2,720 matches
-
că subspecializările, supraspecializările ca și tehnicizarea actului medical i-au redus mult câmpul de acțiune și nu-i mai permite o abordare globală, holistică a pacientului, iar pentru pacient, de asemenea, este de remarcat faptul că a devenit mai puțin receptiv, uneori refractar dacă nu chiar contestatar al deciziei medicale. Acest din urmă aspect se întâlnește din ce în ce mai frecvent astăzi când pacientul intră ușor în posesia informației, îndeosebi de pe internet. Trebuie subliniat faptul că această informație nu întotdeauna este de cea mai
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Și ca alchimia să fie desăvârșită, mâncarea gătită de stăpâna casei, cu buruieni și carne de orătănii crescute la fața locului îți transformă în câteva zile sângele și gândirea într-o materie limpezită de clișeele și oboselile vieții cotidiene și receptivă la impulsuri metafizice. M-am dus la Plopi cu inima strânsă, fiindcă știam că întâmplarea din 2005, de la Tanacu, stârnise atâtea dezbateri și pasiuni încât puțină lume mai fusese dispusă atunci să-și păstreze luciditatea și bunăvoința de a încerca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
copilărie din lume. Faptul de a nu fi trendy nu a părut săți contrarieze pe cei care mițau făcut cinstea și bucuria de a scrie despre cea de a doua carte a mea - majoritatea oameni tineri și, cred eu, mai receptivi la mișcările modelor literare. Așadar, mă gândesc că e posibil să nu fi încălecat și mizat chiar pe o gloabă în această cursă de unul singur care este scrisul. Cine adoarme ultimul este punctat de mici momente de cruzime: accidente
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
auditiv-verbal în formarea și dezvoltarea abilităților de comunicare verbală la copiii deficienți de auz s-a utilizat Scala Webster, domeniul Comunicarea. Au fost luate în considerare următoarele subdomenii ale domeniului „Comunicare”: Comunicare funcțională (FUN), Claritatea limbajului (CLA), Interacțiuni (INT), Limbaj receptiv (REC), Limbaj expresiv (EXP). Rezultatele obținute în urma aplicării programului propus pe o perioadă de un an școlar relevă faptul că toți cei 10 participanți la acest program au înregistrat progrese la toate componentele comunicării evaluate: limbaj funcțional, interacțiuni verbale, limbaj
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
REC), Limbaj expresiv (EXP). Rezultatele obținute în urma aplicării programului propus pe o perioadă de un an școlar relevă faptul că toți cei 10 participanți la acest program au înregistrat progrese la toate componentele comunicării evaluate: limbaj funcțional, interacțiuni verbale, limbaj receptiv, limbaj expresiv, inteligibilitatea pronunției. Rezultatele detaliate pe fiecare subdomeniu evaluat sunt prezentate în fig.1-5. Evoluția fiecărui copil pe perioada programului a fost influențată de o serie de variabile: debutul intervenției, frecvența ședințelor de terapie, prezența altor tulburări asociate, nivelul
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
și vârste apropiate. La majoritatea participanților s-a observat un progres în dezvoltarea limbajului și a comunicării, fie la nivelul tuturor abilităților evaluate, fie doar la unele dintre acestea. Progrese importante s-au remarcat în cazul comunicării funcționale, a limbajului receptiv și a limbajului expresiv. La unii subiecți (B.P, F.C) volumul vocabularului este mai redus (aprox. 50 de cuvinte utilizate în vocabularul activ), dar acești doi copii se află în primul an de intervenție după diagnosticare și protezare, la
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
Mașek, 1986, p. 119). 80 Vezi, în acest sens, așa-numitele "modele de interacțiune în identificarea [cititorului] cu eroul literar" prezentate de H. R. Jauss: (1) identificarea asociativă, care se referă la "joc/întrecere (serbare)" și se concretizează, ca dispoziție receptivă, în "transpunerea în rolurile altor participanți"; (2) identificarea admirativă, care se referă la "eroul perfect (sfânt, înțelept)" și se concretizează, ca dispoziție receptivă, în "admirație"; (3) identificarea simpatetică, care se referă la "eroul imperfect (cotidian)" și se concretizează, ca dispoziție
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
R. Jauss: (1) identificarea asociativă, care se referă la "joc/întrecere (serbare)" și se concretizează, ca dispoziție receptivă, în "transpunerea în rolurile altor participanți"; (2) identificarea admirativă, care se referă la "eroul perfect (sfânt, înțelept)" și se concretizează, ca dispoziție receptivă, în "admirație"; (3) identificarea simpatetică, care se referă la "eroul imperfect (cotidian)" și se concretizează, ca dispoziție receptivă, în compasiune; (4) identificarea cathartică, care se referă la "(a) eroul în suferință; ( b) eroul la strâmtoare" și se concretizează, ca dispoziție
