nu trebuie să te provoace. în cadrul unei conversații obișnuite, relatează o situație în care tu însuți ai fost nesuferit și răzbunător. Nu contează dacă e o poveste adevărată sau inventată, trebuie doar ca șeful să recepteze mesajul. Directorul de design despre care povesteam mai devreme a demonstrat fără echivoc funcționalitatea acestei strategii. A întîrziat un sfert de oră într-o dimineață, la o lună după incidentul acela. Vicepreședintele i-a cerut socoteală, iar el a răspuns
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
numește nu doar la modul metaforic o „impresie” subiectivă relativă la peisaj (drumul pe care circulă pneul automobilistic), ci și rezultatul structurării textului ca poezie-imn. E, desigur, aici, numai un exemplu, ilustrativ pentru complexitatea construcției textuale, într-un poem care, receptat la suprafață, pare a fi rodul unui pur „impresionism” și, pe deasupra, arbitrar și cvasi-absurd în modul de prezentare. De fapt, poetul realizează tocmai acea imagine-„construcție abstractă” (adică abstrasă, scoasă din ordinea constituită a realului), „cu raporturi de linie și
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
nu se poate spune oglinzile sparte în buzunarul unui amurg sau gâfâitul de trudă al legumei, fiindcă aceste expresii trivializează lumea fizică, antropomorfizând-o”. Însă practica imagismului avangardist a dovedit că foarte multe asemenea lucruri se pot totuși spune, fiind receptate, astăzi „fără ridicol” sau, în orice caz, cu mult mai puține reticențe decât în urmă cu o jumătate și mai bine de secol. Elementele amendate privesc - dacă le recapitulăm sumar - cu precădere „barochismul” sui generis resuscitat, după necesități proprii, de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
condamnați s-o facem. 6. În loc de concluzie. Importanța ethosului transdisciplinar pentru cristalizarea unei noi paradigme culturale, dincolo de modernism și de postmodernism, e presimțită foarte bine de marii poeți, îndeosebi. Cazul lui Cezar Ivănescu, bunăoară, poet transmodernist prin excelență. Iată cum receptează el filosofia transdisciplinară, ca fenomen românesc: "România a dat, în veacul douăzeci, spirite atât de mari care au revoluționat gândirea și arta europeană, și e destul să-i citez pe Matila Ghyka (pe lângă care Paul Valéry făcea figură de amator
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
lucrurile să fie transparente. Cu aceasta, ne apropiem de tainele poeziei lui C. D. Zeletin și de un nou concept poetic, de ceea ce voi numi poetica transparenței, una prin excelență transmodernistă și care, acum, explică de ce n-a putut fi receptată, la vremea ei, de către criticii care lucrau în grilă modernistă și postmodernistă. C. D. Zeletin numește poezia călătorie spre transparență, după cum și-a întitulat volumul din 1977. Poetul se dovedea perfect contemporan cu antropologia creștină a transparențelor Părintelui Dumitru Stăniloae
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
o nouă lectură a cărților Svetlanei Paleologu-Matta pornind de la această hermeneutică fundată pe luminișul cristalului, compatibilă cu noua paradigmă a transmodernității. XVI. DE CE KUNDERA NU E POSTMODERNIST Referințele din capitolele anterioare au pledat pentru un Milan Kundera postmodernist. L-au receptat ca atare și optzeciștii români. Totuși, un Richard Rorty, bunăoară, îi putea asimila teoria despre roman în sprijinul neopragmatismului american. Dar dacă luăm ca martor unul dintre romanele sale reprezentative, Insuportabila ușurătate a ființei (1984) ce pare să contextualizeze nu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Pickwick (transpus de Ion Pas și Neculai Popescu), Casa umbrelor (traducere de Costache Popa). Din monografia despre Charles Dickens se desprinde atât imaginea timpului în care a trăit acesta, cât și profilul unui autor complex, sintetizând orientări contradictorii, dar adesea receptat pe o unică dimensiune. SCRIERI: Opera lui Charles Dickens în România, București, 1982; Charles Dickens, București, 1984; A Course in Nineteenth Century and Early Twentieth Century English Literature and Civilization, partea I: The Novel, partea II: Poetry, Iași, 1980-1983. Traduceri
VERES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290492_a_291821]
-
și bucurie. Focalizându-ne atenția asupra planului senzorial, vom începe cu precizarea că vârsta adultă mijlocie afectează toți analizatorii fundamentali. Astfel, după 40 de ani, ochiul și „accesoriile” aferente traversează o serie de deteriorări ce diminuează acuitatea vizuală de a recepta obiectele apropiate, cele slab luminate sau cele aflate într-un noian de stimuli perturbatori. Comparativ cu vederea centrală, cea periferică scade și ea. De asemenea, declină adaptabilitatea vederii atât la lumina intensă, cât și la întuneric. În plus, se diminuează
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
declină adaptabilitatea vederii atât la lumina intensă, cât și la întuneric. În plus, se diminuează abilitatea de a identifica anumite culori,îndeosebi nuanțele de albastru și verde (Dacey și Travers, 2002). Auzul este cel mai afectat de vârstă. Concret, sunt receptate cu dificultate atât sunetele înalte (Rupp, apud Lugo și Hershey, 1979), cât și vorbirea în șoaptă. În plus, pierderea auzului este mai evidentă la bărbați decât la femei. Complexul gustativo-olfactiv se angajează și el pe o pantă descendentă. Și anume
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
