7,357 matches
-
30 de zile, pentru a introduce acțiunea în contencios administrativ. În lipsa refuzului Ministerului Sănătății de a soluționa cererea în condițiile art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ cererea de chemare în judecată a reclamantei este prematur formulată. Astfel, în acord cu dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2005 a contenciosului administrativ, reclamanta avea obligația de a formula plângere prealabilă împotriva ordinelor contestate înainte de a se adresa instanței. Mai precizează
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ cererea de chemare în judecată a reclamantei este prematur formulată. Astfel, în acord cu dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2005 a contenciosului administrativ, reclamanta avea obligația de a formula plângere prealabilă împotriva ordinelor contestate înainte de a se adresa instanței. Mai precizează pârâtul că fără a face dovada, reclamanta arată prin cererea de chemare în judecată că a formulat plângere prealabilă împotriva ordinelor, fiind
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
cu dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2005 a contenciosului administrativ, reclamanta avea obligația de a formula plângere prealabilă împotriva ordinelor contestate înainte de a se adresa instanței. Mai precizează pârâtul că fără a face dovada, reclamanta arată prin cererea de chemare în judecată că a formulat plângere prealabilă împotriva ordinelor, fiind transmisă prin poștă la data de 23.09.2021. La data de 29.09.2021 a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Cluj Dosarul nr. 690/33/2021. Față de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
deci să nu încalce prevederile art. 11 NCC. Exercitarea unui drept subiectiv fără interes legitim, deci împotriva scopului său recunoscut de lege, constituie un abuz de drept, care trebuie sancționat [art. 12 alin. (2) NCPC]. Or, având în vedere că reclamanta din prezenta cauză solicită anularea unor acte administrative cu caracter normativ ale căror prevederi le-a încălcat, iar tocmai datorită încălcării prevederilor legale au fost stabilite obligații fiscale suplimentare în sarcina reclamantei în cuantum total de 1.215.471 lei, iar baza
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
alin. (2) NCPC]. Or, având în vedere că reclamanta din prezenta cauză solicită anularea unor acte administrative cu caracter normativ ale căror prevederi le-a încălcat, iar tocmai datorită încălcării prevederilor legale au fost stabilite obligații fiscale suplimentare în sarcina reclamantei în cuantum total de 1.215.471 lei, iar baza impozabilă stabilită suplimentar este în cuantum de 15.908.564 lei, interesul nu este legitim. Nici cea de-a treia condiție care vizează interesul personal nu este îndeplinită atât timp cât nu este dovedit
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
că folosul practic trebuie să îl vizeze pe cel care recurge la forma procedurală, iar nu pe altcineva. Pentru aceleași motive, pârâtul invocă și prevederile art. 8 din Legea nr. 554/2004 - Legea contenciosului administrativ și fiscal. Pârâtul învederează instanței că reclamanta susține că a invocat prin acțiunea formulată un interes privat, in concreto, acela de a i se transmite informațiile solicitate. Cele relatate de către reclamantă prin acțiune nu au nicio justificare pentru anularea actelor administrative cu caracter normativ. Astfel, reclamanta
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
art. 8 din Legea nr. 554/2004 - Legea contenciosului administrativ și fiscal. Pârâtul învederează instanței că reclamanta susține că a invocat prin acțiunea formulată un interes privat, in concreto, acela de a i se transmite informațiile solicitate. Cele relatate de către reclamantă prin acțiune nu au nicio justificare pentru anularea actelor administrative cu caracter normativ. Astfel, reclamanta dorește obținerea unei soluții favorabile pentru a fi scutită de la plata obligațiilor fiscale stabilite de inspecția fiscală. Este inadmisibil ca interesul propriu să primeze
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
reclamanta susține că a invocat prin acțiunea formulată un interes privat, in concreto, acela de a i se transmite informațiile solicitate. Cele relatate de către reclamantă prin acțiune nu au nicio justificare pentru anularea actelor administrative cu caracter normativ. Astfel, reclamanta dorește obținerea unei soluții favorabile pentru a fi scutită de la plata obligațiilor fiscale stabilite de inspecția fiscală. Este inadmisibil ca interesul propriu să primeze în detrimentul interesului colectiv. Pentru aceste motive, pârâtul solicită respingerea cererii de chemare în judecată
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
