5,656 matches
-
oferta anuală a unității de învățământ 1-3 1-2 1-2 0-2 - inclusiv discipline în ofertă națională recomandate în Anexa 1 la prezentul ordin, în secțiunea dedicată CDEOȘ - discipline care întăresc caracterul functional al limbii în contextual specializării (de exemplu: producer și receptare de texte științifice) - discipline care promovează activitățile în echipă (joc sportive, ansamblu artistic, învățare bazată pe proiecte, dezbatere etc.) - tipul de opționale și alocarea orelor este la decizia unității de învățământ, în acord cu nevoile și interesele de învățare ale
PLAN-CADRU din 20 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299375]
-
oferta anuală a unității de învățământ 1-3 1-2 1-2 1-3 - inclusiv discipline în ofertă națională recomandate în Anexa 1 la prezentul ordin, în secțiunea dedicată CDEOȘ - discipline care întăresc caracterul funcțional al limbii în contextul specializării (de exemplu: producere și receptare de texte științifice) - discipline care promovează activitățile în echipă (joc sportiv, ansamblu artistic, învățare bazată pe proiecte, dezbatere etc.) - tipul de opționale și alocarea orelor este la decizia unității de învățământ, în acord cu nevoile și interesele de învățare ale
PLAN-CADRU din 20 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299374]
-
oferta anuală a unității de învățământ 1-3 1-3 1-3 1-3 - inclusiv discipline în ofertă națională recomandate în Anexa 1 la prezentul ordin, în secțiunea dedicată CDEOȘ - discipline care întăresc caracterul funcțional al limbii în contextul specializării (de exemplu: producere și receptare de texte științifice) - discipline care promovează activitățile în echipă (joc sportiv, ansamblu artistic, învățare bazată pe proiecte, dezbatere etc.) - tipul de opționale și alocarea orelor este la decizia unității de învățământ, în acord cu nevoile și interesele de învățare ale
PLAN-CADRU din 20 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299376]
-
oferta anuală a unității de învățământ 1-3 1-3 1-3 1-3 - inclusiv discipline în ofertă națională recomandate în Anexa 1 la prezentul ordin, în secțiunea dedicată CDEOȘ - discipline care întăresc caracterul funcțional al limbii în contextul specializării (de exemplu: producere și receptare de texte științifice) - discipline care promovează activitățile în echipă (joc sportiv, ansamblu artistic, învățare bazată pe proiecte, dezbatere etc.) - tipul de opționale și alocarea orelor este la decizia unității de învățământ, în acord cu nevoile și interesele de învățare ale
PLAN-CADRU din 20 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299377]
-
ale Fondului pentru modernizare: semnătură vizuală (logo + logotip + slogan), culori acceptate, fonturi, atitudine vizuală și ton. Scopul acestui sistem este acela de a asigura coerența, stabilitatea și dezvoltarea armonioasă în timp a imaginii FM, care vor contribui la mai buna receptare de către public, beneficiari, mass-media și actori interesați. Pentru asigurarea unei identități vizuale unitare și integrate, Manualul de identitate vizuală aferent Fondului pentru modernizare (MIV FM) se aplică tuturor proiectelor finanțate prin Fondul pentru modernizare, precum și tuturor activităților de
ORDIN nr. 274 din 28 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296428]
-
nota 3 toată viața”. Cum se schimbă felul în care e predată fizica în România Ce este concursul „Panaitopol” Sâmbătă, 13 mai, s-a desfășurat la Giurgiu a șaptea ediție a concursului interjudețean de matematică și fizică „Laurențiu Panaitopol”. Despre receptarea acestuia, ne vorbește unul dintre organizatori, doamna Daniela Boanță, profesoară la colegiul Ion Maiorescu. „Elevii sunt foarte entuziasmați. Mergem la Panaitopol, spun ei vorbind despre concurs. Rostesc Panaitopol ca și cum ar fi un substantiv comun, legat strict de matematică, ceea ce nu
Un telefon pentru profesoara de mate: „- Doamna dirigintă, știați că vine Mireille Mathieu? V-am luat un bilet...” () [Corola-blog/BlogPost/338352_a_339681]
-