audio și video, cum ar fi, de exemplu, interviurile, discursurile, imaginile și fișierele audio, dar și lecții în format multimedia. Experimentele au fost reușite pentru că, astfel, tutorii au putut crea, organiza și distribui conținutul informațional care a fost deosebit de bine receptat de cursanți. Aceștia au contribuit și ei, prin adăugarea de materiale suplimentare, creând astfel o modalitate nouă și atractivă de învățare. De asemenea, s-a contribuit astfel și la eliminarea barierei dintre educație și divertisment. Dincolo de entuziasmul cu care poate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și bucurie. Focalizându-ne atenția asupra planului senzorial, vom începe cu precizarea că vârsta adultă mijlocie afectează toți analizatorii fundamentali. Astfel, după 40 de ani, ochiul și „accesoriile” aferente traversează o serie de deteriorări ce diminuează acuitatea vizuală de a recepta obiectele apropiate, cele slab luminate sau cele aflate într-un noian de stimuli perturbatori. Comparativ cu vederea centrală, cea periferică scade și ea. De asemenea, declină adaptabilitatea vederii atât la lumina intensă, cât și la întuneric. În plus, se diminuează
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
declină adaptabilitatea vederii atât la lumina intensă, cât și la întuneric. În plus, se diminuează abilitatea de a identifica anumite culori,îndeosebi nuanțele de albastru și verde (Dacey și Travers, 2002). Auzul este cel mai afectat de vârstă. Concret, sunt receptate cu dificultate atât sunetele înalte (Rupp, apud Lugo și Hershey, 1979), cât și vorbirea în șoaptă. În plus, pierderea auzului este mai evidentă la bărbați decât la femei. Complexul gustativo-olfactiv se angajează și el pe o pantă descendentă. Și anume
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
audio și video, cum ar fi, de exemplu, interviurile, discursurile, imaginile și fișierele audio, dar și lecții în format multimedia. Experimentele au fost reușite pentru că, astfel, tutorii au putut crea, organiza și distribui conținutul informațional care a fost deosebit de bine receptat de cursanți. Aceștia au contribuit și ei, prin adăugarea de materiale suplimentare, creând astfel o modalitate nouă și atractivă de învățare. De asemenea, s-a contribuit astfel și la eliminarea barierei dintre educație și divertisment. Dincolo de entuziasmul cu care poate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nici temperamentul și, poate, nici caracterul luptătorului dispus să se bată În public pentru ideile sale. Totuși, nu regret nici astăzi că am răspuns solicitării respective, care mi-a adus satisfacția (nemeritată, În raport cu anvergura modestă a contribuției mele) de a recepta numeroase ecouri intelectuale favorabile, pe multe meridiane, ca și insatisfacția, evident, tot atât de nemeritată, dar previzibilă, provocată de injuriile proferate la adresa neînsemnatei mele persoane În spațiul pitoresc al vieții publice autohtone. După cum se vede Însă, precum Bourbonii la 1815, nu am
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În patru părți distincte: mai Întâi, el prezintă o serie de argumente care susțin teza autonomiei Transilvaniei, formulate de Molnár Gusztáv, acel politolog din Ungaria de care aminteam anterior; În partea a doua, este vorba despre modul În care sunt receptate și pot fi discutate asemenea teorii În România; În al treilea rând, este analizată, succint, identitatea istorică a Transilvaniei, pentru ca Încheierea să conțină câteva observații cu privire la gradul de acoperire În realitate a imaginilor referitoare la specificitatea ardeleană. În final, am
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de bătălie și mai ales propaganda austriacă antifranceză (elemente care vin pe terenul fertil al stereotipiilor defavorabile deja existente) vor acționa tot În direcția modelării unei imagini și atitudini negative. Putem identifica trei modalități mai importante prin intermediul cărora mentalitatea populară receptează mesaje care vin din direcția Franței și a francezilor: (a) ecourile cu caracter social ale Revoluției; (b) contactul direct cu soldații francezi, mijlocit de campaniile militare; c) informația oficială difuzată de autorități În direcția satului ardelean, aspect care mi se
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nu face loc aproape nici unei mențiuni despre aspectele contemporane. În schimb, descrie cu lux de amănunte și vădit interes ruinele forului roman. Venind din Transilvania cu imaginea bine formată a unei Italii antice, desprinsă din lectura autorilor clasici latini, el receptează cele văzute potrivit acestei grile preexistente, selectând doar elementele ce rezonează cu orizontul său cultural. Mai mult chiar, cele observate de visu, la Roma, i se par uneori insuficiente În raport cu orizontul propriu de așteptare, și atunci le completează copios cu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
este reprezentată „icoana faimoasei beserici monumentali din Veneția, căreia asemine n-am văzut Încă”, iar Balint Îi confirmă, tocmai din Roșia Montană, primirea epistolei cu „frumoasa bazilică a S. Marcu”, dovedind cunoaștere și interes față de subiect. Desigur, acest mesaj arhitectonic era receptat diferit de fiecare, În funcție de educație și de gustul personal. Un bun exemplu pentru simțul artistic al ardelenilor de la mijlocul veacului al XIX-lea Îl oferă domul din Milano. Simion Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" Îl remarcă În 1854, În termeni entuziaști: „Beserecă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]