3,066 matches
-
hermeneutică și de problematica dezvăluirii și înțelegerii sensurilor și semnificațiilor - un domeniu care lui Schwab îi era total străin, datorită convingerilor behavioriste și pozitiviste pe care i le formaseră până atunci studiile și magiștrii săi. McKeon l-a convins să recitească și să reinterpreteze textele importante din domeniile care îl preocupau. Un asemenea domeniu era curriculumul educațional. Recitirile i-au produs lui Schwab un adevărat șoc. El a făcut o descoperire care i-a marcat profund restul carierei: și-a dat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pierdut sensul călătoriei prin lume, înțelepciunea universală ne îndeamnă să revenim în punctul de unde am plecat. Ne este dat să procedăm astfel. Când problema cu care te confrunți pare să nu mai aibă soluție, te întorci asupra enunțului și-l recitești cu grijă dintr-o altă perspectivă. Chiar numele și-l trage omul de la această damnare. Suntem specia Homo humanus. Adică ne-am născut din humus și trebuie să ne reîntoarcem în humus-ul inițial. Acest nostos odiseic, întotdeauna rodnic și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
accesibilă lumea exterioară, de a-i înțelege pe ceilalți, mecanismul prin care construim teorii despre mediul social, în scopul înțelegerii și stăpânirii acestuia. Când elaborăm reprezentări despre realitate, noi construim filtre cognitive între presiunea socialului și sistemul personalității (Neculau, 1997). Recitim realul, îl reconstruim, îl îmbogățim. Ele contribuie hotărâtor la procesul de formare a conduitelor și de orientare a comunicațiilor sociale. Reprezentările nu sunt așadar reacții la stimulii externi, nu pot fi reduse la simpla interacțiune Ego-Obiect, ci încorporează și opiniile
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
anterior sintetizate sunt compatibile cu ipotezele lui Freud. El presupune că Eul se apără de amenințările pe care le constituie tensiunile și conflictele prin diferite mecanisme, dintre care unul constă în refularea în inconștient a amintirilor legate de emoții negative. Recitindu-l pe Freud, vom reține câteva dintre observațiile sale, de actualitate în contextul în care a rămas încă de domeniul curiozității științifice uitarea și conservarea conținuturilor afectogene în memoria de lungă durată. „Memoria operează o alegere între impresiile ce i
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
se cuvine să prezentăm câteva alte cauze ce conduc la insecuritatea globală a planetei: • lipsa unui strat suplimentar de securitate orientat spre angajații organizațiilor (s-a constat că 73% dintre companii n-au cerut niciodată angajaților proprii să citească sau recitească politicile de securitate după angajare, iar 2/3 nu verifică niciodată dacă angajații lor au citit politicile de securitate); • apelarea la honeypots (furnicare), pe post de servere false, adevărate captatoare de urme ale atacatorilor de sisteme; • dificultatea combaterii atacurilor din
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
în „fantazie”, ca D. Anghel, spre a transmite doar stări vagi, vaporoase, poetul Miorcanilor și al Floricăi nici nu scrie „pasteluri”. Afinitățile temperamentale cu Alecsandri, menționat nominal într-un distih („La lampă, când ziua cu totul s-a umbri, / Voi reciti «Pasteluri» de V. Alecsandri”), sunt vădite, însă e aici un Alecsandri trecut prin toată arta europeană antinaturalistă și antiparnasiană. În Mărturisiri (1942) P. își definește creația din etapa „tradiționalistă” drept „o poezie a pământului spiritualizat în vreme, a timpului materializat
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
Stil și limbaj, Iași, 1977, 70-77; Dan Horia Mazilu, Cronicarii munteni, București, 1978, 89-145, 281-328; Dicț. lit. 1900, 693-696; Dumitru Velciu, Cronicarul Radu Popescu, București, 1987; Mazilu, Vocația, 74-81; Sorohan, Introducere, 256-259; Dicț. analitic, II, 199-202; Dicț. esențial, 683-685; Mazilu, Recitind, III, 135-139. D.H.M.