evitate subiectele de bac care, în loc să verifice lectura primară și abia apoi considerațiile filologice, urmăresc exclusiv noțiunile de teorie literară. Ar trebui să se pună accent pe opere care să poată fi analizate din punct de vedere denotativ, al unei receptări minimale, iar elevii care doresc o notă mai mare de 5 să insiste pe considerațiile conotative, pe subtext și aspecte de teorie literară. Există cititori care nu pot depăși un nivel primar de lectură, cititori care se identifică mereu cu
cu aceste subiecte, căutăm să prindem elevul pe picior greșit sau să îl evaluăm? () [Corola-blog/BlogPost/338453_a_339782]
-
vizitele lui obișnuite (adică scurte). La nedumeririle tatălui (Florin Zamfirescu), personajul principal îi răspunde țâfnos că în geantă are droguri. Acest clin d'oeil către Marfa și banii, momentul zero al Noului Val Românesc, nu avea cum să scape și receptarea filmului s-a cantonat în principal în jurul filiațiilor cu mișcarea mai sus amintită. Recunosc, mie mi-a scăpat referința, poate și pentru că eram prea iritat de decupajul arbitrar și amatoricesc al primei secvențe (reîntâlnirea tată - fiu). Asta până mi-am
în București și în provincie () [Corola-blog/BlogPost/338488_a_339817]
-
a eului nostru, care ne conține și ne păstrează încă amintirile, ne va însoți pe tot parcursul reprezentației și va funcționa ca matrice structurantă a spectacolului, conferindu-I o tulburătoare unicitate în planul expresiei scenice și al mecanismelor psihologice ale receptării.” (Ion Parhon, Revista „Teatrul”, Nr.7-8.anul.XXX.iulie-august.1985) Regizorul Gheorghe Harag(Gyorgy Harag) este o personalitate marcantă a istoriei teatrului românesc și, mai ales, cel transilvănean. Tompa Gábor, directorul Teatrului Maghiar din Cluj, îl consideră pe Harag drept
Aniversare Gyorgy Harag LIVADA CU VISINI la TVR2 () [Corola-blog/BlogPost/339401_a_340730]
-
acoperiș deasupra capului), „greața lumii se va întoarce“ (Eu, cititorul). Aceasta este imaginea dominantă a poeziei de până astăzi a lui Nicolae Coande: o scârbă sarcastică și, pe alocuri, resemnată, trăită fără regrete într-o extatică a întunericului. În istoria receptării critice unele dintre aspectele montate de noi în construcția corabiei liricii lui Nicolae Coande au fost anterior menționate. Dan Cristea sesiza la Coande embrionii „unei noi sensibilități lirice“ (în „Luceafărul“, nr. 14, 1996). Sila și scârba au fost radiografiate de
NICOLAE COANDE: Extatica întunericului, de STEFAN VLADUTESCU () [Corola-blog/BlogPost/339519_a_340848]
-
despre evenimentul în cauză, în carte se caută gândirea contextualizantă a evenimentului. Actualitatea stârnea curiozitatea în legătură cu poziția față de eveniment, lectura cărții poartă meditativ către zona valorilor, a sistemului de gândire și a sistemului de referință. Lectura tihnită în volum scoate receptarea de sub presiunea decodificării cu orice preț în cheia momentului. După cum mărturisește în editoriale sale, principial, Augustin Buzura nu-și propune să facă „literatură”, ci altceva: „să scriu ce văd, ce simt și ce cred despre societatea românească, despre semenii mei
AUGUSTIN BUZURA: În stare de „nici vii, nici morţi” (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339589_a_340918]
-
de raportare care le ferește, le imunizează de didacticismul insinuant și fabulistic al naratorilor care cred că știu ce, vasăzică, este viața. Pe aceeași direcție se reține o atitudine decis-lucidă în ce privește personajele și situațiile epice. Faptul categoricității și hotărârii, în receptare, lectorul îl percepe ca pe o alianță analitică în a examina mersul lumii. Îi sunt la îndemână lui Viorel Teodorescu conexiunile intertextuale, aluzia și arătarea cu degetul, insinuarea ironică și autoironică, reflecția senină, gluma și sobrietatea, umorul subtil și buimăceala
Vasile Teodorescu: Povestiri amare, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339609_a_340938]
-
se manifestă mai mult „capriciile oamenilor (persuasiunea) decât rațiunea lor (convingerea rațională)”. A În persuasiv prezidează emoționalul. După cum se vede, în raport de capacitățile intelectuale ale celor doi „cititori” (Ipingescu și Jupân Dumitrache) registrul persuasiv de adresare este unul adaptat. Receptarea lor este una auto-persuasivă. Pe demersul persuasiv, ei grefează o achiesare auto-persuasivă. Ei sunt de acord necondiționat și consimt ca și cum jurnalistul ar fi unul de-al lor: „vezi cum vine vorba lui: să nu mai mănânce nimeni din sudoarea bunăoară