Strategie și Prognoză (Ordinul președintelui Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză nr. 239 din 24.07.2019 pentru aprobarea metodologiei privind mecanismul de calcul al cifrei de afaceri) și Ministerul Finanțelor Publice (Ordinul nr. 2.814/1.536/1.806/2020 și Ordinul nr. 1.942/979/819/2020). Dreptul pretins de reclamantă trebuie să își poată obține recunoașterea sau realizarea în contradictoriu cu persoana chemată în judecată sau pârâtul trebuie să fie partea obligată la o anumită conduită în raport cu dreptul reclamantului. Pârâtul invocă dispozițiile art. 17 alin. 3 din H.G.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate cuprinde atât informații privind obligațiile fiscale ale contribuabililor, cât și informații necesare stabilirii prestațiilor sociale potrivit legislației specifice acordate de C.N.P.P., C.N.A.S., A.N.O.F.M. și A.N.P.I.S. Astfel, reclamanta a adus critici de nelegalitate nefondate, fără să țină cont de aplicabilitatea și destinatarii săi. Raportat la oportunitatea modificării formularului de declarație 112, elaborarea actelor administrative cu caracter normativ a fost determinată de lege și celelalte acte normative ca urmare
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
declarație 112, elaborarea actelor administrative cu caracter normativ a fost determinată de lege și celelalte acte normative ca urmare a modificărilor legislative adoptate de Parlamentul României și de Guvernul României, în domeniul protecției sociale. Faptul că, la calcularea facilităților fiscale, reclamanta nu a ținut cont de prevederile ordinelor contestate nu poate fi imputat pârâților și nici nu poate atrage inexistența ordinelor. După intrarea în vigoare a punctului 5 al art. 60 din Codul fiscal - Legea nr. 227/2015, reclamanta nu putea să
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
își calculeze facilitățile fiscale decât după mecanismul de calcul al cifrei de afaceri stabilit prin Ordinul președintelui CNSP; în caz contrar, orice facilitate acordată după un alt mod de calcul nu respectă legea, respectiv Codul fiscal. În situația în care reclamanta era nemulțumită de conținutul literei e) punctul 5 din art. 60 Cod fiscal - Legea nr. 227/2015, care prevede obligația postării pe site a ordinului președintelui CNSP pentru mecanismul de calcul al cifrei de afaceri, aceasta avea posibilitatea atacării acestei norme
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
prin care a invocat sancțiunea decăderii față de lipsa depunerii întâmpinării de către pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, precum și scurte aprecieri față de răspunsul la plângerea prealabilă trimis de acest pârât (f. 109, vol. III). Cu privire la sancțiunea decăderii, reclamanta arată că, din cuprinsul dovezii de îndeplinire a procedurii de comunicare a acțiunii, pârâtul a primit acțiunea și actele anexe în data de 6.10.2021. Potrivit art. 201 alin. (1) NCPC și conform rezoluției instanței din 30.09.2021, pârâtul era obligat să
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
pârâtului din dreptul de a propune probe și invoca excepții, în afara celor de ordine publică, dacă legea nu prevede altfel. Așadar, la acest moment, având în vedere lipsa întâmpinării depuse în termenul legal (și nici măcar ulterior acestui termen), reclamanta solicită sancțiunea decăderii pârâtului. Cu privire la răspunsul pârâtului la plângerea prealabilă, reclamanta precizează că a formulat contestație fiscală împotriva raportului de inspecție fiscală și a deciziei de impunere, care a fost respinsă ca neîntemeiată prin Decizia de soluționare nr.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
de ordine publică, dacă legea nu prevede altfel. Așadar, la acest moment, având în vedere lipsa întâmpinării depuse în termenul legal (și nici măcar ulterior acestui termen), reclamanta solicită sancțiunea decăderii pârâtului. Cu privire la răspunsul pârâtului la plângerea prealabilă, reclamanta precizează că a formulat contestație fiscală împotriva raportului de inspecție fiscală și a deciziei de impunere, care a fost respinsă ca neîntemeiată prin Decizia de soluționare nr. 378 din 19.11.2021, reclamanta precizând deopotrivă că va formula în termenul legal acțiune
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
pârâtului. Cu privire la răspunsul pârâtului la plângerea prealabilă, reclamanta precizează că a formulat contestație fiscală împotriva raportului de inspecție fiscală și a deciziei de impunere, care a fost respinsă ca neîntemeiată prin Decizia de soluționare nr. 378 din 19.11.2021, reclamanta precizând deopotrivă că va formula în termenul legal acțiune în anularea Deciziei de soluționare și a actelor administrativ-fiscale emise de organele fiscale. Din cuprinsul notei contestate se poate observa că pârâtul reglementează un mod de aplicare a facilităților fiscale, mod
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