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în "transpunerea în rolurile altor participanți"; (2) identificarea admirativă, care se referă la "eroul perfect (sfânt, înțelept)" și se concretizează, ca dispoziție receptivă, în "admirație"; (3) identificarea simpatetică, care se referă la "eroul imperfect (cotidian)" și se concretizează, ca dispoziție receptivă, în compasiune; (4) identificarea cathartică, care se referă la "(a) eroul în suferință; ( b) eroul la strâmtoare" și se concretizează, ca dispoziție receptivă, în "comoție tragică/descătușare sufletească", respectiv în "râsul participativ/destindere comică"; (5) identificarea ironică, care se referă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în "admirație"; (3) identificarea simpatetică, care se referă la "eroul imperfect (cotidian)" și se concretizează, ca dispoziție receptivă, în compasiune; (4) identificarea cathartică, care se referă la "(a) eroul în suferință; ( b) eroul la strâmtoare" și se concretizează, ca dispoziție receptivă, în "comoție tragică/descătușare sufletească", respectiv în "râsul participativ/destindere comică"; (5) identificarea ironică, care se referă la "eroul absent sau antieroul" și se concretizează, ca dispoziție receptivă, în "surpriză (provocare)" (Jauss, 1983, p. 257). 81 "spațiu imaginar pe care
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
eroul în suferință; ( b) eroul la strâmtoare" și se concretizează, ca dispoziție receptivă, în "comoție tragică/descătușare sufletească", respectiv în "râsul participativ/destindere comică"; (5) identificarea ironică, care se referă la "eroul absent sau antieroul" și se concretizează, ca dispoziție receptivă, în "surpriză (provocare)" (Jauss, 1983, p. 257). 81 "spațiu imaginar pe care scena nu-l arată niciodată (evocat numai de dialog)" (Hubert, 2011, p. 292). 82 "spațiu în care se joacă acțiunea (poate fi descris în dialog sau în didascalii
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
apropiat și de chirurgia copilului. El publicase „Esofagotomia externă cervicală pentru corpii străini în esofag” (1904), „Tratamentul deformațiilor consecutive paraliziei infantile la nivelul genunchiului” (1910). Venit la București, se consacră definitiv și cu multă pasiune chirurgiei și ortopediei pediatrice, fiind receptiv la înnoirile domeniului pe plan european (de altfel făcuse mai multe stagii în servicii chirurgicale pariziene); îmbunătățește practici specifice noului său domeniu: rahianestezia la copii, rahisinteza pentru morbul lui Pott, artrodezele în coxalgia copilului, osteosinteza în ortopedia pediatrică. Clinica se
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de infracțiuni (omor, viol, furt) se constată că anumite valori sînt date într-o ierarhie diferită față de cea pe total de deținuți. La omor, valorile puternic acceptate sînt: raportare și credință religioasă (rang 3); orizont larg de cunoștințe, minte deschisă, receptivă (rang 4); politețe, comportare manierată (rang 5); inteligență, minte ascuțită, gîndire logică (rang 6) Politețea este mai înalt valorizată de criminali decît de hoți și violatori, deși o valoare aproape similară (ascultător, supus, pătruns de respect) este slab apreciată (rang
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
clape de pian, saxofon, trompetă. Ridicându-și fruntea ca electrizat, văzu pe estradă o trupă muzicală de negri cântând; dezlănțuirea lor se produsese cu repeziciune, ori el fusese luat prin surprindere. Clienții localului rămaseră impasibili, nemișcați. Pentru un străin, mai receptiv la ce se întâmplă în jurul lui, din instinct de conservare sau adaptare, cine știe, apariția aceea părea nepotrivită locului, orașului, derutantă poate. N-a plecat imediat, deși jazz-iștii erau cântăreți obscuri, anonimi. Dar el îndrăgea jazz-ul și tam-tam-urile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
mai creativi, mai curajoși, mai critici în gândire și exprimare; mai grijulii cu privire la modul general în care se prezintă în fața adversarilor și a clasei; mai toleranți față de punctele de vedere opuse susținute de ceilalți; mai coerenți în formularea răspunsurilor; mai receptivi la îndemnul de a avea o ținută vestimentară concordantă cu conținutul exprimat și cu contextul academic în care el este susținut. în general, efectul educativ al cursului de Dezbateri academice este mai puternic, atât prin metoda propriu-zisă a dezbaterilor, care
Efecte educative ale interdisciplinarităţii didactice. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ana-Irina Iorga () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1358]
-
fost de un an, în clasa a XII-a, cu întreaga clasă. Tematica unui astfel de curs nu este simplă, dar elevii, care l-au ales din curiozitate și din dorința de a se distinge de ceilalți colegi, au fost receptivi. Câștigul cel mai mare a constat în formarea deprinderii de a avea lecturi filosofice. Foarte greu la început și doar greu spre sfârșit, niciodată ușor, textul filosofic a devenit o obișnuință, nu a mai reprezentat un obstacol intelectual de netrecut
Efecte educative ale interdisciplinarităţii didactice. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ana-Irina Iorga () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1358]
-
interpretare; recunoașterea persoanelor din fotografii; lipsa ideilor; 3. Ce aș face pentru a-mi îmbunătăți activitatea? mai multe activități de acest tip; aș fi atent la amănunt; e destul de simplu, nu aș proceda altfel; să fim mai civilizați și mai receptiv; aș căuta mai mult materialele; aș acorda mai mult timp activității; aș fi mai ordonat; mi s-a părut perfectă; aș interveni mai des în secvența discuțiilor; aș face observații mai detaliate; aș fi mai activă; voi fi mai serioasă