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) () [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
materie palpabilă. Ca atare, tendința este de a crede pe cuvânt orice narator, de a-l credita în afara oricărei îndoieli. Existența nu încetează unde începe ficțiunea, căci suntem ce suntem și în măsura în care percepem realitatea din ficțiuni sau ficțiunea din realitate. Receptarea estetică nu suspendă viața, suspendă doar timpul și reconfigurează coordonatele vieții. Generic vorbind, orice ficțiune amână, face să vină mai târziu, pune la mijloc un interval. Anne țese o ficțiune pentru a prelungi viața lui Adam trezindu-i interesul: „Cândva
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
admite survenirea unui cutremur al avangardei. Cartea reprezintă o anaplastie, întrucât spiritul critic se angajează în a da formă normală părții mutilate a corpului literar: sunt elidate conceptele abuzive și falsele glorii rezultate din „erori de percepție și distorsiuni de receptare”. În studiul său „Despre televiziune” (București, Editura Art, 2007), Pierre Boudieu opera o delimitare între sociologi cinici (cei care speculează „cunoașterea legilor mediului” în elaborarea de „strategii cât mai eficiente”) și sociologi clinici (cei care profită de „cunoașterea legilor și
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
pentru anaplastia câmpului literar. Din această perspectivă, prin cartea sa, Eugen Negrici se dovedește a fi preponderent un critic clinic, căci principalul său demers este să facă vizibile aparențele, să conștientizeze iluziile, să le constate cauzele și să determine o receptare neapăsată de factori ex-estetici. A fi radical, eretic, subversiv, anarhic și anaplastic însemnă a fi un critic clinic. Incidental în cronica sa „Iluziile pierdute” („Scrisul românesc”, iulie, 2008), G. Coșoveanu intuia luciditatea clinică a profesorului Negrici, vorbind de un „patos
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
operă literară este destinată întregii critici. În ce-i privește pe receptori, aceștia primesc opera cu un sistem de reprezentări care le dă dreptul la o așteptare, care, la rândul ei, poate genera o satisfacție confirmativă ori o frustrare repugnantă. Receptarea trebuie să fie locul de acțiune al dreptului de a înțelege liber: „fiecare are dreptul de a înțelege liber“ și nemijlocit, să constate lucrul textului și direcția în care lucrează textul pentru a face transparent un mesaj. Suveranitatea naturală a
ȘTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesaje și texte gânditoare () [Corola-blog/BlogPost/339650_a_340979]
-
de anatomie pentru iluziile literaturii române - cum să vedem aparențele de Ștefan Vlăduțescu 1. Regulile criticii de altitudine. Cărțile lui Eugen Negrici, precum ale celorlalți importanți critici contemporani, Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Mihai Zamfir ori Mircea Martin, nu-și joacă receptarea pe consistența sau para-consistența întâmpinării. Astfel de critici pun ordine, dau înțeles și deschid drumuri. Eugen Negrici este un deschizător de drumuri. Pe de altă parte, este criticul român cu cel mai extins lexic și cu cea mai elegantă exprimare
EUGEN NEGRICI: Lecţia de anatomie pentru iluziile literaturii române – cum să vedem aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339624_a_340953]
-
supunerea canonică” (p. 37). 9. Anaplastia. Cartea reprezintă o anaplastie, întrucât spiritul critic se angajează în a da formă normală părții mutilate a corpului literar: sunt elidate conceptele abuzive și falsele glorii rezultate din „erori de percepție și distorsiuni de receptare” (p. 50). 10. Critici cinici și critici clinici. În studiul său „Despre televiziune” (Iași, Polirom, p. 68), Pierre Bourdieu opera o delimitare între sociologi cinici și sociologi clinici. Cinicii sunt aceia care de departe speculează „cunoașterea legilor mediului” în elaborarea