de Codul fiscal, dar diferite inclusiv de normele Ordinului nr. 239/2019. Pentru a sublinia că nota contestată reglementează aspecte noi legate de condițiile de acordare a facilităților fiscale în domeniul construcțiilor, care nu au fost indicate în Ordinul nr. 239/2019, reclamanta precizează că dacă nu ar exista nota contestată din ordine, doar din textul Ordinului nr. 239/2019 nu reiese că pentru stabilirea indicatorului „cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcții“ trebuie avute în vedere doar activitățile desfășurate pe teritoriul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcții“ trebuie avute în vedere doar activitățile desfășurate pe teritoriul României. Așadar, acest ultim indicator este detaliat și aplicat ca atare de către organele fiscale și este cel care a determinat în cazul reclamantei recalcularea ponderii cifrei de afaceri de construcții în cifra de afaceri totală, cu consecința emiterii deciziei de impunere prin care s-a stabilit în sarcina sa o creanță fiscală principală în cuantum de 1.215.471 lei. Așadar, pârâtul, prin adoptarea ordinelor
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
că norma se publică doar pe un site al instituției este eronată, iar astfel de situații ar încălca grav ordinea de drept și principiul legalității reglementat de art. 1 alin. (5) și art. 16 alin. 2 din Constituție. Faptul că reclamanta a luat cunoștință de existența acestui ordin sau că l-a referit vreodată nu îl face să fie aplicabil, să producă efecte juridice și nu acoperă nerespectarea procedurii de intrare în vigoare a acestuia. Dovada comunicării ordinului trebuie să rezulte
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
acțiune, și nu se aplică principiul echipolenței, în sensul că dacă a știut de existența actului normativ acest fapt ar putea înlocui procedura legală de intrare a sa în vigoare și deci de a putea produce efecte juridice. În opinia reclamantei, publicarea și pe site-ul instituției a acestui ordin nu o vatămă, astfel că nu avem motive să contestăm norma de la art. 60 pct. 5 litera e) din Codul fiscal, care stipulează și acest mod de publicare, astfel cum
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
și la întâmpinarea depusă de pârâtul Ministerul Muncii și Protecției Sociale prin care a solicitat respingerea excepțiilor invocate de acesta, iar pe fond a solicitat înlăturarea tuturor apărărilor pârâtului ca neîntemeiate (f. 126, vol. III). Cu privire la excepția inadmisibilității, reclamanta arată că pârâtul susține că atât ordinele comune nr. 1.942/979/819/2020, cât și ordinele comune nr. 2.814/1.536/1.806/2020 nu mai erau în vigoare la data introducerii acțiunii. Pentru a combate susținerile pârâtului, reclamanta precizează că în acțiunea introductivă a arătat că ordinele
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
f. 126, vol. III). Cu privire la excepția inadmisibilității, reclamanta arată că pârâtul susține că atât ordinele comune nr. 1.942/979/819/2020, cât și ordinele comune nr. 2.814/1.536/1.806/2020 nu mai erau în vigoare la data introducerii acțiunii. Pentru a combate susținerile pârâtului, reclamanta precizează că în acțiunea introductivă a arătat că ordinele nr. 1.942/979/819/2020 sunt abrogate, însă este falsă afirmația pârâtului că și ordinele comune nr. 2.814/1.536/1.806/2020 sunt abrogate, deoarece aceste ultime acte sunt în vigoare și în prezent. Așadar, în raport cu
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
ca neîntemeiată ab initio, fără ca instanța să analizeze pe fond criticile excepției. Cu privire la ordinele nr. 1.942/979/819/2020, pârâtul își susține excepția în raport cu faptul că, ordinele nefiind în vigoare, încetaseră efectele lor juridice, inclusiv efectele vătămătoare pentru reclamantă. Contrar afirmațiilor pârâtului, susține reclamanta, atât ordinele comune nr. 1.942/979/819/2020, cât și ordinele comune nr. 2.814/1.536/1.806/2020 au fost invocate și aplicate de către organele fiscale în cursul inspecției fiscale, deci au produs efecte juridice în perioada în care au fost
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
ponderea cifrei de afaceri realizate efectiv din activitatea în construcții în cifra de afaceri totală să fie pentru unele perioade sub limita de 80%. În consecință, a determinat ca echipa de inspecție fiscală să stabilească obligații fiscale suplimentare în sarcina reclamantei în cuantum total de 1.215.471 lei, iar baza impozabilă stabilită suplimentar să fie în cuantum de 15.908.564 lei. Așadar, reclamanta consideră că justifică un interes legitim privind constatarea nelegalității notei din cuprinsul ordinelor indicate, având în vedere că prin abrogarea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
sub limita de 80%. În consecință, a determinat ca echipa de inspecție fiscală să stabilească obligații fiscale suplimentare în sarcina reclamantei în cuantum total de 1.215.471 lei, iar baza impozabilă stabilită suplimentar să fie în cuantum de 15.908.564 lei. Așadar, reclamanta consideră că justifică un interes legitim privind constatarea nelegalității notei din cuprinsul ordinelor indicate, având în vedere că prin abrogarea ordinelor nr. 1.942/979/819/2020 nu s-au înlăturat și consecințele juridice ce s-au produs asupra situației fiscale a reclamantei pe
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]