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
de eliberare de sub teroarea harului, a frumuseții constă în „a-i săvârși faptele”. M. o face - cum remarca Eugen Simion - într-un limbaj „lipsit de poezie în sensul tradițional”. În eseurile din Cartea pierdută (o poetică a urmei) (1998), autorul recitește „basmele românilor” dintr-o perspectivă interferentă viziunii care îi structurează poezia. E o lectură incitantă, inventivă, simultan ludică și gravă, mereu atentă la simboluri. SCRIERI: Cartea de iarnă, București, 1981; Poemul care nu poate fi înțeles, Târgu Mureș, 1993; Cartea
MURESAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288306_a_289635]
-
Ist. lit. (1982), 870-871; I. Bozdog, „Efemeride”, T, 1944, 6-7; Ion Oarcăsu, Constantin Cubleșan, Mărturii literare. De vorbă cu Teodor Murășanu, TR, 1966, 38; Zaciu, Glose, 171-178; Brateș, Oameni, 201-204; Mircea Ioan Casimcea, Teodor Murășanu, TR, 1976, 40; Petru Poantă, Recitind poezia lui Teodor Murășanu, TR, 1977, 27; Antonescu, Scriitori, 183-193; Scrisoare de la Camil Mureșanu. 1980, ADLTR, M-15; Teodor Murărașu, un poet care-a trăit demult..., îngr. și pref. Aurel Podaru, Cluj-Napoca, 1998; Dicț. scriit. rom., III, 325-327; Ileana Ghemeș
MURASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288305_a_289634]
-
sentimental ori sarcastic, punctează, atât cât e necesar, atitudinea omului de bun-simț. Amintirile lui Harap Alb (subintitulate Confabule, 1983) reamintesc nonconformismul afișat - aproape bătăios - din primele cărți. Reacția critică față de poncife se manifestă aici prin modul extrem de original de a reciti basme demult intrate în conștiința publică, sensul lor fiind deturnat sau, în orice caz, răstălmăcit. Înzestrarea poetică, deloc anticipată de prozele lui N., se relevă în două cărți de versuri, Maria de zăpadă (1987) și Capcană pentru îngeri (1995), unde
NEACSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288380_a_289709]
-
Lucia Șapcaliu, București, 1984, 479-662; Ștefan S. Gorovei, Un episod din „recuperarea” Bizanțului: prima „operă” a Spătarului Milescu, AIX, t. XXII, 1985, 2; Zamfira Mihail, Nicolae Milescu Spătarul. „Călătoria unui «Jurnal de călătorie», MS, 1987, 2; Faifer, Semnele, 46-49; Mazilu, Recitind, I, 326-328, 352-354, III, 413-438; Al. Andriescu, Studii de filologie și istorie literară, Iași, 1997, 90-208; Mihai Moraru, De nuptiis Mercurii et Philologiae, București, 1997, 167-175; Dicț. analitic, I, 129-131; Radu Ștefan Vergatti, Nicolae, Spătarul Milescu. Viața, călătoriile, opera, București
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
D. R. Popescu și Radu Țuculescu), unor cărți semnificative sau unor probleme și fenomene literare (generația literară, revirimentul prozei scurte, evoluția romanului politic etc.). Se disting eseurile despre I.L. Caragiale (Comedia snobismului și Comedia bărbaților), G. Bacovia, Gala Galaction. P. recitește opere clasice și reexaminează probleme de istorie literară cu o vădită finețe, precizie și obiectivitate, fixându-și repere în vederea unor viitoare sinteze, cum arată și lucrarea A doua tradiție. Poezia naivă românească de la origini până la Anton Pann (2003). SCRIERI: Scriitori
PERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288759_a_290088]
-
Ist. lit. (1941), 67-68; Ștefan Pascu, Petru Cercel și Țara Românească la sfârșitul sec. XVI, Sibiu-Cluj, 1944; G. Mihăilă, Petru Cercel, LRV, I, 291-293; Pimen Constantinescu, Petru Cercel - umanist român și poet, T, 1977, 10; Dicț. lit. 1900, 679-680; Mazilu, Recitind, II, 24-25; Dicț. scriit. rom., III, 735-738; Dan Horia Mazilu, Voevodul dincolo de sala tronului, Iași, 2003, 34-38; Dan Horia Mazilu, Noi printre ceilalți sau Despre literatura peregrinilor, București, 2003, 10-11. D.H.M.
PETRU CERCEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288802_a_290131]
-
la „Echinox”, „Viața românească”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Caiete critice”, „Familia”, „Observator cultural” ș.a. Cea dintâi prezență editorială este volumul Versuri de Ion Minulescu (1972), îngrijit și postfațat de O. cu un studiu în care poetul simbolist e recitit din unghiul lărgit al impresionismului. Și postfața ediției D. Bolintineanu, Poezii (1977) a fost apreciată pentru repertorierea integrală a motivelor poeziei antologate. Consemnabile mai sunt analiza prozei lui Al. Ivasiuc, centrată pe romanul Cunoaștere de noapte și - în texte neadunate
OMAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288532_a_289861]
-
și profesionalismului autorilor. Este evident că această carte le aparține atât lor cât și nouă în aceeași măsură. Dorim să le mulțumim din toată inima și cu toată prietenia. Adresăm profunda noastră recunoștință lui Michèle și lui Maryse care au recitit împreună cu noi fiecare capitol al acestei cărți din perspectiva clinicianului practician. Mulțumim lui CȘcile Duchesne care a asigurat legătura tehnică dintre autorii atât de diferiți ai lucrării. Adresăm muțumirile noastre lui Philippe Champy, director general al edițiilor Retz: fără încrederea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Ea merge în fiecare zi într-o bibliotecă specializată pentru a lucra la redactarea lucrării sale. Suferă de ritualuri în ceea ce privește număratul, repetarea și de ritualuri mentale (gânduri magice). A deschide și a citi o carte a devenit o tortură. Ea recitește fiecare pagină de zeci de ori (uneori până la epuizare) având o dublă preocupare: să nu se oprească din citit la o pagină al cărui număr corespunde unei cifre care poartă ghinion (legată de evenimente de viață: doliu, separare...) sau care