EUGEN NEGRICI: Lecţia de anatomie pentru iluziile literaturii române – cum să vedem aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339624_a_340953]
-
pentru anaplastia câmpului literar. Din această perspectivă, prin cartea sa, Eugen Negrici se dovedește a fi preponderent un critic clinic, căci principalul său demers este să facă vizibile aparențele, să conștientizeze iluziile, să le constate cauzele și să determine o receptare neapăsată de factori ex-estetici. A fi radical, eretic, subversiv, anarhic și anaplastic însemnă a fi un critic clinic, adică ecologic. De menționat că incidental și pe departe în cronica sa „Iluziile pierdute” (Scrisul românesc, iulie, 2008), Gabriel Coșoveanu intuia luciditatea
EUGEN NEGRICI: Lecţia de anatomie pentru iluziile literaturii române – cum să vedem aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339624_a_340953]
-
Relatări din perioada patrimoniului prohibit și Măriuca Stanciu, A existat o politică de selecție a fondurilor secrete? - Cărțile arestate. Autori încarcerați - unde au susținut comunicări științifice: Dan C. Mihăilescu, George Ardeleanu, Clara Mareș și Ioan Stanomir. - Manuscrisul medieval: traiectorie, autoritate, receptare - unde au susținut comunicări științifice: Andrei Găitănaru, Imposibilul autor și transparența unui pseudonym. Cine a scris de fapt, tratatele Sfinților Părinți? Studiu de caz: Corpusul Areopagitic, Cătălin Buciumeanu, Manuscrisele bizantine și traiectoria lor europeană și Ovidiu Olar, Comori culturale românești
Cronica unui eveniment: Noaptea Porților Deschise la Biblioteca Academiei Române () [Corola-blog/BlogPost/339657_a_340986]
-
materie palpabilă. Ca atare, tendința este de a crede pe cuvânt orice narator, de a-l credita în afara oricărei îndoieli. Existența nu încetează unde începe ficțiunea, căci suntem ce suntem și în măsura în care percepem realitatea din ficțiuni sau ficțiunea din realitate. Receptarea estetică nu suspendă viața, suspendă doar timpul și reconfigurează coordonatele vieții. Generic vorbind, orice ficțiune amână, face să vină mai târziu, pune la mijloc un interval. Anne țese o ficțiune pentru a prelungi viața lui Adam trezindu-i interesul: „Cândva
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
României, paragraful 92, sau Hotărârea din 6 decembrie 2007, pronunțată în Cauza Beian împotriva României, paragraful 33). Mai mult, prin jurisprudența sa, Curtea Constituțională a stabilit că principiul securității juridice nu se definește numai prin stabilitatea dreptului, ci și prin receptarea organică în ordinea normativă a noilor soluții legislative promovate (Decizia nr. 402 din 19 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 15 din 10 ianuarie 2025, paragraful 30). ... 48. Curtea, în jurisprudența sa, a subliniat că
DECIZIA nr. 319 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300534]
-
explică de ce, practic, toate textele mele pleacă de la titluri sugerate de prieteni sau de cunoscuți sau de la lecturile mele și de ce manevrează, în general, citate ți referiri livrești”. Cu mult tact sunt abordate subiecte de interes pentru toți poeții, privind receptarea liricii eminesciene și reflectarea ei în generațiile post eminesciene, cu osebire în lirica lui Nichita Stănescu. Prilej de evocare a acestuia dar și de precizare a poziției lui predilecte față de lirica eminesciană. Un alt punct forte al conversației a atins
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
poeziei implică mai multe direcții:valorizarea eului, lucru cel poate face doar, eventual, un psiholog; o interpretare a efectului asupra cititorului de către poezie; o taxonomizare a tipologiei individului; o analiză a postulatului că prin poezie se exprimă ființa umană; o receptare a poeziei ca drept capacitate de vibrație a societății prin trăirile poetului, ci nu ai te înrobi, diferențiind sensurile dintre kairos și kronos. Primul element se referă la anularea timpului liniar și uniform, și evidențiază înțelegerea timpului poetic, totodată efemer
CRITICUL DE POEZIE-UN PARAZIT AL SPIRITULUI UMAN?, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340822_a_342151]