Posterul - între istoria artei şi practica didactică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Pavel-Bărbăcuţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1354]
-
gândit ăfoarte profitabil, de altfel): "Mă duc, cine mă știe pe mine la Opera din Paris? Ce poate să mi se întâmple?" Dragă, nu știu ce calcule și-o fi făcut, dar a mers excelent. Avea o mână ușoară și era foarte receptiv la dorințele noastre. Aveam duetul cu Roger Soyer, foarte fin, iar falsul Dmitri era Wieslaw Ochman, pentru care parcă fusese scris rolul. Niciodată nu am avut partener mai bun în acest rol! A fost superb! S-a transmis în direct
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
tot cu sprijinul și ajutorul neprecupețit al mass-mediei noastre,foarte atente și prezente la astfel de ocazii, pentru a avea o audiență cât se poate de mare iar ziarele-și dublau sau triplau tirajul, fiind solicitate de publicul mai puțin receptiv la realitățile sociale, ei căutând senzaționalul, cu camere de tortură, cu anchete securiste, care trezeau sentimentul inuman și multe altele. Imi amintesc de acele zile de groază din decembrie ’89 cum priveam la televizor zi și noapte, văzând și ascultând
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
în 1909, când în urma atentatului petrecut asupra sa, Ionel Brătianu a cerut să-i fie adus fiul41. În ciuda faptului că apropierea dintre cei doi s-a realizat cu dificultate, Gheorghe Brătianu va dovedi adeseori, la maturitate, că a fost deosebit de receptiv la sfaturile, la modul de a gândi, la convingerile sociale și politice ale tatălui său, pe care îl cita adesea, luându-l ca etalon. În 1920 și 1921 viitorul istoric a studiat la Universitatea din Sorbona, precum și la École Practique
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
grafică a acestor rezultate determină următoarea imagine comparativă: Fiind vorba despre un partid aflat, încă, în plină organizare, desprins din vechiul PNL, care făcea parte din cartelul electoral, rezultatele obținute de georgiști în aceste județe demonstrează că electoratul a fost receptiv la critica vehiculată în programul lor politic. Electoratul georgiștilor era, prin urmare, alcătuit din liberali nemulțumiți de situația din partidul condus de I.G. Duca, un număr de alegători care anterior votaseră cu alte partide, precum și din cetățeni fără apartenență politcă
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și a continuat să discute cu el și după ce au terminat să se distreze pe seama aplicației. Cum se gândea numai la mâncare, din cauza regi mului alimentar strict, pe bază de fructe și legume proaspete, lactate și pește, a fost foarte receptivă atunci când băiatul i-a spus că tocmai venise de la un restaurant cu specific medite raneean. „He had me at «restaurant»“, își amintește acum Andreea. Îi plac la nebunie fructele de mare, iar el îi spunea că la respectivul local sunt
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
descrisă este asemănătoare celei existente în secolul al XIX-lea în țările române (Moldova și Țara Românească), precum și în numeroase provincii ale Imperiului Otoman. Păturile superioare ale populației, în special cele din centrele urbane, s-au dovedit a fi mai receptive față de influențele culturale venite din afară. Contactele frecvente cu elementele străine, precum și posibilitățile materiale superioare de care acestea dispuneau vor favoriza și întreține și aici existența a două culturi ce vor evolua în paralel. În regiunile românești, elementele culturii orientale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
personală. De asemenea, detalierea aspectelor schimbării educaționale raportată la organizația școlară face trecerea de la general la particular, de la analiza globală a fenomenului schimbării, la efectele sale reale asupra dinamicii școlii ca organizație. Autoarea demonstrează cu acest prilej o deosebită maturitate receptivă și spirit dubitativ-corectiv, spirit analitic și de sinteză, putere de aprofundare și resemnificare epistemologică. Prin felul cum vizează și semnifică lucrurile reiese o platformă implicită de poziționare activă față de procesul transformațional inovativ în câmpul educației. Chiar dacă tema este complexă și
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
lui "aici" și "acum" în favoarea unui demers proiectat în conformitate cu cerințele viitorului. Cantonarea politicilor și practicilor școlare în interiorul paradigmei tradiționaliste de concepere a educației nu reprezintă decât o manieră reducționistă de abordare a realității educaționale. Dimpotrivă, acestea se cer a fi receptive la valorile educaționale europene, deoarece parcurgerea unui drum "de unul singur" riscă să eșueze spre nicăieri. Educația pentru schimbare vizează elevii, cadrele didactice și părinții deopotrivă și își propune să-i sensibilizeze în vederea promovării schimbării. Educația trebuie să accepte schimbarea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]