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
controlul micro-evitărilor), mai multe pasaje de la paginile numerotate cu cifre care corespund celor care poartă ghinion. In continuare, ea a închis cartea o singură dată, apoi a lăsat-o până la următoarea consultație unuia dintre terapeuți, fiind împiedicată astfel să o recitească sau să revină asupra aceleiași pagini, sau să „anuleze” lectura citind o altă pagină numerotată cu o cifră non axiogenă. Bilanț Pentru cei patru pacienți din același grup terapeutic, dar prezentând teme obsesionale și ritualuri diferite, terapeuții s-au adaptat
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Operele romancierilor cu acest subiect abundă. Il putem cita pe Balzac cu al său emoționant Adieu, nuvelă în care un general al Imperiului reconstituie bătălia de la Berezina pentru a încerca să-și vindece iubita care suferă de stres post-traumatic. Putem reciti de asemenea, cu un ochi critic, portretul lui Eylau din Le Colonel Chabert, confruntat cu răceala morții. Unii psihiatri englezi au sugerat chiar, recent, că bătălia de la Waterloo a fost pierdută deoarece mareșalul Ney, care suferea de stres post-traumatic, a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dintre schemă și latura rațională: joc de rol între pacient și terapeut care apără, pe rând, diferitele puncte de vedere. - Expunere scurtă: redactarea unei restructurări a schemei sub forma unui rezumat pe care pacientul îl păstrează cu el și îl recitește în momentul în care schema se reactivează. - Agenda: auto-observare prin care pacientul notează apariția schemelor și se antrenează să răspundă la acestea în mod rațional. Strategie experiențială Este vorba despre a lupta împotriva schemei pe plan emoțional: pacientul evocă schema
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
-o să treacă de la o alimentare normală la ceea ce ea consideră ca fiind un exces (bulimia subiectivă), pentru ca în final să ajungă la un veritabil episod de hiperfagie (bulimie obiectivă). Gwen a „devorat” cartea recomandată. Terapeutul îi sugerează să o recitească și să facă exercițiile la alegere. Sedința 5 Bilanțul terapiei Fiecare a cincea ședință - deci aceasta - este folosită pentru a se realiza bilanțul terapiei. Terapeutul îi cere lui Gwen părerea în legătură cu terapia și despre impactul pe care îl are aceasta
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a evoluat pozitiv și că se poate spera să mai apară încă și alte progrese datorită continuării terapiei, cu ajutorul lui Gwen și cu susținerea părinților. Diversificarea alimentației Părinții întreabă cum să-și ajute mai mult fiica. Terapeutul le cere să recitească pasajele subliniate de Gwen. El propune ca mama să-i dea să mănânce lui Gwen în serile din timpul săptămânii cât și la mesele de prânz și de seară din timpul week-end-urilor. Mama este de acord cu sugestia, dar Gwen
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cu iraționalul și care a intuit legea indeterminării. Că între Ion Barbu și Dan Barbilian nu există o schizoidie, ci o sinteză de personalitate se demonstrează în Ion Barbu. Cosmologia „Jocului secund”, o primă încercare în exegeza barbiană de a reciti creația poetului fără a ignora viziunea și structura intelectuală a matematicianului, de vreme ce el aspiră la unitatea contrariilor și la „elaborarea unei metode riguroase, geometrice de captare a inefabilului”. Se obține astfel o reorganizare din interior a simbolurilor poeziei și o
NICOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288450_a_289779]
-
infinire”, haos și neant, câmpurile ființei, arhei, cât și o interpretare filosofică a Luceafărului, prin prisma conceptelor de general și particular, conform modelului ontologic și logic I-D-G (Individual - Determinații - General). Pentru câțiva ani N. se afundă în limba veche românească, recitește cronicile, cărțile de cult, omiliile și didahiile și aduce la suprafață semnificații originare, arhetipale, pierdute ori ignorate. Până la așezarea într-o carte, studiile tipărite în „Revista de filosofie” și mai ales eseurile din „Ateneu”, „Steaua” și îndeosebi serialele Viață și
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
Basarab către fiul său Theodosie. Versiunea originală, București, 1996, XLVI-CXIV; Dan Zamfirescu, Marea carte a identității românești în Europa Renașterii și în cultura universală, în Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie. Versiunea originală, București, 1996, V-XXIV; Mazilu, Recitind, II, 228-299, 438-443; Dicț. analitic, II, 274-276. D.H.M.
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
a românilor de la originile străvechi și până în secolul al XIV-lea” (Constantin Rezachevici). Acordând conceptului de cultură o înțelegere ce îi deschide foarte mult orizontul de cuprindere, luând în discuție o mulțime de fapte semnificative și neevitând secvențele polemice, P. recitește textele (căci manifestă o confiență maximă în documentele scrise), ia în considerare și datele puse la dispoziție de disciplinele auxiliare ale istoriei și explică lectorului său principalele trăsături ale proceselor culturale petrecute în vechime la români (romanizarea este pentru el
PANAITESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]